1,294 matches
-
p. 324. 233 "Koloszvar", II (1888), nr. 282 (4 decembrie), apud Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 360. 234 Scrisoare datată: "Vaț, 21 septembrie 1888", Ms.B.A.R. nr. 27426, apud Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 356. 235 Ioan Slavici, Opere, vol. 9, (Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, p. 330. 236 Scrisoare datată: "Sibiu 2/14 mai 1889", Ms. B.AR. S 60(25)/XVII, apud Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 371. 237 Eleonora Slavici, Jurnal, Comitetul pentru cultură și artă a municipiului Timișoara
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Caragiale, "Culisele chestiunii naționale", în Ziua, 1896, nr. 38-39 (25 februarie-2 martie), apud Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 481. (Note de Dimitrie Vatamaniuc la "Hanul Ciorilor"). 245 "I.L. Caragiali", în Ioan Slavici, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Ed. Minerva, București, 1978, p. 164. 246 "O noapte furtunoasă", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10, (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 162. 247 Ibidem. 248 "Literatura "românească" și d-nul Duiliu Zamfirescu", în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de soare", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10 (Studii și articole literare șiculturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 355. 255 Anton Cosma, Geneza romanului românesc, Editura Eminescu, București, 1985, p. 213. 256 "Închisorile mele", în Ioan Slavici, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, pp. 442-445. 257 "Literatura "românească" și d-nul Duiliu Zamfirescu", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10 (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 319. 258 "Fapta omenească", în Ioan Slavici, Opere
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Minerva, București, 1978, pp. 442-445. 257 "Literatura "românească" și d-nul Duiliu Zamfirescu", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10 (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 319. 258 "Fapta omenească", în Ioan Slavici, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, p. 547. 259 Ibidem. 260 Magdalena Popescu, op. cit., p. 311. 261 Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991, p. 143. 262 Human Deed in Ioan Slavici, Works, vol. 9 (Memories, Varia), Minerva Publishing
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
program un patos particular, o frenezie care Îl individualizează ca pe unul dintre cei mai pasionați promotori ai poeziei. Încît pe scheletul doctrinar crește repede abundenta vegetație imagistică, manifestul e deviat spre confesiunea lirică, atrage În spațiul său elemente de memorialistică, devine elogiu sau invectivă. „Radiografia” limbajului liric (unul din eseurile sale poartă acest titlu) este În egală măsură demers introspectiv, pretext pentru incursiuni autobiografice, de evocări și portrete literare, conturate În linii mereu „deplasate” de fervoarea afectivă (e cazul și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Satul basarabean, Dor de Basarabia, Iubim Basarabia, Scrisoare din Basarabia, Frumusețile țării), cu ecouri din Alecu Russo, dar de un patetism reținut. Retorica este simplă, directă, lipsită de literaturizare, adesea polemică și nu rareori incendiară. Același stil îl folosește în memorialistică - Amintiri din gulag (1992), reluate în Drumul Golgotei (1995) -, unde își reconstituie întreaga viață, până la călătoriile în Statele Unite și Israel. În pofida aglomerării de amănunte faptice, accentul cade pe relatarea uneori brutală despre lagărele morții, fiind o mărturie grăitoare a trecerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
1929), Derniers vers et Poèmes d’enfance (1934, postum); trei române - La Nouvelle espérance (1903), Le Visage émerveillé (1904), La Domination (1905); fiziologii morale - Leș Innocentes ou La Sagesse des femmes (1923); instantanee și reflecții de călătorie - Exactitudes (1930); proza memorialistica - Le Livre de mă vie (1932). Lirica din Le Coeur innombrable coboară, prin nostalgia modernilor, în clasicitatea mitică, dionisiaca, si celebrează, cu un senzualism de „cutezătoare”, „fierbinte violență”, frenezia vitală - chiar moartea e paroxism al jubilației, „că fructul în strivire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Monotonia metronomului”, ST, 1986, 8; Irina Petraș, Cântec despre țară, ST, 1987, 12; Aurel Martin, „Cântec despre țară”, RL, 1988, 18; Emil Manu, Sub Ursa Mare, RL, 1988, 50; Stolnicu, Printre scriitori, 137-139; Dicț. scriit. rom., I, 249-251; Z. Ornea, Memorialistică savuroasă și instructivă, RL, 1999, 11; Daniel Cristea-Enache, O altă respirație, ALA, 1999, 477; Popa, Ist. lit., II, 359-360; Săndulescu, Memorialiști, 298-304. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
