1,164 matches
-
milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache Oprișan, măcinat de un TBC necruțător, Gheorghe Calciu student medicinist, trecut prin Pitești și Gherla, Iosiv V. Iosiv și el un fost piteștean, și Marcel Petrișor (Mircea Petre), viitorul scriitor și memorialist. Condamnați la moarte lentă într-o celulă subpământeană își găsiseră echilibrul tocmai în cel mai bolnav, el le vorbea, atunci când putea despre iubire, despre rugăciune și iertare. Observându-i starea gravă, Calciu își rupe cu dinții venele de la încheietura mâinii
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
efortului, Oprișan moare. Gestul deși pare zadarnic are în contextul dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Autor: Ion Dumitru Publicat în: Ediția nr. 1279 din 02 iulie 2014 Toate Articolele Autorului (* Duminică, 1/14 noiembrie 1925, Târgu Jiu - † Vineri, 27 iunie 2014, München) Vineri, 27 iunie 2014, la München, Germania, a încetat din viață jurnalistul și memorialistul Nicolae Stroescu-Stănișoară, fost ani la rând radactor, apoi director adjunct și între 1 noiembrie 1989-iunie 1994 director al Departamentului Românesc al postului de Radio Europa Liberă, München. Născut la Târgu Jiu la 1/14 noiembrie 1925, a absolvit Liceul „Carol
IN MEMORIAM: NICOLAE STROESCU-STĂNIŞOARĂ de ION DUMITRU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349774_a_351103]
-
milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache Oprișan, măcinat de un TBC necruțător, Gheorghe Calciu student medicinist, trecut prin Pitești și Gherla, Iosiv V. Iosiv și el un fost piteștean, și Marcel Petrișor (Mircea Petre), viitorul scriitor și memorialist. Condamnați la moarte lentă într-o celulă subpământeană își găsiseră echilibrul tocmai în cel mai bolnav, el le vorbea, atunci când putea despre iubire, despre rugăciune și iertare. Observându-i starea gravă, Calciu își rupe cu dinții venele de la încheietura mâinii
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
efortului, Oprișan moare. Gestul deși pare zadarnic are în contextul dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
a lui Nicolae Ceaușescu, pe care o studia zilnic, căci voia să se compare cu ei. Ca depozitar al unor bogate evenimente trăite, plin de amintiri interesante, care evocă marile personalități de la începutul veacului trecut, introspectând infinitățile sufletului omenesc, ca memorialist și eseist multivalent, profesorul și dascălul Sterie Diamandi se manfestă în scrierile ulterioare la aceeași înălțime, căci nu s-a oprit din creație și a venit cu noi cărți de valoare din care mai amintim „Depănând trecutul” (memorii), „Corabia lui
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU - CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE "FAȚETE ALE PUBLICISTULUI ȘI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA" (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU ZANFIR ILIE, FAȚETE ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia, Antologie, Prefață, itinerar
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
ZANFIR ILIE "FAȚETE ALE PUBLICISTULUI ȘI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA" (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU ZANFIR ILIE, FAȚETE ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia, Antologie, Prefață, itinerar biografic și selecție de texte prof. dr. Zanfir Ilie, Editura AXIS LIBRI, Galați, 2013 Consider că datoria civică și morală a fiecărui cetățean, locuitor al urbei de la Dunăre, este de a se informa despre
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
după un secol. Dar și măiestria antologatorului este pe măsura modelului, fiindcă a știut să aleagă, din miile de pagini rămase, textele cele mai concludente, cele mai reprezentative, care să ilustreze, pe bună dreptate, acele tainice „Fațete ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia”. CEZARINA ADAMESCU 6 Februarie 2014 Referință Bibliografică: UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU - cronică la cartea lui Zanfir Ilie Fațete ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia (Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
