1,312 matches
-
generale și derivate) pentru profilul evaluat, apoi precizarea celor mai solicitate în viitoarea situație, varierea competenței specifice pentru a vedea integrarea, stabilirea de criterii și indicatorii de precizare, găsirea a mai multe situații problematice globale de integrare, posibil de utilizat. (Micro)paradigma evaluării sumativ-integrative în noul său sens (Roegiers, 2004b, pp. 8-24), a achizițiilor educatului, după un proces de formare progresivă, prin curriculumul oficial și prin acțiunile, experiențele nonformale sau informale, se face acum în termeni de competență integrată, ca alternativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului angajați în practica educativă, în orice moment. • Are în vedere dinamica contextului, are caracter social, conducând la înțelegerea, evaluarea, rezolvarea de probleme, ameliorarea situațiilor date, folosirea instrumentelor și a reflecției în perfecționarea practicii. • Devine o (micro)paradigmă epistemologică a practicii, din care pot deriva altele: pragmatic-pozitivistă, pragmatic-interpretativă, pragmatic-critică, pragmatic-formativă ș.a. de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tulburări ale schemei corporale și lateralității; c) orientarea spațio-temporală deficitară; d) deficitele de atenție și motivație; e) întârziere în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor de adaptare-integrare în micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin din mai multe medii, cum sunt: a) Mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare; hiperprotecție și dirijism
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
vizite, aniversări, onomastici, sărbători); Cunoașterea și folosirea corectă a formulelor de aprobare - dezaprobare verbală; Cunoașterea și respectarea emoțiilor proprii și ale altora (vesel, trist, timid); Activități de formare și educare a propriilor trăiri afective. 2. Relații de adaptare, integrare în micro și macrogrupuri sociale a) Relații de familie Cunoașterea relațiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră și a rudelor apropiate, mătușă, unchi, văr). a. Cunoașterea numelui, vârsta, data nașterii (proprii și ale părinților); b. Cunoașterea profesiei și locului
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
anumite valori, ca respectul față de persoane, față de bunurile acestora, de integritatea lor fizică, crește riscul ca delincvența și criminalitatea să devină probleme sociale severe. Cele trei exemple au o trăsătură comună: de fiecare dată este perceptibilă o ruptură între nivelul micro și nivelul macro al societății. Nivelul micro se definește prin relațiile interpersonale. El funcționează prin valorile, aspirațiile, comportamentele indivizilor. Exigențele societății, ca ansamblu, se manifestă la nivelul macro. La nivel micro, cinstea nu mai este o valoare care obligă. Corupția
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
bunurile acestora, de integritatea lor fizică, crește riscul ca delincvența și criminalitatea să devină probleme sociale severe. Cele trei exemple au o trăsătură comună: de fiecare dată este perceptibilă o ruptură între nivelul micro și nivelul macro al societății. Nivelul micro se definește prin relațiile interpersonale. El funcționează prin valorile, aspirațiile, comportamentele indivizilor. Exigențele societății, ca ansamblu, se manifestă la nivelul macro. La nivel micro, cinstea nu mai este o valoare care obligă. Corupția se generalizează. Societatea nu poate funcționa în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de fiecare dată este perceptibilă o ruptură între nivelul micro și nivelul macro al societății. Nivelul micro se definește prin relațiile interpersonale. El funcționează prin valorile, aspirațiile, comportamentele indivizilor. Exigențele societății, ca ansamblu, se manifestă la nivelul macro. La nivel micro, cinstea nu mai este o valoare care obligă. Corupția se generalizează. Societatea nu poate funcționa în nesiguranță când vine vorba de prețul serviciilor și al bunurilor. La nivel micro, cuplurile preconizează o descendență asigurată de unul sau mai mulți copii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Exigențele societății, ca ansamblu, se manifestă la nivelul macro. La nivel micro, cinstea nu mai este o valoare care obligă. Corupția se generalizează. Societatea nu poate funcționa în nesiguranță când vine vorba de prețul serviciilor și al bunurilor. La nivel micro, cuplurile preconizează o descendență asigurată de unul sau mai mulți copii. Pentru a se reproduce, societatea are nevoie de doi sau trei copii. La nivel micro, dintr-un motiv sau altul, familiile nu mai transmit valorile pe care ne așteptăm
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
