819 matches
-
le suferă stereotipul pot fi explicate prin modificările care au loc la nivel social, cultural, politic, fiind legate, într-o măsură mai mare sau mai mică, de contextul istoric. Este motivul pentru care, spre exemplu, imaginea Spaniei a fluctuat în mentalul Europei de Vest de la reputația romantică la eticheta La leyenda negra și apoi la epoca înfloritoare a lui Antonio Gaudi. Toate aceste modificări la nivelul stereotipului au fost legate în foarte mare măsură de interesele politice, sociale și chiar religioase
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt generate imagini, modele, categorii cu care indivizii se privesc pe ei înșiși, dar îi și judecă și-i etichetează pe ceilalți 562. În aceeași ordine de idei, Laszlo Maracz, în urma unui amplu studiu despre stereotipurile legate de unguri în mentalul Europei de Vest, susține că stereotipurile se pot transforma din pozitiv în negativ în funcție atitudinile și deciziile politice 563. În interiorul istoriei, stereotipurile se schimbă întrucât contextul se schimbă, și o dată cu acesta și interesele indivizilor și grupurilor. Însă, pendularea între
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea este o căutare permanentă a sensului, indiferent că este vorba despre sensul propriei identități, al alterității, al lumii, sau al obiectelor reale sau imaginare. Prin imagine, realitatea dispare pentru a face loc simbolurilor și semnificațiilor. Imaginea este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestor ritualuri, ci doar inspiratorul lor, corupătorul, în fapt agentul satanic care îi influențează/ispitește pe ceilalți. În afara acestor teme principale, la făurirea imaginii satanice a lui Vlad Țepeș mai concură și alte aspecte care au rezonanță și relevanță în mentalul colectiv al epocii (...) Domnul român, asociat cu marii schingiuitori ai creștinătății însetați de sânge cum au fost Irod, Neron, Dioclețian și alți păgâni, batjocorește și inversează, potrivit obiceiurilor satanice, slujba creștină, profanează locul sfânt din jurul bisericii, se simte bine în mijlocul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
venite din țările situate în Centrul și Apusul continentului au comunicat date de un interes general, nu numai local, asimilările s-au înmulțit. Dar ceea ce a favorizat direct acest proces de asimilare a fost transformarea intervenită în imaginea celuilalt din mentalul colectiv român. Analiza imaginii străinului permite o mai profundă înțelegere a acestei faze din cultura română, decât stadiul influențelor și al receptărilor care pun în lumină doar transferul de cultură și nu transformările intervenite în modul de comunicare intelectuală". (Ibidem
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
românii expirați". "Din rațiuni de igienă socială, trebuie să pronunțăm și să antologăm niște nume care au produs în România handicap social, cultural, politic. O parte din istoria noastră recentă trebuie să fie îndiguită și clasată în mod rezonabil în mentalul colectiv" ("Cotidianul", 7 nov. 2006). Această igienă socială va sluji "reforma interioară, revoluția personală" de care vorbești? Ne vom putea elibera, astfel, de viciile "tradiției" și ale "tranziției"? Liviu Antonesei: Sigur, chestia asta cu Mari Români este o tâmpenie, pentru că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și în trecuturile noastre mai îndepărtate! Dorin Popa: Poate dintr-un instinct de protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu și Lucian Boia, care, amândoi, pe paliere diferite, încearcă și reușesc să "demetaforizeze", dacă îmi permiți un asemenea termen, mentalul românesc. În dizertația cu care am absolvit masteratul, Mediatizarea politologiei în România postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr, ca fiind omul în jurul căruia se încheagă școala noastră de politologie. Publicase deja, la noi, șapte cărți
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ar apropia și de experiența onirică (mai exact, de formele elementare ale narcisismului infantil)59, ceea ce impune ca tocmai dimensiunea psihologică (și, implicit, impuritatea estetică) să asigure trăinicia genului, transformându-l într-un fenomen socio-cultural complex, cu rezonanțe adânci în mentalul colectiv, și, la nivel social, în practica vieții curente. Produs prin excelență al culturii burgheze, melodrama câștigă de fapt aprecierea genuină a copilului din noi, satisfăcut la gândul că povestea se termină bine (printr-o confuzie deliberată între artă și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cele mai bine crescute și dezvoltate. Există însă și aici variante de interpretare care neagă direct teoria ce echivalează pe teroriști cu securiștii. Două dintre ele aparțin lui Mihai Ungheanu și lui Viorel Roman. Primul susține direct că identificarea în mentalul social românesc a teroriștilor cu Securitatea este o eroare. Nici pînă astăzi nu "s-a putut dovedi implicarea ei în acte armate împotriva manifestanților sau a armatei trecute de partea demonstranților" (M. Ungheanu, op. cit., p.12). Cel de-al doilea
