9,631 matches
-
și imperialistă, cu o condiție însă: să aibă putința să fie imperialistă. Rezumînd, burghezia română a fost produsă la început de capitalul occidental, pentru ca apoi, odată formată pătura indigenă a burghezilor români, aceștia, trecînd din etapă în etapă și din mentalitate în mentalitate, să contribuie mai mult sau mai puțin conștient la formarea României moderne. Este o iluzie să credem că burghezia română a fost o formă fără fond apărută grație unui simplu împrumut de circumstanță. Ea a fost chiar fondul
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
cu o condiție însă: să aibă putința să fie imperialistă. Rezumînd, burghezia română a fost produsă la început de capitalul occidental, pentru ca apoi, odată formată pătura indigenă a burghezilor români, aceștia, trecînd din etapă în etapă și din mentalitate în mentalitate, să contribuie mai mult sau mai puțin conștient la formarea României moderne. Este o iluzie să credem că burghezia română a fost o formă fără fond apărută grație unui simplu împrumut de circumstanță. Ea a fost chiar fondul modernizării românești
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
subsoluri, etaje și mansarde, vecine cu arhitecturile vizionare ale lui Cervantes. Astfel, Scurtă istorie a umbrei este în același timp o impresionantă istorie a imaginii, a imanenței și a transcendenței ei, și o lungă istorie a umanității, a ideilor, a mentalităților, a mitologiilor și a credințelor, de la primordiala fosă platonică și pînă la postmoderna bosă publicitară. Tot în felul acesta stau lucrurile și cu Instaurarea tabloului. Acestă sintagmă, cu un sens atît de pregnant afirmativ, este, în profunzimea ei, un fel
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
a venit forțat din Moldova lui natală, în 1946. Foamea i-a împins spre același liman, pe mulți consăteni ai săi din Mălinii de baștină. 6. Nicolae Labiș lua contact, în Muntenia, cu alte obiceiuri ale vieții și cu alte mentalități ale ei, din această zonă și din această parte de țară. Zona cea din împrejurimile străvechiului cap de țară al orașului Câmpulung Muscel. Popasul făcut în localitatea Văcarea i-a întărit și i-a provocat inspirația pentru poema Moartea căprioarei
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
și invers. Revenind la competența filologică, În comunism s-a tradus mult din autori străini În română, și s-a tradus bine, spre mulțumirea cititorilor ce păstrau astfel escapist contactul cu scriitorii mari ai lumii, În pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatură română În engleză! De remarcat și că, În contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza (cu tradiție culturală mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
continuare necunoscut, sau va intra În atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la informație dar a redus simțitor discernământul și importanța tradițiilor literare - precum și criza economică mondială vor fi scuze suficiente ca romanii să nu facă nimic. Sau, cum zice Creangă: până acum ne-a fost cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cursive, într-un fel formal agreabile, a unei cărți izvorîte din condeiul unei scriitoare capabile a seduce verbul așa cum ne încredințează că a sedus cohorte de bărbați. Oare d-sa și-ar putea susține în prezent o ruptură totală cu mentalitatea comunistă? Sau aceasta, dată afară, protocolar, pe ușă, revine, fantomatică, pe fereastră? Mă tem că așa stau lucrurile. într-un duh defetist (postideologic), Nina Cassian ne recomandă "să ne dezbărăm de nesăbuita dorință de a vedea coincizînd mesajul operei cu
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
integrarea prin naștere într-un spațiu situat în afara marilor orbite urbane, fie prin apartenența la sau întâlnirea fortuită cu populația unei localități uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu efecte poate chiar mai pregnante la adresa autoaprecierii și înțelegerii individului cu sine. Ego.Proza intră astfel și în sfera observației ce apropie literatura de studiul sociologic și antropologic. Poziția individului în interiorul comunității, identitatea acestuia devin elemente ce țin
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
în scris ca generație de tranziție. Se navighează în timp prin flashback-uri ce apelează la firescul nefiresc al dezvoltării în comunism, cu privațiunile și crizele aferente, cu stereotipuri și rebeliuni, cu rezistență surdă și umor proverbial. Se surprinde astfel mentalitatea maselor, fragilitatea adevărurilor colective, tragicomedia indivizilor confruntați cu lungul proces de adaptare la contexte și forme noi. Panorama rezultată este arareori încurajatoare, trăgând în subtext disperate semnale de alarmă la nivel privat, dar mai ales social și politic. În majoritate
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