obligat să se despartă după înstrăinarea Ardealului de Nord. Viziunea tradițională asupra fenomenului cultural (în sensul unei reticențe față de modernism, față de inovație), menținerea tonalității decente, fără mari incursiuni dincolo de pragul întâmplărilor și de cel al împrejurărilor istorice, sunt constante ale memorialisticii lui S., prezente și în volumul Așa a fost să fie... (1994). Scrierea interesează tot prin arta portretului, prin valoarea documentară și prin atitudinea stoică în fața încercărilor vieții. Înregistrând evenimentele trăite după cel de-al doilea război mondial, însemnările vin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
evita publicarea inutilă a încercărilor”, rezervând acestui scop o rubrică specială, „Coloana «Prezentări»”. Între proiecte, se înscrie și o „inovație”: „În fiecare număr vom publica câte o autobiografie”. În cele două numere apărute, sunt publicate studii ample, eseuri, pagini de memorialistică, scrisori inedite, recenzii, fotografii. Atitudinea critică a revistei este ilustrată, în primul rând, prin paginile semnate de directorul ei. În De disparitione angelorum, G. Călinescu abordează orientarea revistei „Gândirea” condusă de Nichifor Crainic, iar la rubrica „Bibliografie critică” recenzează cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
de a căuta (și mai ales de a „regăsi”) timpurile și locurile „pierdute” ale operelor. Or, în aceste condiții e previzibil că în sfera de interes a exegetului vor intra cu precădere genurile mai apăsat referențiale (îndeosebi proza, dar și memorialistica sau publicistica) și doar în subsidiar acelea caracterizate prin indeterminarea obiectului (poezia și critica). Chiar și în cazul prozei, care în următoarele decenii îi acaparează volumele, U. se va preocupa, sub raportul comentariului, mai mult de psihologia personajelor ori de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Iustin Ilieșiu, Teodor Murășanu, I. Constantinescu-Delabaia, Augusta Dragomir, Traian Ieremici, Grigore Popa, J. Murgu. Proză semnează Ion Agârbiceanu (În noapte, Fructul oprit, Solomon împărat), Victor Papilian (Un acuzat zâmbi), Pavel Dan (Ursita), Ion Munteanu, iar Al. Ciura publică pagini de memorialistică (În străini, din ciclul Amintiri din Blaj). Revista mai conține studii și articole privind literatura română sau universală (Horia Teculescu, Folclorul și literatura cultă, Elena Văcărescu, Mistica națională română în generația de la 1848, Iulian Jura, Cum ar trebui studiat Titu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
Progresul”, „România”, „Timpul” ș.a. Aceleași preocupări vădesc și cărțile tipărite. Astfel, apar pe rând volumele de proză scurtă Povestirile lui Spulber (1921), Hotare și singurătăți (1922), În grădina lui Naș Mușat (1926), Nopți de Moldova (1926), Domnul președinte... (1928), de memorialistică - Cohortele morții (1930), Pe drumuri de țară... (1930), Pe urma vijeliei (1931), Omul care tace... (1935), Drumuri... (1938), Amintiri cu învățători (1943), Cutreierând Basarabia dezrobită (1943) sau romanele Biserica năruită (1932), Mamina (1934), Romanul furnicei (1936), Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
participat la unele misiuni și activități oficiale în străinătate, în 1970 în Bulgaria, în 1980 în Zimbabwe și 1982 în R.P. Chineză. După ieșirea la pensie a activat în cadrul Asociației Naționale a Veteranilor de Război, fiind membru în Comisia de memorialistică. Solistul de muzică populară Lazăr V. Grețcu Mare îndrăgostit de cântecul popular românesc a fost și Lazăr Grețcu, născut la data de 5 iunie 1927, în satul Bașeu, comuna Hudești, fiul lui Vasile și Saveta (născută Olaru). Cursurile primare le-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
proză, Editura PIM, Iași, 2004; 6. Toamnă la Copou - proză, Editura PIM, Iași, 2005; 7. Lumina educației - o microantologie a studiilor și a textelor pedagogice cu o postfață de Alexandru Zub, Editura PIM, Iași, 2005. 8. Vâslaș în luntrea vieții - memorialistică, Editura PIM, Iași, 2006; 9. Stropi de înțelepciune - aforisme, cugetări, maxime, Editura PIM, Iași, 2006; 10. Acorduri pe strune de suflet - proză scurtă și poeme în proză, Editura PIM, Iași, 2007. În cuvântul meu de precititor pentru cititor la cea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
imaginație, a publicat placheta Acoladă (1980), culegerile de proză scurtă Mai aproape de amiază (1981) și Sezonul oglinzilor abandonate (2002), romanele Până la capăt (1982) și Strălucirea cristalului (1993), însemnări de călătorie: Răsfrângeri prin fereastra deschisă (1983), Cu soarele în gând (1990), memorialistică: Grădina cu rodii (2002). I s-au decernat Les Palmes Académique din partea Republicii Franceze (1987), Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române (1995), Premiul Uniunii Scriitorilor din Israel și Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1997). Întâmpinate critic sau neluate în seamă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
