905 matches
-
America de Nord. Fiind regizată de Agnieszka Holland, producția este bazată pe viața lui Gwen, aceasta fiind interpretată de J. D. Pardo, iar Mercedes Ruehl a preluat rolul Sylviei Guerrero. La un an după moartea lui Araujo, Fundația Horizons a creat „"Fundația Memorială «Gwen Araujo» pentru educarea oamenilor cu privire la problemele persoanelor transgen"”. Acest proiect își propune să sprijine programele școlare din nouă comitate, care încearcă să le explice tinerilor adevăratele probleme ale persoanelor transgen. Însuși Sylvia Guerrero, mama lui Gwen, a ținut discursuri
Gwen Araujo () [Corola-website/Science/313712_a_315041]
-
abazio)" ]. Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C. Placa memorială romană „Tabula Traiana”, 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu fața spre malul românesc. Pe ea este inscripționată următoarele: Textul în limba latină a
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
Inculeț de la Bârnova un Muzeu al Unirii Basarabiei cu România, oarecum similar Muzeului Unirii de la 1859, ce funcționeaza în fosta reședință a domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Iași. Pe situl Primăriei din Bârnova, conacul Inculeț este declarat ca fiind casă memorială . La data de 27 martie 1994, Inspectoratul pentru Cultură Iași și Societatea culturală "Ginta latină" Iași au așezat o placă memorială pe clădirea conacului în care scrie următoarele: ""În această casă a locuit Acad. Ion C. Inculeț (1884-1940) participant de
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
a domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Iași. Pe situl Primăriei din Bârnova, conacul Inculeț este declarat ca fiind casă memorială . La data de 27 martie 1994, Inspectoratul pentru Cultură Iași și Societatea culturală "Ginta latină" Iași au așezat o placă memorială pe clădirea conacului în care scrie următoarele: ""În această casă a locuit Acad. Ion C. Inculeț (1884-1940) participant de frunte la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, Președinte al Sfatului Țării (Chișinău 1917-1918)."" În anul 1995, a fost amplasat în fața
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
Științele Naturii, Muzeul Bucovinei (cu secțiile de istorie și de artă), Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, Palatul Administrativ (care găzduiește Consiliul Județean și Prefectura), Casa Polonă, cele două corpuri ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, Casa memorială „Simion Florea Marian”, Casa „Costin Tarangul”, casa în care a locuit compozitorul Ciprian Porumbescu, Clădirea Sindicatelor, clădirea cu arhitectură art nouveau „Karl Schorr” de la intrarea în parcul central, Casa Corpului Didactic „George Tofan”, Casa Prieteniei etc. În perimetrul cuprins între
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
cel Mare și Sfânt". Starețului mănăstirii respective, arhimandrit dr. Ștefan Gușă, i-a venit ideea să ridice un nou așezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din România cu valoare memorială la poziția 38D019 și pe deasupra este și "rezervație naturală botanică", protejată de lege, el a luat legătura cu autoritățile în drept să dea autorizație de construcție (Academia Română filiala Iași, Ministerul Culturii - Direcția Generală a Patrimoniului Cultural Național, Secretariatul de Stat
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
culori, detalii arhitecturale, vitralii, picturi, sculpturi, și mobilier. Multe locuri de renume de interes renovate în Orașul vechi,care atrag un flux constant de vizitatori, includ galerii, precum și serviciile de Muzeului Național din Cracovia, cum ar fi Muzeul Sukiennice, Casa memorială Jan Matejko, Muzeul Stanisław Wyspiański de pe str. Szczepanska 11 , Muzeul Czartoryski pe str. SV. Jana nr. 19, precum și Muzeul de Istorie din Cracovia (Rynek Glowny 35), cu departamentele sale: Barbican, Casa de sub Cruce cu Muzeul Teatrului,Casa Hippolitow, Turnul Primăriei
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
