321,937 matches
-
comuniste refugiindu-se disperat în dragoste. Acești tineri au descoperit cîteva cărți și au fost marcați de ele: în primul rînd, L'Amour et l'Occident a lui Denis de Rougemont, romanele Pe aripile vîntului și, apoi, Ghepardul și narațiunea Micul prinț. Dincolo de valoarea uneia ori alteia, acestea au "explodat", au cunoscut o anumită vogă (clandestină, în cazul unora), în primele două decenii de comunism. Explicația sociologică a fenomenului, dl George o va da mai departe. De citit! * A apărut, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
devină consilier al Ecaterinei Andronescu. Prin ce s-a ilustrat în ultima vreme fantomaticul personaj aflăm tot din Ziua: "Editurile care au tipărit manualele lui Vasile Molan au cîștigat la licitația din 3 aprilie prima rundă, oferind prețuri incredibil de mici.". Ce înseamnă asta? Lichidarea concurenței, deoarece criteriul prețului este unul eliminatoriu la licitațiile pentru manualele școlare de cînd Ecaterina Andronescu a devenit ministru al Educației. Sau de când Vasile Molan a ajuns secretar de stat ? Fiindcă regulamentul licitațiilor care dau cîștig
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
morale despre anorexie, a locui sau nu cu părinții după o anumită vîrstă, a educa într-un fel sau altul copiii - toate acestea nu încurajează deloc continuarea lecturii. în a doua jumătate a cărții lucrurile se mai schimbă. Copiii cei mici ai lui Ingrid se dovedesc personaje simpatice, cu un limbaj convingător, originale și "la zi". De cînd intră în scenă, Micky "the baby" e o sursă inepuizabilă de "faze" care se rețin și de umor de bună calitate. Daniela Ștefănescu
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
nivel al cunoștințelor generale fixat destul de jos etc. Mai mare atenție s-ar fi impus în folosirea unor expresii "ale tinerilor", pentru că "a cere prietenia", pentru a da un singur exemplu, nu mai poate provoca printre persoanele de "vîrste mai mici" decît cel mult hazul. Daniela Ștefănescu - eu sper, tu speri, el (ea) speră, Editura Rao în seria Proză Română Contemporană, București, 2002, 214 pag.
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
din care, cu concursul unei gospodine pricepute, ar fi ieșit o ciorbă și o piftie. Aceeași nemiloasă și sarcastică aducere la realitate o practică Ilie Șerbănescu în șocanta sa carte, recent apărută la Editura Universal Dalsi, România sub tirania cifrelor mici. Evocând agitația de care este cuprinsă clasa noastră politică ori de câte ori solicită, anunță, salută sau doar așteaptă un nou împrumut de la FMI, publicistul ne atrage atenția: "Un tămbălău atât de mare la nivelul unei țări întregi pentru doar 70-100 de milioane
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
un club cu dare de mână și care se respectă plătește pentru achiziționarea a vreo doi fotbaliști de valoare." Dar nu este vorba doar de campaniile susținute cu surle și tobe pentru obținerea unor împrumuturi de la FMI (împrumuturi oricum mai mici - observă autorul - decât cotizația noastră la fondul atât de mult curtat!). Este vorba de tot ce s-a întâmplat după 1989, de întreaga epopee eroi-comică (și tragică) de peste un deceniu a vieții noastre politice care s-a soldat... cu ce
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
mediu de la noi se menține cu greu în jurul cifrei de 100 de dolari pe lună, adică atât cât câștigă - după cum precizează tot Ilie Șerbănescu - un salariat din Vest în medie pe zi! " Exporturile românești - adaugă autorul cărții - sunt cele mai mici pe cap de locuitor din Europa. Și ceea ce reușesc să exporte 22 de milioane de români reprezintă echivalentul a ceea ce exportă doar 9 milioane de unguri sau ceea ce exportă doar 700 000 de olandezi." Am fi nedrepți dacă am exclama
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
cuvântului. Toți cei care se ocupă de organizare în România își fac prost datoria. Dovada dezordinii dezastruoase din țară o constituie cifrele mari care apar la rubrica furturi. Ilie Șerbănescu, care deplânge faptul că România se află sub tirania cifrelor mici, traversând un moment neglorios din istoria ei, constată cu o ironie dureroasă că singura posibilitate de a întâlni și cifre mari este aceea de a estima fraudele săvârșite ceas de ceas și în proporție de masă. Sute de milioane de
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