care să ilustreze, pe bună dreptate, acele tainice „Fațete ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia”. CEZARINA ADAMESCU 6 Februarie 2014 Referință Bibliografică: UN CĂRTURAR DE RENUME - CONTEMPORAN CU EMINESCU - cronică la cartea lui Zanfir Ilie Fațete ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia (Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
să viziteze petrecerea noastră populară. Marele om (pentru cât?! ne mirăm noi) ne zise câteva cuvinte. Era încântat de puterea bravilor ploieșteni care au știut să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie, își amintește cu candoare memorialistul. Oalele toate de pământ și Ura! Vivat Republica!” Nenumăratele boloboace, care, o dată golite, împinse de-a dura, asemenea unor instituțiuni ce nu mai corespund exigențelor moderne, fiind înlocuite de altele pline, cârnații, fleicile, tot meniul acesta ce se va fi
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
a Operelor complete (3 vol.) ale lui Pavel Dan, apărute prin grija scriitorului beclenar Aurel Podaru. În Luduș, Voichița Pălăcean-Vereș a rememorat câteva amintiri legate de Aurel Baghiu, fost deținut politic, membru în conducerea județeană Cluj a FDPR și scriitor memorialist, originar din această localitate, care în pagini cutremurătoare a descris închisorile comuniste unde a ajuns ca student al Politehnicii timișorene. În Iernut, dialogul s-a centrat pe universitarul Mircea Muthu, profesor la Facultatea de Litere, poet și critic literar care
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
au arătat și înfățișat cititorilor săi. În felul acesta i-am cunoscut și pe acei care au ars la flacăra cuvintelor și vă mărturisesc, nu sunt puțini. Buzăul are pe puțin 14-15 poeți membrii ai USR, alți 3-4 eseiști și memorialiști, prozatori, precum alți trei-patru critici recunoscuți în revistele literare din țară. Dacă în poezie și proză, aici la Buzău, unii dintre ei și-au căpătat un renume, teatrul a părut a fi cenușăreasa lăsată la gura sobei să întoarcă spuza
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
Din 1982 m-am mutat cu domiciliul în orașul Brezoi, județul Vâlcea, unde m-am căsătorit (1984) cu Cristina (fostă Vărăticeanu) și am un băiat - Ioan Franco și o fată - Lavinia Georgeta. Sunt inginer hidrotehnic, scriitor (romancier, poet, dramaturg, epigramist, memorialist), membru al: - Forumului Cultural al Râmnicului (2009), - președinte și membru fondator al Forumului Cultural Brezoi (2009), - membru al Asociației Naționale „Cultul Eroilor-Regina Maria” - Fil. Jud. Vâlcea, Subfiliala Brezoi (2010), - membru al Ligii Scriitorilor Români - Filiala Vâlcea (2010) - membru al Societății
ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340246_a_341575]
-
în lumea satului a unor legi nefirești, nedrepte. Rar, ca în povestirile „Măcar o lacrimă...” și „Urme după 1907”, idilismul, caricarea sentimentală și ideologică sunt abandonate, urmarea fiind o formă mai neostentativă de expresie, o concentrare a mijloacelor. Și ca memorialist, reînviind figurile lui Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, B. Delavrancea și N. Grigorescu, Bujor își consumă mai ales forțele sentimentale, de om ce se dăruie prieteniei. Optica sociologizantă domină, ca și în proză, dar câteva detalii, unele elemente anecdotice au făcut
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești () [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
dintr-o lucrare de memorialistică și aceste confidențe onirice slujesc, în felul lor nu prea măgulitor, la completarea portretului spiritual al visătorului. La fel, nehotărârea atitudinală față de conținutul premonitor al viselor dezvăluie și ea o nehotărâre mai generală a caracterului memorialistului, asupra căreia el nu este dispus să discute. Irumperea dramei în viața lui Haralambie Grămescu are loc în legătură cu circumstanțele existenței tot mai melancolic șterse a unui critic de artă (și un mare stilist al limbii române) împins de valul istoriei
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
dintr-un sat vecin aceluia unde își târa posomăreala fostul moșier, dactilografa autorului CRONICII DE FAMILIE îl contactă și-l rugă să facă oficiul de înmânare a cadoului, atrăgându-i atenția că-și și asuma un risc politic, pe care memorialistul îl trată cu dispreț, nepăsându-i lui că regimul nu îngăduia aducerea din străinatate a aparatelor de radio. Moș Paleolog, un fost moșier cam trăsnit (...) trăia acum vânzând porci la ORACA, întreprinderea care-și avea birourile în chiar casa noastră
