525 matches
-
Dar se apropiau. Treptat, pe culmea dealului se iviră flamurile Moldovei, apoi cușmele oștenilor, și apoi un Întreg corp de oaste, de cel puțin trei mii de oameni, mărșăluind parcă prin somn, cu capetele plecate. Străjile sosiră În fugă la metereze. Doi călăreți se desprinseră din grupul compact, sosind la trap În fața porții principale. Erina le văzu mantiile albe cu semnul scutului și spadei și un fior o străbătu din cap până În picioare. - Deschideți poarta! strigă unul din călăreți. Sosește măria sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trimise la Dunăre. Aveau să fie nu numai bătălii Între oști, ci și asedii de cetăți. Una din ținte era chiar Suceava. O solie cu Însemnele Ungariei intră pe poartă, În sunetele trompeților. Erina Îl văzu pe Pietro coborând de pe metereze și Îi ieși Înainte. - Vești, Pietro? - Da și nu. Nimic despre Cosmin. Dar ne apropiem. - Ne apropiem? Cum adică? - Armata ungară trece Dunărea pe la Mohacs și atacă Imperiul Otoman În zona Belgradului. - Și? - Avangarda e condusă de Vlad Dracula. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Cerul greu și cenușiu care apăsase capitala imperiului se ridicase În doar câteva clipe, iar prin faldurile străvezii ale norilor străbătea, stingheră, singuratică, aproape imposibilă, o rază de soare. 13. Înfrângerea 21 martie 1476, Cetatea de Scaun a Sucevei De pe meterezele cetății, coloana Apărătorilor care se apropiau Învăluiți de mantiile lor albe cu semnul scutului și spadei părea o reamintire a zăpezilor proaspăt topite, care transformaseră nordul Moldovei Într-un ținut alb, legănat de dealuri și străjuit de păduri. Până la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Hoardei de Aur. O altă lume care, adeseori, năzuia să se reverse peste cea a creștinătății Europei. Așa cum avea să se Întâmple peste nu multă vreme. Și, de data aceasta, În calea uriașei revărsări nu stătea decât Moldova. Ștefan părăsi meterezele cetății, coborând scările care duceau spre prima curte interioară. Gărzile se lipiră de ziduri, cu halebardele În poziție de onor. Se auziră lanțurile grele ale podului coborât peste șanțul de apărare și zgomotul porților deschizându-se În fața oaspeților. Coloana Apărătorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Siretului și că măria sa se bate pe dealurile Zăbrăuților! Fără cavalerie! Ce știi de tătari? - Nimic! S-a dus către ei căpitanul Oană cu călărimile spătarului Mihail! Pârcălabul lăsă mai jos făclia pe care o ținea În mâna dreaptă. Pe metereze, străjile Își continuau patrularea. Noaptea era liniștită și senină. Dar stele Începeau să pălească spre Răsărit. 3 iulie 1476, ora 4.30, Ștefănești, Moldova Mâna Erinei era caldă. Surprinzător de caldă, În răcoarea zorilor. Se obișnuise cu ea așa cum, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de spahii porniseră spre munți, În căutarea voievodului. Nimeni, nicăieri, nu mai opunea rezistență. Războiul se sfârșise. Sultanul se Îndrepta spre Suceava, unde optzeci de tunuri băteau zidurile zi și noapte, iar ienicerii Își lansau scările de asalt, urcând pe metereze. Oană rămase treaz Întreaga noapte, ascultând poveștile de arme ale războinicilor otomani. La fel rămase Erina, parcă abia Începând să Înțeleagă ce se Întâmplase. Iar ceea ce se Întâmplase nu putea fi adevărat. Moldova nu mai exista. Exista un nou teritoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
că Ștefan fusese Înfrânt la Valea Albă și că pribegea, poate, prin păduri, dacă nu cumva o fi trecut granița spre Polonia, că nici un ajutor nu avea să vină de nicăieri. Dar rezistau. Respingeau scările de asalt care ajungeau pe metereze, lansau cu precizie săgeți care făcuseră ca apropierea de ziduri să fie, pentru mulți ieniceri, un act de sinucidere, erau Întotdeauna acolo unde turcii păreau a fi reușit să facă o breșă. Se Încercaseră infiltrări de noapte, atacuri de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
desființat aproape toată artileria turcească! Tunarii au fost instruiți de maestrul Francisco! - Cetatea Hârlăului? - Rezistă! - Tighina? - Rezistă! - Hotinul? - Rezistă! - Cetatea Orhei? - Pârcălabul Vlaicu și fiul său, Duma, se bat la creneluri ca niște apucați! Nimeni n-a putut trece de metereze! - Cetatea Albă? - Rezistă, doamne! Pârcălabul Gherman a aruncat ulei fierbinte și smoală topită peste trupele de ieniceri! Arcașii lui au reușit să oprească toate asalturile! - Dumnezeule... murmură Ștefan, privindu-l pe Alexandru. Daniel Sihastrul avea dreptate! Poporul țării ăsteia n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de călăreți pe care Îi conducea. Cuvântul „Moldova” umplu