cu o cameră video sau cu un aparat de filmat de opt milimetri și se proiectează pentru amici și rude. Eu încerc să fac spectacol de bună calitate, fiind convins că spectacolul de bună calitate are o oarecare tangență, mai mică sau mai mare, cu ceea ce în mod pompos numim artă. Cît de greu v-a fost să faceți Filantropica? Principala dificultate la Filantropica a fost timpul - timpul de filmare extrem de scurt. Acceptarea de a duce la bun sfîrșit un lung-metraj
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
Pe acesta trebuie să-l seduc, să-l conving să intre în sală, la ceea ce, în mod foarte generos, am putea să numim o curiozitate culinară - un film românesc. Ce poate determina un spectator francez să se ducă la un mic cinematograf de artă și experimente, (cum le place lor să numească pompos cinematografele mici - les cinemas d'arts et d'essais)? Ce l-ar putea interesa în cinematografia unei țări pe care, de obicei, n-o leagă în capul lui
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
ceea ce, în mod foarte generos, am putea să numim o curiozitate culinară - un film românesc. Ce poate determina un spectator francez să se ducă la un mic cinematograf de artă și experimente, (cum le place lor să numească pompos cinematografele mici - les cinemas d'arts et d'essais)? Ce l-ar putea interesa în cinematografia unei țări pe care, de obicei, n-o leagă în capul lui decît de Dracula, de Nadia Comăneci și de Hagi? Cîți dintre spectatorii români se
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele favorizante pentru paralogisme și avînd drept țintă scopurile eterne ale sofiștilor mari și mici, adică succesul și gloria." Autoarea discută pe marginea a numeroase citate despre "trăirea afectivă și morala angoasată care, la Ionescu, însoțește fanfaronada sa paralogică" din articolele publicistice și din jurnalul de tinerețe. O a doua parte a capitolului abordează piesele
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
filosofice. Dincolo de Urmuz și Caragiale sau poate înaintea acestora, dramaturgul Ionescu e descoperit a fi incredibil de coerent într-o atitudine filosofică constantă de-a lungul carierei. Paiața metafizică și comunicarea imposibilă, teribilismul, fronda și răsfățul celebrității, disprețul pentru cultura mică și obsedanta frică de moarte se regăsesc toate într-o construcție coerentă a căreie cheie de boltă e manierismul sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e pus în contextul generației '27
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
cumva figură aparte cu iraționalismul său sofist care îi permite o maximă libertate interioară și îl ferește, prin importanța acordată subiectivității, de iluziile și capcanele ideologiilor colectiviste și totalitare. Cioran și Ionescu se întîlnesc în obsesia apartenenței la o cultură mică și laolaltă cu toți ceilalți Ionescu minimalizează generația anterioară. Ce-l singularizează pe Ionescu (și citatele alese de Marta Petreu sînt mai mult decît edificatoare) e disprețul față de propria generație. Un dispreț care nu se oprește însă la portretele suculente
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
că una e ce a ajuns să creadă și invers e ce i se întîmplă. Presiuni, încercări de intimidare, dispariția plîngerii, încît amărășteanul redescoperă că are mai multe de tras decât dacă și-ar fi ținut capul plecat și "ciocul mic", vorba unui clasic al PSD. Dar în timp ce amărăștenii au curajul semnăturii, riscând să se aleagă cu capul spart de ferocele satrap local, domni de la oraș se plîng de abuzurile Puterii recurgînd la anonima prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
experiență de viață, pelerin prin trei orânduiri sociale, trecut prin bombardamente, cutremure devastatoare, descinderi ale Securității, anchete și mai cu seamă ca licențiat în Drept, despre actuala noastră legislaței și despre cei ce o slujesc n-am nici cea mai mică intenție să mă pronunț, bucuros că ele se găsesc acolo unde sunt, iar eu la cea mai propice depărtare care-mi asigură distanța de fugă. Cât privește gustul dlui Cristoiu de a se adresa unei persoane de celălalt sex altfel
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
profesorului s-a tulburat foarte tare, a plîns vreo trei ore și s-a dus să îngroape borcănașul cu cenușă. L-a învelit în ziar și l-a dus în parcul Primului Cincinal, b. Tavriceski. Nevasta profesorului a ales o mică alee mai lăturalnică și, taman cînd voia să îngroape borcănelul, apare și paznicul. - Ei, - strigă paznicul. - Ce faci aici? Soția profesorului s-a speriat și zice: - Da' iată că vroiam broscuțe în borcănaș să prind. - Ei, - zice paznicul, - n-are
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