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
aceeași măsură scriitoare. Știind să pună în practică această deosebită idee a sa, a reușit editarea și îngrijirea acestei valoroase cărți la Editura Muzeului Militar Central „Regele Ferdinand I”, restituindu-ne pagini scrise de istorici, oameni de litere și de memorialiștii vremii. Scriitoarea Valeria Bălescu a surprins momentele memorabile ale acestui război, faptele de arme, gânduri și scrieri ale unei generații de scriitori de la începutul secolului al XX-lea. Fiindcă s-au alăturat evenimentelor celui de al doilea război balcanic din
ELISABETA IOSIF RECUCERIREA MEMORIEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342068_a_343397]
-
milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache Oprișan, măcinat de un TBC necruțător, Gheorghe Calciu student medicinist, trecut prin Pitești și Gherla, Iosiv V. Iosiv și el un fost piteștean, și Marcel Petrișor (Mircea Petre), viitorul scriitor și memorialist. Condamnați la moarte lentă într-o celulă subpământeană își găsiseră echilibrul tocmai în cel mai bolnav, el le vorbea, atunci când putea despre iubire, despre rugăciune și iertare. Observându-i starea gravă, Calciu își rupe cu dinții venele de la încheietura mâinii
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
efortului, Oprișan moare. Gestul deși pare zadarnic are în contextul dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache Oprișan, măcinat de un TBC necruțător, Gheorghe Calciu student medicinist, trecut prin Pitești și Gherla, Iosiv V. Iosiv și el un fost piteștean, și Marcel Petrișor (Mircea Petre), viitorul scriitor și memorialist. Condamnați la moarte lentă într-o celulă subpământeană își găsiseră echilibrul tocmai în cel mai bolnav, el le vorbea, atunci când putea despre iubire, despre rugăciune și iertare. Observându-i starea gravă, Calciu își rupe cu dinții venele de la încheietura mâinii
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
efortului, Oprișan moare. Gestul deși pare zadarnic are în contextul dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
jud. Gorj, stagiul militar la T.R. în Turnu Măgurele, jud. Teleorman și Facultatea de Hidrotehnică la Institutul de Construcții București. Din 1982 s-a mutat cu domiciliul în orașul Brezoi, județul Vâlcea. Este inginer hidrotehnic, scriitor (romancier, poet, dramaturg, epigramist, memorialist), membru al: Forumului Cultural al Râmnicului (2009) ; Președinte și membru fondator al Forumului Cultural Brezoi (2009); membru al Ligii Scriitorilor Români - Filiala Vâlcea (2010), secretar executiv al filialei și Redactor șef la revista „Memoria Slovelor” din 2014; membru al Societății
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
ultima, aflăm citindu-le, a trăit-o într-o luciditate expresă. Cu ochii sufletului și ai minții cumplit de deschiși. Cu aceeași montare zeloasă scrutează, din foișorul său de veghe târzie, și lunga perioadă de tranziție postcomunistă. Cu abilitatea unui memorialist consacrat, strecoară observațiile sale critice, referitoare la actuala etapă istorică (încă în tranziție) a societății românești, în contextul celor care descriu jumătatea trăită atât de intens a secolului abia încheiat. Experiențele sale precoce de deportat în lagărele hitleriste zguduie din
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]
-
lume: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Ana Aslan, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Ion Ungurenu, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Vasile Tărâțeanu, Tudor Gheorghe și mulți alții. Referitor la arta scriiturii, putem afirma cu deplin temei că jurnalistul, memorialistul și poetul coabitează fericit în paginile volumului Scrisori din prezentul meu. Pot fi extrase din paginile acestei cărți destule eșantioane ce trădează prezența poetului. Mai întâi remarcăm câteva titluri cu tentă poetică: Au venit la mine teii; Călătorie în inima
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]