limpede și o implicare, în chestiuni strategice, a unor inși pricepuți. Cum lozinca " Nu ne vindem țara!" a funcționat în cazul privatizării litoralului mai eficient decât în visele electoratului "României Mari", am ajuns în situația să ne vindem propriile concedii. Mentalitatea românului, în care naționalismul abstract și ura de sine concretă se îngemănează perfect, funcționează pe post de reglator al acestor anomalii. Nu arareori, ai să auzi comentarii de genul: "Decât să le dau escrocilor, care-au luat cu japca cele
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acesta expoziție. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de ani de la 9 noiembrie 1989. Toate aceste imagini s-au întipărit în mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a adus foarte multe tragedii și suferința în sânul multor familii. Zidul Berlinului este un simbol pentru libertatea oamenilor și pentru terminarea Războiului Rece. Expoziția de astăzi a fost foarte solicitată, având peste 2000 de expuneri
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
civice" la care am asistat și continuăm a asista! Dar dacă nu ne mai putem întoarce în trecut, dacă nu mai putem face ceea ce nu s-a făcut la momentul potrivit, în nu mai mică măsură sîntem datori a corija mentalitatea defetistă, refuzînd bunăoară o insidioasă preconcepție (amuzant așezată la antipodul ideologiei comuniste), care a devenit, intempestiv, o emblemă a postideologiei, și anume "puritatea" esteticului. Adică, vezi Doamne, "abaterea" esteticului de la anomaliile socio-politice care au produs propriile sale anomalii oportuniste. Ierunca
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
oficiali ai Ministerului de Externe. Așadar ei au avut întâietate, iar noi am ramas pe din afară. Am întâlnit acolo români entuziaști veniți din Australia, Canada, America, America de Sud și Europa care au înțeles că nimic nu s-a schimbat în mentalitatea românească alterată de comunism. A fost trist, foarte trist! MLC: Am auzit că mai de curand ați fost implicat în construirea unei biserici ortodoxe românești la Hagi Curda, pe teritoriul ocupat acum de ucrainieni, care-i iubesc pe români că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza din anii prigoanei comuniste, puterea de-a refuză colaborarea, lau ridicat pe înălțimile jertfirii christice. Voiculescu și-a răbdat martiriul conștient. Recunoaște vremea prigoanei venită peste creștini și, ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care va scrie și de care se va ocupa, în detaliu, ca antropolog și cercetător. Dincolo de frontiere este romanul adolescenței în satul kitsch-ului postcomunist, un sat desfigurat de tranziție, marcat de derizoriu, un mediu pervertit în care limbajul, cutumele, mentalitățile îl transformă într-un spațiu aproape experimental, un loc unde coexistă toate tendințele (mode, snobisme, idei primite de-a gata etc.) unei confuze societăți post-totalitare, un loc incert unde tinerii mai deschiși la minte, elitiștii revoltați, ascultă rock, citesc Cioran
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
adus cu sine problematizări care ne preocupă pe toți în acest spațiu. Cum să te prezinți mai elocvent unui public dintr-un oraș în care muzica este echivalentă în primul rând cu Bach, Mendelssohn și Schumann? Ce punți stilistice, de mentalitate găsești între compozitorii contemporani ucraineni și cei vestici? Cum să explici într-un simpozion delimitarea relativ tinerei culturi ucrainene (mă refer la acea latură a sa sincronizată cu modelele vestice) de cea rusă? În ceea ce privește ultima întrebare, prezentări generale, stufoase și
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
articol despre configurarea culturii muzicale de tip occidental în Ucraina, am găsit în prim plan, cum era de așteptat, presiunea ideologică a Rusiei sovietice. Dar am mai găsit și un detaliu interesant, pe care-l consider ilustrativ pentru o anume mentalitate naționalistă. Este vorba de personalitatea lui Eusebie Mandicevschi (Eusebius Mandyczewsky, 1857-1929), muzicologul provenit din Bucovina și stabilit la Viena, prieten cu Johannes Brahms, cel care a editat Liedurile lui Schubert, precum și unele volume din operele lui Haydn și Brahms. Referirea
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
pământ ucrainean și în mod real inseparabili de acesta, precum scriitorii Serghei Bulgakov, Șalom Alehem, poetul Paul Celan, compozitorii Reinhold Glier, Serghei Prokofiev, Karol Szymanowski..." Este greu de crezut că acest citat este extras dintr-o scriere de după anul 2000. Mentalitatea sa rămâne ancorată mai degrabă într-un secol romantic al avânturilor naționaliste. Aș adăuga aici că, dacă am adopta o asemenea poziție, ar trebui ca noi, românii, să ne revendicăm compozitori precum Belá Bártok, Iannis Xenakis, György Ligeti și György
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
mondial renumele său artistic - câștigat îndeosebi în domeniul arhitecturii, picturii și literaturii - odată cu persecutarea și distrugerea unor grupuri etnice de către comunismul sovietic. Cazul Mandicevschi precede cronologic astfel de evenimente, dar rămâne încă simptomatic pentru multiculturalitate și, din păcate, simptomatic pentru mentalități pe care le-am dori cât de curând aduse la zi, europenizate.