funcționa în nesiguranță când vine vorba de prețul serviciilor și al bunurilor. La nivel micro, cuplurile preconizează o descendență asigurată de unul sau mai mulți copii. Pentru a se reproduce, societatea are nevoie de doi sau trei copii. La nivel micro, dintr-un motiv sau altul, familiile nu mai transmit valorile pe care ne așteptăm să le transmită. Siguranța societății este amenințată de comportamente deviante. Să încheiem cu un alt exemplu. Identificăm la contemporanii noștri (la nivel micro) o tendință de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
copii. La nivel micro, dintr-un motiv sau altul, familiile nu mai transmit valorile pe care ne așteptăm să le transmită. Siguranța societății este amenințată de comportamente deviante. Să încheiem cu un alt exemplu. Identificăm la contemporanii noștri (la nivel micro) o tendință de fond, pe care am numit-o refuzul finitudiniii: nu acceptăm moartea, suferința, imprevizibilitatea sorții, accidentele fatale, adică faptul că orice lucru pe lumea aceasta are un sfârșit, că totul poate să scape de sub control, că nimic (viața
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la o democrație a încrederii (aceasta este judecata noastră de valoare) în care vom încerca, bineînțeles, să ștergem granițele limitării noastre, dar cu ajutorul unor concetățeni care au simțul datoriei publice și compasiune. Contradicțiile pe care le-am descoperit între nivelurile micro și macro au survenit din cauza evoluției unui aspect micro (corupția s-a generalizat, cuplurile nu mai sunt așa de fecunde, familiile au eșuat în demersul lor educativ, refuzul limitării), iar schimbările s-au repercutat pe plan macro. Evident, contradicțiile pot
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de valoare) în care vom încerca, bineînțeles, să ștergem granițele limitării noastre, dar cu ajutorul unor concetățeni care au simțul datoriei publice și compasiune. Contradicțiile pe care le-am descoperit între nivelurile micro și macro au survenit din cauza evoluției unui aspect micro (corupția s-a generalizat, cuplurile nu mai sunt așa de fecunde, familiile au eșuat în demersul lor educativ, refuzul limitării), iar schimbările s-au repercutat pe plan macro. Evident, contradicțiile pot avea originea în alterările dintr-un sector la nivel
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
s-au repercutat pe plan macro. Evident, contradicțiile pot avea originea în alterările dintr-un sector la nivel macro, sau al altuia. Astfel, dacă structurile politice evoluează de la democrație către dictatură, ravagiile nu vor întârzia să se manifeste la nivel micro: libertățile se restrâng, anumite categorii ale populației sunt persecutate, mijloa-cele de comunicare non-oficiale sunt reduse la tăcere... Natura În numeroase dezbateri (în principal etice), mulți participanți, cu orizonturi ideologice diferite se referă la noțiunea de natură pentru a își susține
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
temporal la nivelul orelor sau minutelor și spațial la nivelul grupurilor mici, și în fine la fenomenologia socială (Schutz, 1967) a prezentului imediat și singular (vezi și Collins, 1981:985-87). Contextul social al refocalizării teoriilor de la nivelul macro la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam din anii 1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce au crescut încrederea teoreticienilor în potențialul acțional al actorilor sociali. Diferențierea între nivelele micro și macro
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam din anii 1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce au crescut încrederea teoreticienilor în potențialul acțional al actorilor sociali. Diferențierea între nivelele micro și macro face ca din punct de vedere metodologic să se poată vorbi de macro-procese și micro-procese sau, cum spune Valade, de tendințe majore și forțe discrete (vezi Boudon, 1997:356). Schimbarea socială este concepută așadar nu numai ca rezultat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Charles H. (1909), Social organization, New York,: Charles Scribner''s Sons. Collins, Randall (1981), "On the Microfoundations of Macrosociology", în The American Journal of Sociology, 86:5, pp. 984-1114. Collins, Randall (1992), "The Romanticism of Agency / Structure versus the Analysis of Micro / Macro", în Current Sociology, 40:1, pp. 77-97. Connor, Walker (1994), Ethno-nationalism: The quest for understanding, Princeton, N.J., Princeton University Press. Connor, Walker (2004), "The timelessness of nations", în Nations and Nationalism, 10:1/2, 2004, 3pp. 5-47. Comșa, Mircea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
devenirii în cazul Agricolă Internațional este cel al unui subiect potențializat a cărei poziție asumată este de a regulariza "eterogenitatea tensiunilor și omogenitatea globală a orientării" (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 11). Ambele aspecte pot fi abordate la nivel macro și micro. Tensiunile, guvernate de o stare de frică, se ivesc în cadrul competiției 35 de pe piața internă, la nivel micro și prin problemă gripei aviare, la nivel macro. Omogenitatea globală a orientării corelează soluțiile globale de a preveni răspândirea gripei aviare cu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