reacțiile "telespectatorilor revoluționari" la revoluția românească transmisă în direct. în Maramureș sînt povestite scene în care francezii se îndreptau spre frigider, își luau provizii și se instalau confortabil în fotolii... Marianne, soția personajului narator, este internată pentru un timp îndelungat. Micile bucurii ale eliberării de sub supravegherea consoartei sînt descrise cu lux de amănunte. Urmează și o eliberare de sub influența amantei... iar de aici drumul naratorului este liber (spre sfîrșitul romanului se va "încurca" cu un încîntător personaj de-al său). Alt
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
supravegherea consoartei sînt descrise cu lux de amănunte. Urmează și o eliberare de sub influența amantei... iar de aici drumul naratorului este liber (spre sfîrșitul romanului se va "încurca" cu un încîntător personaj de-al său). Alt plan dezvăluie viața unui mic clan de români exilați - un tînăr proaspăt sosit din America își regăsește unchiul din Paris. O altă poveste este cea a lui Gigi Kent, un mafiot român din Paris, veșnic țintuit într-un scaun cu rotile. Și, în sfîrșit, avem
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
de formulă de mulțumire: metaforică și glumeață ("sărut mîna, revoluție", "sărut mîna HBO"), inclusă și în expresii: a zice săru-mîna că/dacă... (echivalentă cu a zice mersi dacă... = "a se considera mulțumit dacă cel puțin..."): "sînt mulți șomeri, atunci ciocul mic și zi săru' mîna că ai și salariul ăla" (sictir.org/ Arhiva/); "ar zice săru' mîna dacă în 50 de ani de aici încolo ar reuși..." (România liberă, forum on-line). Interesante sînt și variațiile formale, mai exact gradele de transcriere
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
de naivități, Margareta a îmbătrînit și își folosește talentele de detectiv, Ahasverus este un patron ciudat, Solomon Überschmerzl, cunoștință veche a demonului. Figura Bătrînului însăși se confundă cu cea a lui Miki, președintele de paie, terorizat de o soție autoritară. Micile evenimente, cotidianul din vechea formulă optzecistă, sunt acoperite cu un strat gros de senzațional: din Revoluția decembristă a rămas scena autopsiei unei fete în prezența securiștilor, Bucureștiul anilor '90 e îngrozit de crimele lui Călugărul, președintele, soția acestuia și ministrul
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
Elena Zottoviceanu În condițiile precare în care supraviețuiesc teatrele noastre lirice, se pune din ce în ce mai acut problema descoperirii și formării unei generații noi de interpreți. Dacă în trecut muzica și sportul erau domenii către care părinții își îndreptau odraslele de mici, pentru că ofereau șansa de a ieși din rânduri, astăzi entuziasmul a scăzut; profesiunile muzicale presupun o perioadă de învățătură lungă, anevoioasă și fără certitudini. A mai contribuit la golul creat între generația vârstnică și cea tânără și restrângerea la minim
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
scenă. Aș enumera doar câteva momente din ultimele două-trei luni, din care se desprinde o imagine a dinamicii acestui proces complicat dar vital: Concertul de Crăciun al Marianei Nicolesco, alături de tineri laureați ai concursului Darclée; spectacolele Operei Comice "pentru cei mici și foarte mici", în intenția de a-i apropia de lumea scenei lirice, care mizează preponderent pe nume noi; manifestările organizate de Grigore Constantinescu, care, depășindu-și postura de muzicolog și critic, adună în jurul unor idei generoase studenți și absolvenți
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
doar câteva momente din ultimele două-trei luni, din care se desprinde o imagine a dinamicii acestui proces complicat dar vital: Concertul de Crăciun al Marianei Nicolesco, alături de tineri laureați ai concursului Darclée; spectacolele Operei Comice "pentru cei mici și foarte mici", în intenția de a-i apropia de lumea scenei lirice, care mizează preponderent pe nume noi; manifestările organizate de Grigore Constantinescu, care, depășindu-și postura de muzicolog și critic, adună în jurul unor idei generoase studenți și absolvenți merituoși ai claselor
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
croit drumul fără palmaresul con- cursurilor, dar pentru tinerii de astăzi ele sunt o carte de vizită obligatorie, uneori o trambulină chiar dacă presupun o doză de risc. Căci vocea este un produs atât de personal, de "fizic" încât cea mai mică indispoziție își pune amprenta asupra ei. Oricum, concursurile oferă tânărului contacte, deschideri, prilejul de a-și măsura puterile, de a se informa asupra altor școli, sunt un antrenament emoțional. De aceea cred că greșesc cei ce spun că sunt prea
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]