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
seamă mai întîi de perspectiva strict literară din care este ea interpretată. Atunci cînd concede autoficțiunii dreptul la existență, criticul român o instrumentează exclusiv ca gen literar, cu toate că practica autoficțiunii nu relevă atît de istoria literară, cît de cea a mentalităților. Astfel, autobiografismul optzecist ar fi, de pildă, autoficțiune, iar Simona Popescu ar fi o autoficționară. Or, aici, ca și la Cezar Paul Bădescu, de pildă, avem de-a face cu exuvii, cu bildung. Apoi, eul expus în Exuvii sau în
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
din urmă: 1. "lenta dezvoltare socială și economică a României după 1989" (studiul face trimitere cu preponderență la perioada 1989-2000, referințele ulterioare fiind mai degrabă sporadice); 2. faptul că oficialii și presa explică problemele sociale de azi aproape exclusiv prin "mentalitatea" românilor, explicație preluată de opinia publică, în pofida faptului că termenul "mentalitate" nu mai este de multă vreme operațional în domeniul antropologiei sociale. Definind, pe urmele lui Max Weber, etica muncii ca "ansamblul valorilor legate de muncă", Monica Heintz face o
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
1989" (studiul face trimitere cu preponderență la perioada 1989-2000, referințele ulterioare fiind mai degrabă sporadice); 2. faptul că oficialii și presa explică problemele sociale de azi aproape exclusiv prin "mentalitatea" românilor, explicație preluată de opinia publică, în pofida faptului că termenul "mentalitate" nu mai este de multă vreme operațional în domeniul antropologiei sociale. Definind, pe urmele lui Max Weber, etica muncii ca "ansamblul valorilor legate de muncă", Monica Heintz face o trecere în revistă a mutațiilor produse în conținutul acestui concept în
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
a muncii, ci o etică a relațiilor interpersonale. Valorile asociate muncii sînt valori înrădăcinate social, nu valori impersonale cerute de nevoile organizării economice. Analiza eticii muncii (de fapt a modului în care munca este înțeleasă în România) pe baza discutării mentalităților românești ar avea de cîștigat dacă ar fi transformată într-o analiză a relațiilor umane". (p. 169) Concluzia cărții nu este dintre cele mai optmiste. De altfel, realitatea economică românească, vizibilă cu ochiul liber, nu oferă prea multe motive de
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
la toate nivelurile, tendința de a-l înșela pe celălalt, fie el șef sau subaltern, este larg răspîndită, punctualitatea este privită ca un moft), dar se desparte net de acestea în privința cauzelor. Acestea "nu sînt de ordin etnic sau de mentalitate cum se afirmă de obicei, ci de ordin socio-economic (...). Printre aceste cauze, percepția negativă pe care românii o au despre ei înșiși se situează pe un loc central." (p. 207) Etica muncii la românii de azi, de Monica Heintz este
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
o ierarhie paralelă a cărei tendință va fi s-o înlocuiască cu timpul pe cea dintîi. În America, spune Ovidiu Hurduzeu, tactica obținerii de avantaje prin înaintarea unor petiții din care să reiasă statutul de victimă a devenit astăzi o mentalitate comună. Ea tinde să înlocuiască competiția fățișă și selecția valorilor pe bază de înfruntare directă. Și astfel, sub păvaza corectitudinii omenești, nulitățile ajung celebrități doar pentru că aparțin unor minorități supuse discriminării. Pentru Ovidiu Hurduzeu, celebra meritocrație a societății americane este
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]