dealurile și pluti peste păduri, aruncat Înapoi de ecou. Îl auzeau turcii, Îl auzeau răzeșii care intrau În dispozitiv de apărare În spatele voievodului, Îl auzeau, poate, oștenii care luptau departe, pe meterezele Cetății de Scaun. Iar apoi urmă infernul. Achingii se năpustiră spre moldoveni, ieșind cu miile din partea de sud a pădurii. Erau mulți. Nebănuit de mulți. Călăreau ridicați În șei, rotind iataganele deasupra capului. Brusc, se despărțiră În două limbi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nici moartea. Achingiii. - Uluk bei, cu două mii de achingii, să ucidă mongolii lui Amir Baian și să continue atacul spre Ștefan!! Acum!!! La semnalul generalului Mihaloglu, achingii porniră. Soarele Începu ușor să coboare peste dealurile Ilișeștilor. În depărtare, se bănuiau meterezele asediate ale Cetății de Scaun. Victoria lui Mahomed era aproape. * Mongolii rămaseră Îngenuncheați În jurul lui Amir. Nici unul nu Închisese ochii celui plecat spre Eternul Cer Albastru. Legea veche spunea că, dacă cel care plecase avea un frate de sânge, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
minte, jîmbatule! Și porni din nou spre Bărzăun amenințîndu-l cu cazmaua ridicată. De data asta însă, Bărzăunul n-a mai fugit, cum se așteptase Ilinca, ci rămase neclintit la locul lui, cu cazmaua în mînă, aidoma unui dîrz apărător al meterezelor din timpurile străvechi. Și, pentru prima oară în existența ei, Ilinca se opri neputincioasă și temătoare în fața acelui monument al dîrzeniei. Însemna că Bărzăunul devenise altul! Nu mai era cel de altădată, pe care să-l poți trînti și mototoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ar fi putut fi așezat într-un loc, altminteri decît consideraseră ei. Străzile se deosebeau numai prin fațadele caselor. Unele ondulate se sfîrșeau în unghiuri drepte și netede, altele începeau drept, dar convergeau în serii de turnuri rotunde, încoronate cu metereze, ca atinse de aripa Evului Mediu. Cărămizile fuseseră așezate în moduri care mai de care mai ciudate pentru a închipui un model fascinant de linii și forme, nu în beneficiul vreunei case ori a locuitorilor săi, ci pentru a contribui
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de vapori, parcă trasate cu creta pe cerul albastru. Și totuși mi-am băgat în cap ideea că le văd. Însă ceea ce credeam eu că văd pe cer nu erau avioane, ci fortărețe - niște construcții solide, pătrățoase, cu poduri mobile, metereze și steaguri ce flutură-n bătaia vântului, plutind că fermecate prin văzduh. Am rămas cu această idee până peste câțiva ani, când m-am dus la grădiniță și am facut un desen cu fortărețele mele zburătoare, iar educatoarea a râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
îi scăpă printr-o despicătură de zid. Zări, pe cerul vinețiu de seară, minuscul, turnul pătrat de la impozantul palat al Prefecturii din secolul trecut, rămas nedemolat sub protecția noii destinații, de Muzeu al Moldovei Socialiste. Intui în direcția lui, dincolo de meterezul clădit din piatră veche al vechiului han domnesc, în care lărmuiseră cândva discuțiile pentru Unirea Principatelor Române, o vale largă, fără prea multe obstacole și nu chiar ostenitoare la mers. Se simți cât se poate de surprins să constate adeverirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
meteoricul eveniment. Prin ploaie, ele conturau la marginea platoului de paradă un semicerc de soldați care se deforma din mers, după vectori preciși. Această mulțime de uniforme se alungi altminteri, ținând-o așa, întruna, devenind tot mai mult un solid meterez de furnici, de pureci-săritori și de sclipitoare tăișuri. Acest meterez, masiv ca un fronton de fortăreață, se deplasa cu totul spre tribuna de onoare și cu cât distanța se micșora, solul dedesubt începu să trepideze, tot mai tare și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
paradă un semicerc de soldați care se deforma din mers, după vectori preciși. Această mulțime de uniforme se alungi altminteri, ținând-o așa, întruna, devenind tot mai mult un solid meterez de furnici, de pureci-săritori și de sclipitoare tăișuri. Acest meterez, masiv ca un fronton de fortăreață, se deplasa cu totul spre tribuna de onoare și cu cât distanța se micșora, solul dedesubt începu să trepideze, tot mai tare și mai tare, la fel ca podina de gheață a unui fluviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