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
boală fizică și se văicărește de răsună satul, nefericirea lui este urmărită cu interes secundar, în măsura în care există speranța salvării: leacurile meșteșugite ale doftoroaielor. Dacă peste om dă moartea năprasnică sau o calamitate naturală peste sat, situația se schimbă fundamental. În mentalul celor vechi, moartea năprasnică și calamitatea sunt supraindividuale. Ele vin de departe, ca pedepse trimise de puteri cărora pămîntenii nu li se pot opune. În asemenea împrejurări, plînsul rămîne singura manifestare posibilă, permisă. Din contra, lipsa lui se consideră abatere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de mioara năzdrăvană și purtat „prima dată” de însuși Dumnezeu în chip de cioban se distribuie ca dar și altor susținători vrednici. Balada de curte feudală scoate în evidență figuri de domnitori care, de regulă, se bucură de simpatie în mentalul folcloric. Colecțiile tradiționale cuprind multe texte de această natură. O să apelez doar la două, din cunoscuta antologie a lui Al. I. Amzulescu. Este vorba de baladele Mircea Ciobanul și de Oprișean. Ambele tratează tema recunoașterii dintre frați, învăluită în forme
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
menționează crap de «60 de prunji», adică de circa 30 kg.”. Reintrăm în mit cu asemenea imagini fabuloase. Cum „mic de berbecuț” era înzestrat cu atribute ce țin de bestiarul fabulos, și morunul se bucura de un imaginar privilegiat în mentalul pescăresc. O analiză aplicată la balada Vidrosul poate confirma acest lucru. Amploarea și avantajele materiale au avut efecte benefice, resimțindu-se pînă și asupra organizării teritoriale și administrative a întregului spațiu carpato-dunărean. Asta se reflectă, spune Constantin C. Giurescu destul de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dincolo” de aspectele verbale, narative și conservate în arhiva oralității. Ceea ce, „la origine”, s-a constituit într-o exprimare directă și simplă a căpătat ulterior o înțelegere complexă ori difuză, forma accidentală s-a generalizat, comparația a devenit alegorie, simbol, mentalul tipic vînătoresc a căpătat chipul vieții agrariene, familialul s-a mitizat, expresia lirică a dobîndit elemente epice; o adevărată „pădure de imagini” în perpetuă mișcare, fără puncte cardinale fixe, fără indicatoare pentru călătorul lipsit de experiență. Și, cu cît un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
divinități prestigioase. Cu atît mai mult, evocarea la fereastră, în ajun de sărbătoare consacrată, îndeamnă la meditație, cu reculegere și răspundere pentru ființa conștientă de sine. Să reținem: cînd moartea victimizează o persoană care se află la sfîrșitul parcursului biotic, mentalul colectiv, atent la „firescul” și măsura omenescului, reține în termeni mai degajați schimbarea survenită. Alegoria are alt statut. Ea nu face contabilitate, nu înregistrează cazurile comune, repetînd la infinit aceleași gesturi disperate și scheme ritualice, pînă se umple un cimitir
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gîndire și de mișcare. Se poate spune că lipsesc datele „concrete”, expozeul de cuvinte. Ele există, numai că trebuie să ne deprindem a le descifra din formele de viață ale mocanilor. Păstorul a fost selectat ca și Nechifor Lipan, de mentalul colectiv, după aceeași tehnică a transformării numelui în renume, ca breasla să se poată raporta la reprezentanți încercați și exponențiali. Aici se află materie de viață demnă de legendă eroică, însă anonimul n-a dorit s-o prelucreze în această
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nelumit”. De aici ar decurge dramatismul de excepție al năpăstuitului de soartă (ca să nu spun destin, cuvînt mai potrivit pentru tragicii greci și, mai mult, pentru filosofia modernă, existențialistă), nevoit să întîmpine moartea prea devreme. Așa și este, dovadă că mentalul folcloric a încercat să găsească o soluție reparatorie, adică i s-a înscenat dalbului de pribeag o nuntă fictivă și festivistă. Se alătură ambiguități meșteșugite și convenții poetice, justificate fie de „specificul” textului folcloric (în cazul Mioriței: colind-cîntec-baladă, „amestec de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mod istorico-structural: sistem de texte integrate și transparente și de altul tipologic, poemă ce se caracterizează printr-o imposibilă și paradoxală îmbinare de genuri. Acestora li se poate adăuga încă o încercare de definire, dictată de statutul oralității și de mentalul colectiv: Miorița este o capodoperă ce realizează în imagini sensibile și dramatice o viziune epopeică și destinală asupra existenței. Aici se impun atenției și se presupun trei termeni tehnici și, mai ales, prestigioși care necesită scurte lămuriri, în măsura în care îndreaptă atenția
