3,268 matches
-
semn al închinării pruncului: „Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin!” Omul e creat după semnul crucii; sus capul; jos corpul, picioarele; în lateral, întinse brațele. Imaginația e un dar! Dar ce dar!!! De la Dumnezeu Har. Crucea ? Meseriași - milioane: Din stâncă, din fier, din marmoră, din lemn, din tot... Din ce nu-ți poți inchipuii; chiar din două sau și mai simplu, dintr-un cui; după puterea de imaginație a oricărui artist. Dar Crucea e Cruce! E un
CRUCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347141_a_348470]
-
lua concediul de odihnă. În această perioadă se va face curățenie generală, se vor repara încăperile și se vor zugrăvi. Ea, însă, ar putea să vină în continuare la serviciu. Mai e nevoie să mai facă câte o cafea la meseriași și e bine să fie prezent cineva din partea firmei pentru orice eventualitate. Va fi nevoie să facă și curățenie după ce muncitorii își termină treaba, să mai ude florile. Pentru asta el va avea grijă să o răsplatească cu o sumă
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
A deschis ușa la prima oră a dimineții. Totul era pregătit pentru zugrăvirea atelierului: materialele erau în magazie, mașinile erau învelite în folie de plastic, florile erau strânse într-un colț al încăperii. A pus repede de cafea să întâmpine meseriașii ca o gazdă primitoare. Pe la ora șapte au apărut și ei, doi, unul mai tinerel și altul mai în vârstă. Cel tânăr, deși purta barbă, dacă avea douăzeci și patru-douăzeci și cinci de ani, celălalt în jur de cincizeci. Amândoi
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
își vedeau conștiincioși de treabă; primiseră sarcină să adune câinii și trebuiau să se achite de datorie. Înarmați cu instrumentele lor, niște crose speciale (care nu sunt altceva decât niste bețe lungi cu lațuri la capete), rând pe rând - acesti meseriași ingrați - prindeau câinii vagabonzi și îi introduceau în mașina prevăzută cu două cuști din oțel. O bătrânică tocmai trecea prin preajmă, cu o sacoșă plină de verdeață, venind de la piață. ”Așa maică, așa, duceți-i că nu pot ieși cu
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
restaurant, și chiar un bar de noapte, pentru distracția tinerilor. Căminul cultural, proaspăt renovat, încă mai poartă urmele lui Ion Țiglaru’, bunicul lui nea Mitică Sinu, deoarece acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Este cunoscut faptul că în satul său natal, zidaria era o meserie tradițională. Tatăl său a fost un renumit constructor de case în toată Mărginimea, nu numai în Sebeșul de Sus, a fost unul dintre cei mai iubiți și respectați meseriași ai locurilor acelora. Până și sașii, recunoscuți prin conservatorismul și naționalismul lor, l-au agreat și respectat. Păcat că s-a stins din viață într-un accident stupid, la doar 75 de ani- îmi spune Iosif Sinu în recenta noastră
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
așadar în sediul central al complexului agro-industrial Krakl World International, un concern ale cărui succese îl plasau la burse cam pe același plan cu ceva mai puțin cunoscutul Gazprom. Domnul Costel este directorul general al acestuia, chiar dacă poartă bască trasă meseriaș pe frunte și se scobește cu unghia între măsele. O sonerie se agită isteric și Costel tresări mușcându-se de deget. Avea și de ce! Pe peretele din fața sa se lumină marele ecran privat prin care patronul dădea ordine. Într-adevăr
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
gura dășchisă, că nu-nțelegi ce spune lumea, ș-atunci bagi una șmecheră, ca să vază ăia că, deși ești cocă dă lovele, le ai și cu cultura, așa că hai, să vă spui tot io, c-o știu dă la un meseriaș pă care l-am făcut la table, ieri la hotel Mariot. Fii atent, la măndelu’, că e dă reținut: cea mai mare dăscoperire, dăn toate timpurile, e banu’ bă, că fără el căram ș-acu porcii în spinare să-i
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
țară, viața la țară cu oamenii ei cu ritmul vieții de atunci. În acel orășel Costică se simțea atât de liber și fericit. Dacă nu fură lucra puțin că hamal în port sau la zidărie, pe la oameni. Era un adevărat meseriaș în a lucra că zidar. Însă curios de câte ori mă lua cu el ca să lucrez întotdeauna mă punea să fac munca cea mai necalificata, mai grea. Nu mă lasă să învăț o meserie în timp ce lucram cu el. În schimb nu înceta
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MINERII DIN SUVAROV Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 526 din 09 iunie 2012 Toate Articolele Autorului MINERII DIN SUVAROV Meseria de miner nu este una de invidiat, datorită faptului că meseriașul respectiv este expus unor pericole necunoscute. Doar prin simplul fapt că intri în subteran, într-un mediu cu un aer impur din mai multe puncte de vedere. Dar asta pe mulți oameni nu i-a împiedicat să intre în mină
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