Chișinău, în același cimitir în care își dorm somnul de veci soția și părinții săi. Alături de Lazăr Dubinovschi sunt înmormîntați și cei doi frați ai săi. În ziua de 7 august 2014 a fost inaugurată, la Chișinău, o nouă plăcuța memorială dedicată sculptorului, pe fațada blocului în care a locuit acesta, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 132. Autorul basoreliefului - Stella Kuleva. Lui Lazăr Dubinovschi îi aparțin o serie de monumente din Chișinău, Bălți (de la Lenin la tânărul Boris Glăvan
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
hotărârea de a înființa un muzeu memorial în casa unde a locuit Lazăr Dubinovschi, în Chișinău (fostul Bd. Lenin nr. 132, actualmente Bd. Ștefan cel Mare și Sfînt), dar acest lucru încă nu s-a întâmplat nici până în prezent. Plăcuța memorială a dispărut și ea de pe fațada blocului. În 05.12.2008, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 258, Monumentul "Eroilor Comsomoliști" este inclus în "Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat", figurează la poz.387B., cu statut de Valoare Națională. În 2009
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
A fost creat astfel un Memorial militar al Eroilor Români din Primul Război Mondial aflat în localitate lângă platforma DJ127 , mai sus de fostele cazărmi austriece lângă punctul de vărsare în Putna a pârâului Marc. Memorialul include și o Cruce memorială dezvelită inițial în anul 1916, mutată tot în 1989 de pe Muntele Higheș. Crucea are o înălțime de 1,30 m și este realizată din granit. În planul frontal al crucii s-a înscris următorul text comemorativ: „Eroilor căzuți în războiul
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
de 27 martie, cu ocazia aniversării Unirii Basarabiei cu România, în biserica Parohiei Bârnova, este oficiat un parastas de pomenire a ctitorilor, Ion Inculeț și familia sa. În apropierea bisericii se află vechiul conac al familiei Inculeț, transformat în casă memorială. În prezent, începând din anul 2001, terenul de 2,5 hectare, împreună cu casa boierească și biserica "Sf. Ioan Botezătorul" formează Centrul "Ion Inculeț" al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. În anul 2001, s-au realizat o serie de lucrări la biserică
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
Pentru satisfacerea opiniei publice există soluțiile de cumpărare a imobilului de către primărie, sau de expropriere în interes public. În ambele cazuri este nevoie de justificare, printr-o propunere vizând destinația proprietății. Propunerea vehiculată este de Muzeu al Rozelor și Casă Memorială Mühle. Ambele soluții sunt acceptate de proprietari, cu condiția obținerii unei compensații care să-i satisfacă. Prețul proprietății, evaluate de primărie este de circa 500 000 EUR, din care construcția propriu-zisă doar circa 30-40 000 EUR. Proprietarii evaluează proprietatea între
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
atracție turistică este așa-numita poartă carolingiană care datează de la începuturile mănăstirii. Este o clădire dreptunghiulară, cu un tuf pătrat în creștere în partea de est. În livada din centrul insulei s-a construit după Primul Război Mondial o capelă memorială. O imagine mare a pictorului Hiasl Maier-Erding împodobește peretele din față; ea prezintă o rugăciune a unui tânăr pescar pe fundalul lacului Chiemsee, cu Fraueninsel. Capela se află pe locul pe care a fost Biserica Sf. Martin, construită în 1393
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
aproximativ în 1572) a abandonat cariera teologică, ceea ce nu a oprit procesul împotriva sa. Judecat și condamnat, David a murit în închisoarea cetății de la Deva în 1579. Pe ruinele locului în care a fost închis la Deva există o placă memorială. Dr. Alexa Popovici menționează că: "de la David Ferenc au rămas un număr de 26 lucrări scrise, printre care amintim cea scrisă și tipărită în 1570 la Cluj cu titlul "Konyvecske az igazi kereszteny keresztsegrol" (despre adevăratul botez creștin)".