conducere din cadrul Uniunii Scriitorilor. A călătorit în Iugoslavia, Mongolia, Grecia, Japonia, Franța, Italia, SUA, Elveția, participând la reuniuni literare. Prima carte, Mesteacănul, apărută în 1953, va fi urmată de numeroase volume de versuri, tălmăciri, însemnări de călătorie, eseuri și articole, memorialistică. Traduce din Antonio Machado, Gheorghios Seferis, Saint-John Perse, Konstantin Kavafis, precum și din numeroși poeți francezi. Versurile îi sunt transpuse în limbile maghiară, greacă, germană. A întocmit și prefațat ediții din Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu. A fost distins cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
pune în valoare sensibilitatea poetică, apropiindu-și intuitiv operele, ca pe veritabile „roluri de artist”. Un întreg capitol despre ambianța în care s-a format, despre atmosfera din familia Pillat, despre „prietenii moștenite” și oameni exemplari se definește ca o memorialistică de bună calitate, oferind totodată informații utile istoricului literar. Se rețin portretul făcut lui Dinu Pillat, din frânturi de amintiri, dar mai ales „prin vitraliul” operei, cât și analiza poeziei lui Ion Pillat, încercări capabile să restituie trecutul ca prezent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
meditație asupra creației, „Columna”, 2002, 2; Barbu Cioculescu, Luminile umbrei, „Vremea”, 2002, 7; Roxana Racaru, Drum și regăsire, RL, 2002, 44; Dan Stanca, Jurnalul unei căutări religioase: „Drumul spre Emaus”, RMB, 2002, 3 863; Liviu Grăsoiu, O altă față a memorialisticii, CL, 2002, 12; Alin Croitoru, „Cultura ca interior”, OC, 2003, 170; Ileana Marin, Memoria inimii: „Drumul spre Emaus”, TMS, 2003, 2. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
război mondial. Se tipăresc, de asemenea, în cadrul rubricilor „Arhiva” și „Restituiri”, documente și fragmente din scrieri inedite provenite din fondurile documentare Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, Ilarie Chendi (corespondență cu Octavian Goga), Emil Isac. Rețin atenția și paginile de memorialistică ale lui Vasile Netea, o autobiografie Ion Chinezu (1982), articolele ocazionate de centenarul Liviu Rebreanu (1985), un dialog epistolar Lucian Blaga - D. D. Roșca, cu o prezentare de Mircea Cenușă (1986), o antologie lirică Nichita Stănescu (1984). V. mai include
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Coande, Elena Vlădăreanu, Oana Soare, Tudorel Urian, Andrei Bodiu, Dan Perșa, Mircea Petean, Daniel Pișcu, Traian Ștef, Ioan Groșan, Gheorghe Perian, Dan Bogdan Hanu, Daniel Cristea-Enache, Marius Ianuș. Figurează regulat în revistă, pentru diverse perioade, cu rubrici proprii, de (cvasi)memorialistică, diaristică, eseistică ori confesiuni, Livius Ciocârlie (cu „Jurnal de lăsare la...vatră”), Victor Felea („Pagini de jurnal”), Alexandru George („În continuarea unor mărturisiri”), Lucian Raicu („Scrisori din Paris”), Liviu Ioan Stoiciu („Crispări”), Alexandru Mușina („Epistolarul de la Olănești”), Gheorghe Grigurcu („Scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
poet a obținut mai multe premii naționale și internaționale (începând din 1933), concomitent realizând și o remarcată creație de pictură (a participat și a fost premiat la Saloanele Oficiale cu începere din 1942). A mai scris și critică de artă, memorialistică, proză, teatru, ca și literatură poematico-dramatică, și a făcut numeroase traduceri. Personalitate proteică, fecundă și contemplativă, cu o vibrație lirică bine temperată de o cultură vastă și perfect asimilată, B. întruchipează cum nu se poate mai exemplar dictonul antic ut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
identică În cazul Caselor memoriale, unde diferitele piese pe care le conțin sunt Înregistrate cu valori simbolice. CÎt privește colecțiile muzeale sătești toate piesele expuse cît și cele din depozite sunt Înregistrate cu o valoare științifică de profil: istorie, literatură, memorialistică, etgonografie, tehnică, știință, artă etc. Dacă asupra evaluării valorice a tuturor categoriilor de obiecte enumerate mai sus au fost expuse aspectele negative, se cuvine a face precizarea că, aproape În toate cazurile, există o evaluare fizică a lor (număr, locul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
întâmplat la seceriș, 1955, Bogata la telefon, 1965) s-au jucat la Teatrul Mic. D. este și autor de scenarii radiofonice sau de film (Zbor paralel, 1982, ș.a.) ori de texte pentru spectacolele formațiilor artistice de amatori. O carte de memorialistică îi apărea în 1996. SCRIERI: Sunete arse, București, 1972; Cântarea verbului a fi, București, 1979; Cetățile de rouă, București, 1985; Și punctum..., București, 1989; Să vii acasă pe un nor, București, 1989; Rugi basarabene, București, 1994; Carré de ași (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
rămâne întotdeauna o mamă bună, devotată. Pentru tot ceea ce i-a transmis, scriitorul îi va rămâne pe veci recunoscător și o va imortaliza în opera sa inegalabilă pentru ca generații întregi de cititori să o cunoască și să o elogieze. în memorialistica sa, Ioan Slavici conturează rolul decisiv al mamei în propriul destin: „Priveam totdeauna în ochii ei când voiam să fac ceva; eram stăpânit cu desăvârșire de sentimentul că acolo unde e mama nu mi se poate întâmpla nici un rău, fiindcă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]