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ratei divorțialității); turbulențele în stabilirea identității de gen; globalizarea pe aproape toate planurile a vieții socio-comunicaționale și economice; accentuarea crescută a crizei ecologice globale; și, în general, modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv. Toate acestea mă conduc către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-am propus în paginile de față
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Centrală și de Sud-Est": "Specificul geopolitic al României provine din aceea că se află sub presiunea a două sau mai multe panidei, care imprimă uneori României caracterul unui spațiu de confinii militare. Panideile care se înfruntă pe teritoriul României, antrenând mentalul clasei politice românești, până la orbire uneori, sunt ideea pangermană, ideea panslavă, ideea paneuropeană și, după război, ideea mondialistă." (Bădescu, 2001, 4, pp. 4-5). Nu este de ignorat, în acest context, reafirmarea contemporană a panideii Mitteleuropene, potrivit căreia frontierele geopolitice ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un fel de șopîrlă. Această formă îi permite să descopere "din interior" ce înseamnă să fii om. Linia narativă stabilește o confruntare între limitele unui simț al umanității redus la un individ și recunoaștea de către ceilalți, care îl definește în mentalul poststructuralist. Așadar, retorica narativă a unui NP este aici indicată de adăugirea: (Eu narez: (Susțin în mod autobiografic:)) M-am simțit oarecum obosit în acea zi. Să ilustrez prin trei exemple care aduc în scenă copii. Comparați următorul extras dintr-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sfârșit, "Albina romînească" publica un Nou metod pentru vindecarea holerei, constând din întrebuințarea "unui aer numit protoxid de azot"77. Desigur că impactul unei epidemii atât de virulente s-a manifestat puternic asupra populației prin declanșarea unor reacții emotive în mentalul colectiv, epidemia ocupând un loc de frunte printre calamitățile ce s-au abătut atât de des asupra Principatelor la acest început de epocă a regenerării lor, dar și de înfruntare a unor crunte adversități. Cele mai instinctive și elementare reacții
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
totodată elogiul tratamentului pe bază de mercur, care a fost întrebuințat cu succes, atât în Moldova, cât și în Franța, după afirmațiile medicului Bassereau 266. * Același impact al epidemiei de holeră - ca și în 1831 - s-a putut constata în mentalul colectiv din Moldova și la 1848, deși de mai mică amploare, ilustrat prin însemnări, alcătuirea de testamente sau chiar ecouri literare. Astfel, pe un vechi ceaslov s-au consemnat următoarele: "Ca să să știe, am însămnat de când au fost holira la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și audiența sa. Concret, scopul declarat al lucrării este acela de a explica supraviețuirea și adaptarea formidabilă în societatea românească contemporană a acestor străvechi practici care, alături de alte imagini și reprezentări sociale, pot da seama de complexitatea manifestărilor sacrului în mentalul social și individual. În teren, surprizele nu s-au lăsat așteptate: divinația este un fenomen mai întâlnit decât m-am așteptat. L-am regăsit în forme dintre cele mai diverse, de la banale credințe și superstiții, până la ritualuri destul de elaborate, ca
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
securitatea magică 43. Încetul cu încetul, accentul se mută de pe această securitate magică specifică societăților tradiționale, premoderne pe o securitate laică bazată pe devoțiune și specifică statului modern. Or, statul modern n-ar fi avut nici o autoritate și putere dacă mentalul colectiv ar fi resimțit în continuare nevoia unui alt tip de securitate. În felul acesta, Biserica avea să-și rezerve un rol important în noua ordine socială ce avea să apară. Cu certitudine, magia și vrăjitoria, precum și practicile divinatorii pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
directe, mai imediate și mai rentabile. Este vorba de o reacție antiintelectualistă care rezultă din necesitatea satisfacerii unei curiozități simple, umane în fața sacrului"47. Lumea sătească mai păstrează și azi ceva din vechile sensuri și semnificații ale acestor practici. Însuși mentalul tradițional privind (ne)acceptarea sa pare să mai supraviețuiască aici. În spațiul rural, vrăjitorul sau vrăjitoarea sunt persoane de care trebuie să te ferești pentru că ele lucrează cu lucruri ascunse, cu diavolii și spiridușii etc. De regulă, aceste categorii sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]