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
zidurilor. În anul 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, s-au finanțat din bugetul statului unele lucrări de restaurare parțială a cetății, fiind aplicată pe zidul fortului, în apropierea intrării, o placă memorială din marmură. Lucrările efectuate au vizat acoperirea pivniței cu o placă din beton, consolidarea arcadelor interioare, restaurarea podului de acces în cetate etc. Începând din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziții temporare de pictură sau expoziții cu figuri de
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Eminescu și nu un detractor, cum și în prezent este catalogat de inși superficiali sau suficienți. Textele au fost selectate după ediția Scrieri literare, I-III, de Radu Albala și Fischer, prefața de Paul Cornea, București; 1963; imagini de la Casa Memorială „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea și Biserica Lucaci din București; înregistrări audio din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune; înregistrări video din Arhiva Multimedia a Societății Române de Televiziune: documentar de Mihaela Macovei (1971), Aurel Felea (1982), Stanca Ciobanu-Fotino și Geo
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
în România. În 2008, Elenă a revenit în România după 31 de ani. Împreună cu un grup de actori, scriitori și regizori (Radu Beligan, Ion Cocora,Petre Bokor, Horațiu Mălăele,etc.) a înființat Asociația Toma Caragiu pentru a înființa o Casă Memoriala pentru actorul Toma Caragiu. Cu această ocazie a lansat și propria ei carte, "O simplă Vizită", care povestește marea lor iubire și elucidează multe "povești" inventate după plecarea ei. Exprimându-și intenția de a inaurga "Casă Memoriala Toma Caragiu" pe
Elena Caragiu () [Corola-website/Science/319521_a_320850]
-
înființa o Casă Memoriala pentru actorul Toma Caragiu. Cu această ocazie a lansat și propria ei carte, "O simplă Vizită", care povestește marea lor iubire și elucidează multe "povești" inventate după plecarea ei. Exprimându-și intenția de a inaurga "Casă Memoriala Toma Caragiu" pe locul vechii case care nu i se mai putea da înapoi, primarul din Periș s-a oferit să-i dea un teren lângă gară în parcul Toma Caragiu. În 2013 s-a turnat fundația pe baza planurilor
Elena Caragiu () [Corola-website/Science/319521_a_320850]
-
m) a muntelui Doamna. Nivelele de locuire încep din Neoliticul timpuriu (Cucuteni A), continuă cu Epoca bronzului (cultura Monteoru) și ulterior cu cetatea dacică (secolul I î.e.n - I e.n.) și ulterior cu o așezare feudală (secolul XII). "Casa memorială I. I. Mironescu" - Casa profesorului universitar și scriitorului ieșean I.I. Mironescu (1883-1939), se află în Comuna Tazlău. "Valea Bicazului": Situl Natura 2000 Cheile Șugăului-Munticelu, Cheile Bicazului Cheile Bicăjelului, Cheile Lapoșului, Peștera Toșorog "Valea Bistriței": "Municipiul Piatra Neamț": "Municipiul Moinești": Parcul Băi
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Lângă Moinești se găsește conacul de la Tescani, donat de soția lui Enescu statului român cu condiția ca acesta să construiască aici un centru de cultură pentru artiști. La Liveni se găsește casa în care a copilărit compozitorul. Există o casă memorială George Enescu în Sinaia (Vila Luminiș, cartier Cumpătul). În conacul din Tescani, Bacău („Centrul Cultural Rosetti-Tescanu”), statul român a deschis în anii '80 un centru de creație, aici au fost compuse opere literare (Jurnalul de la Tescani, de Andrei Pleșu) și
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
de poezie în spiritul opiniilor sale cu privire la acest subiect. În 1931 a fost amplasată în Piața Carol din Praga o statuie din marmură albă a Eliškăi Krásnohorská, sculptată de Karla Vobišová. Aceeași sculptoriță a creat în 1927 și o placă memorială dedicată Eliškăi Krásnohorská, ce a fost amplasată pe actuala clădire a Academiei Comerciale Cehoslovace de pe strada Ressel 5. E. Krásnohorská este înmormântată În Cimitirul Olšany din Praga. Poezia ei nu au o calitate literară foarte înaltă. Poeziile sale sunt lirice
Eliška Krásnohorská () [Corola-website/Science/336188_a_337517]
-
circa 160 de vizitatori. Site-ul cuprinde și linkuri cu fotografii ale Revoluției din principalele orașe: București, Timișoara, Sibiu, Brașov, Arad, Sibiu. De asemenea, sunt postate filme realizate de IRRD despre evenimentele din decembrie 1989. Au fost realizate o placă memorială și un basorelief pentru monumentul de la Brașov, dedicat eroului anticomunist Liviu Corneliu Babeș. Au fost achiziționate proiecte pentru monumentul „Fântâna cu lumină veșnică”, ce urmează a fi amplasat în București și „Martirul” de Camilian Demetrescu, pentru municipiul Brașov. Cu prilejul
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a fost un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a trăit poetul simbolist Dimitrie Anghel (1872-1914) în satul Cornești din comuna Miroslava (județul Iași). Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești (sau
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a fost un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a trăit poetul simbolist Dimitrie Anghel (1872-1914) în satul Cornești din comuna Miroslava (județul Iași). Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești (sau Casa Anghel) a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1349, având codul . Conacul datează din secolul al XIX-lea, fiind construit în anul 1840 de către familia boierească
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului Iași. După cum își amintesc unii săteni din Cornești, conacul Anghel era o casă frumoasă, cu o grădină plină de flori, o livadă de pruni
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]