repartizat la mina Suvarov. Mina era la început și nu găsisem nimic deosebit aici. Am fost repartizat la pregătirea unui nou abataj, ceea ce nu era o noutate pentru mine. Eram destul de tânăr și mulți nu prea vedeau în mine un meseriaș de renume. Oamenii cu care lucram erau localnici care nu mai lucraseră în minerit. Le-am spus că singurul lucru de reținut este să execute ceea ce li se spune și să fie atenți. Iar unde nu știu, să întrebe. Aici
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion ROIBAN. Am folosit pentru acest articol amintirile soției mele Ana LEONTE, născută în Coronini. Referință Bibliografică: VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 534, Anul II, 17 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
trei săptămâni, când Lucica era în tura de noapte. Cu toate astea ei erau foarte mulțumiți, mai ales că și Eugen lucra mai mult de când Service-ul se privatizase. Patronul îi păstrase pe amândoi, tată și fiu, apreciind că sunt meseriași buni și serioși. Era foarte mulțumit de ei, ca meseriași și ca oameni. Nea Petrică a rămas în continuare șef de secție. Adevărat că seara Eugen avea și alte preocupări, care nu-i permiteau întâlnirile pe care, poate, Alina le-
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
toate astea ei erau foarte mulțumiți, mai ales că și Eugen lucra mai mult de când Service-ul se privatizase. Patronul îi păstrase pe amândoi, tată și fiu, apreciind că sunt meseriași buni și serioși. Era foarte mulțumit de ei, ca meseriași și ca oameni. Nea Petrică a rămas în continuare șef de secție. Adevărat că seara Eugen avea și alte preocupări, care nu-i permiteau întâlnirile pe care, poate, Alina le-ar fi dorit, dar despre asta nu vorbea nimănui, sub
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
nenea Lică Dumitrache, contabilul Primăriei, cel care, de câte ori îi ceream bani pentru amenajarea muzeului, îmi replica cu voce ridicată: „Ăștia-s banii poporului, nu-i arunc pe pânză de sac pentru panotaj”. Murise, săracul, fusese de altfel un foarte bun meseriaș al cifrelor și ținuse de banii Primăriei, veghind să fie cheltuiți cu chibzuială. Când mă îndreptam spre ușă ca să ies afară, profesorul Boșcănici, cu o voce schimbată, strigă: „Spiritul lui nea Lică!” „Bu-hu-hu!” și tot așa, de câteva ori, până când
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de frunte, dregătorilor și meseriașilor. Se știe, deasemenea, că în epoca ștefaniană în interiorul țării au fost refăcute și modernizate vechile curți fortificate de la Bacău, Cotnari, Hârlău, Iași, Piatra Neamț, Roman, Suceava, precum și feudele domnitorului din Transilvania, Cetatea de Baltă (județul Alba) și Ciceu (județul Bistrița-Năsăud), primite
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară fapta cutezătoare a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
cu demnitate de gândirea liberală românească, ar fi așteptat asemenea accente și ar fi reacționat cu plăcere. Mulți oameni al căror spirit întreprinzător a fost speriat sau chiar anihilat de guvernele în care se tot perinda piticania de Boc, investitori, meseriași, comercianți, ar fi așteptat o soluție de politică liberală la drama în care au ajuns. Chiar și dintre țăranii atât de obijduiți de această democrație cred că s-ar fi ridicat gesturi de interes față de o soluție liberală care să
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (5) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360047_a_361376]
-
Dan GRECU, însă primeam ordine și de la șeful mecanicilor, subinginerul Gicu FLOCA, căci aveam în dotare multe utilaje. Subalternii mei erau detașați din subteran dar și angajați ai carierei. Echipele pe care trebuia să le conduc erau foramte din feluriți meseriași care mai de care mai deosebiți. Trebuia să fiu foarte atent la dispozițiile pe care urma să le dau fiindcă îmi puteau dăuna. Am avut ocazia să fiu martorul mai multor încercări de a mă face de rușine ca meseriaș
1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
-
meseriași care mai de care mai deosebiți. Trebuia să fiu foarte atent la dispozițiile pe care urma să le dau fiindcă îmi puteau dăuna. Am avut ocazia să fiu martorul mai multor încercări de a mă face de rușine ca meseriaș. Un deservent al utilajului LK, un utilaj de încărcare frontal raporta mereu că utilajul nu funcționează normal. Am solicitat inspecția tehnică a subinginerului Gicu FLOCA care a acceptat ca să se aducă o anumită piesă care se presupunea a fi defectă
1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
-
era mare nevoie de mână de lucru necalificată, plecau oamenii de la țară pe capete, că satele se goleau văzând cu ochii. Unii intrau în școlile de șoferi, cei mai tineri urmau diverse cursuri de scurtă durată și se vedeau ajunși meseriași cu patalama la mână: electricieni, bobinatori, mecanici, strungari, macaragii, etc. Șoferii trăgeau seara acasă cu camioanele, mai făceau câte o cursă la ciubuc și în loc să se cârpească, mai rău se rupeau. Pe un autobuz IRTA Moreni - Ploiești care trecea pe la
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]