regulariza "eterogenitatea tensiunilor și omogenitatea globală a orientării" (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 11). Ambele aspecte pot fi abordate la nivel macro și micro. Tensiunile, guvernate de o stare de frică, se ivesc în cadrul competiției 35 de pe piața internă, la nivel micro și prin problemă gripei aviare, la nivel macro. Omogenitatea globală a orientării corelează soluțiile globale de a preveni răspândirea gripei aviare cu un plan coerent al gestiunii crizei realizat de Agricolă și Agenția Tempo Advertising. ÎI.3.d. Discursul (non
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
mulțumesc oamenilor." • schemă de interpretare este structurată pe: (1) Triunghiul electoral: EU VOI 1 VOI 2. (2) Rolurile tematice sunt: * agenți-participanți: Emil Constantinescu * beneficiari: VOI colectiv (toți, indiferent de opiniile lor politice, religioase, colaboratorii mei) și un VOI la nivel micro (familia și mama). • schemă de predicație este un proces cognitiv (μ). • schemă rezultativa este structurată pe axa prezentului • schemă analitică finală este un eveniment static. SAC 4 (SAC 4.a. (SAC 4.b.)) = "Eu îmi amintesc de o vizită la
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ÎI.3. The semiotics of fear bird flu crisis management Agricolă Internațional Bacău 11 Anxiety, fear, and terror are three negative states that the postmodern global society hâș been going through during the last century. The implied macro and/ or micro crises brought to the surface level of every organization, that experiences such a breakdown, constitute dramatic moments of meaning re/deconstruction. Avian influenza hâș been a dreadful event which brought a floating insecurity among Romanians, companies and official authorities în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
modulation of becoming is that of a "potentialized subject" whose summoned position is to regulate "both the heterogeneity of tensions and the global homogeneity of orientation" (Greimas, Fontanille ([1991] 1993: 11). Both these aspects could be tackled upon at a micro and macro level. The tensions, governed by the state of fear, arise from the competitors on the same național market, at a microlevel, and from the global issue of bird flu, at a macrolevel. The global homogeneity of orientation unites
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de pe Platforma Moldovenească. Treptat și-a extins cercetările în Dobrogea de Sud, partea de SE a Depresiunii Transilvaniei , în unele bazine intramontane (Oaș, Zarand și Soceni), Molasa Peri carpatică și în R. Moldova (după 1990). A adus contrib uții paleontologice (micro Și macrofaunistice) lito și biostratigrafice, biozonare, tectonice, paleoecologice și paleogeografice dar și asupra resurselor utile. Paleontologic, a îmbogățit inventarul fosil, din unitățile cercetate cu sute de taxoni: foraminifere, ostracode, bivalve și gastropode. A urmărit taxonomic și filogenetic mactridele sarmațiene (pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cei doi autori având merite similare) și a fost împotriva separării Sarmațianului în s.s. (Suess) și s. l. ( Barbot de Marny), care contravine principiilor stratigrafice. De asemenea, a susținut că menținerea Buglovianului, ca prim subetaj al Sarmațianului, este necesară, având particularități micro și macrofaunistice distincte. A demonstrat că între Kossovian și Buglovian, cât și între Basarabian și Hersonian, pe unitățile d e platformă, au existat întreruperi de sedimentare. A semnalat existența Volinianului superior în Dobrogea de Sud, a Buglovianului la Viișoara (Molasa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cei mai valoroși specialiști în Sarmațian, pe plan național și internațional. În afară de Sarmațian, a adus contribuții valoroase asupra Badenianului de pe Platforma Moldovenească, Dobrogea de Sud și Molasa Pericarpatică (Crivineni și regiunea Depresiunea Horezu dintre Luncavăț și Bistrița). A îmbogățit inventarul micro - și macrofauni stic pe baza căruia a tras concluzii biostratigrafice și a efectu at c orelări cu Tethysul. A apreciat că prezența Langhianului în Paratethys reduce volumul biostratigrafic al Badenianului la Wielician și Kossovian. Sintetizând, activitatea științifică a prof. Bica
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că prietenul sau prietena se comportă diferit când el sau ea este singur cu tine sau atunci când e cu prietenii în jur? Un alt moment în care sociologul poate studia. Acestea (de mai sus) sunt doar două exemple de tipul "micro" pe care sociologii le studiază: cum interacționează oamenii unii cu alții, cum se prezintă oamenii, cum se schimbă identitățile datorită contextelor sociale, circumstanțelor și formelor de interacțiune. Totuși sociologii mai studiază instituțiile și structurile sociale: Școala, armata, corporațiile, Poliția, Primăria
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]