crețuri fine, care se scurgeau spre poale. Delegații și-ar fi păstrat cumpătul, dar, copleșiți de emanațiile spaimei, își încordară picioarele sub ei gata-gata să se răsucească pentru a rupe rândurile de privitori din spate. Ighemoniconul îi reținu la timp. Meterezul de furnici se opri deodată, la un neștiut semnal și încremeni brusc, în atmosfera consistentă, ca într-un crepuscul translucid de chihlimbar. Întreaga linie salută vioi și o mie de cimpoaie detunară, acompaniind un marș șugubăț al furnicilor pedestre, singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
țeasta spre delegația lor, unde Greierele-dregător se înclina smerit dinaintea Reginei furnicilor. Foarte încurcat, începu atunci să-și desprăfuiască redingota, dându-i bobârnace discrete, pe când mulțimea de furnici despresura întinderea platoului de paradă, unde se termina grandioasa manevră a acestui meterez articulat din mii și mii de făpturi, dulce pavăză pentru Regină și pentru neamul diligentelor himenoptere. CUPRINS Frivolii meseni de la Goldana 7 Cartea celor douăzeci și una de nopți 46 Realitatea separată din Insula Cristinei 84 Oaspeți la Vartolomei Beteagul 104 Pelerinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Bă, la mă-ta și-a rupt foamea gâtul!“. Îmi repet în cap că vorbele astea nu sunt despre mine, că nu pot niște infractori să mă știe atât de bine. Nu-mi vorbește nimeni, dar gardienii ce caută pe metereze? Pușcăriașii de ce mă privesc? Trec prin alte controale. Un alt gardian mă pipăie de jos în sus. Parcă vreo foame chiar și-a rupt gâtul la maică-mea pe gresie. Merg aliniat până la intrarea secției. Sunt anunțat cu un urlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
printre oameni: i se rupe unuia o oiște, i se înfundă altuia carul într-o groapă: să pună umărul la nevoile oamenilor, că din truda lor se-ndestulează. PÂRJOL: S-ar putea face asta? LIANA: S-ar putea. Lăsând la meterezuri oștenii de rând, mână-i pe ceilalți la treabă, și să vezi cum n-or mai dospi și nu s-or mai bucura cârnindu-și nasurile, unul altuia, cu ghionți. PÂRJOL: Iaca la asta nu m-am gândit. Da' știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nordică se găsește o poartă secundară de dimensiuni mici în comparație cu poarta principală de intrare în incintă. Zidul incintei se compune dintr-o curtină puternică, prevăzută în interior cu un drum de strajă la înălțimea căruia se află un rând de metereze pentru armele de foc și arcuri, iar între acestea sunt altele mai largi pentru tunuri, care sunt strâmte în afară și largi în interior pentru ca țevile armelor să poată lua direcții variate și să aibă deschidere spre întreg terenul din fața
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
laturii de nord avem bastionul de lângă poternă care apără din flanc intrarea secundară și totodată întreg frontul de nord, având deschideri în toate părțile. Partea nordică a zidului care se termină în unghi obtuz, dispunea de drum de strajă, de metereze și de o ieșire mică tăiată la o înălțime de 2 metri de la nivelul pământului. La turelele de flancare și la turnul clopotniță, meterezele sunt rotunde, cu o deschidere deasupra pentru ochire. Pentru secolul al XVII-lea o caracteristică aparte
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Partea nordică a zidului care se termină în unghi obtuz, dispunea de drum de strajă, de metereze și de o ieșire mică tăiată la o înălțime de 2 metri de la nivelul pământului. La turelele de flancare și la turnul clopotniță, meterezele sunt rotunde, cu o deschidere deasupra pentru ochire. Pentru secolul al XVII-lea o caracteristică aparte o constituie fortificarea mănăstirilor. Aceasta din cauza vremurilor tulburi când voievozii nu făceau față revoltelor interne, când țara era greu apărată. Aceste fortificații erau destinate
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
estică a turnului s-a descoperit o trapă cu o ingenioasă cursă împotriva atacatorilor. Cei care escaladau zidul și treceau pe drumul de strajă încercând să intre în turn cădeau în această capcană.Turnurile de flancare au un parter cu metereze pentru tunuri, și deasupra, o sală boltită pentru pușcași. Laturile de est și de vest ale turnului sunt încadrate în zidul incintei, iar laturile de nord și sud au câte doi contraforți, care au mai mult rol decorativ. Bolțarii arcurilor
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
alcolistu’ ăla din metrou, ăla, fă, care era să piardă trenul că nu vroia să ia sticla de la gură... Gata, na! Aruncă țigara fumată până dincolo de filtru, până ajunsese s-o ardă chiștocul la degete, pe urmă se cocoață peste meterezul de saci și pungi pe locul pe care nimeni nu se gândise să i-l ocupe, își desface în părți canadiana vătuită, prea mare pentru trupul ei mărunt, peste fața celei de-alături, își scoate și părul roșu peste guler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]