7,489 matches
-
unei părți a sale în fluid subtil și, în cele din urmă, în spirit. Cu alte cuvinte, o reflectare concretă a celor arătate în preambulul §II.5. </footnote>) la etapa utilizării unei substanțe și a energiei electromagnetice (plante sau/ și microorganisme fotoautotrofe), apoi la faza de a consuma o substanță organică (animale) și, în sfârșit, la cea de a-și câștiga energia necesară - fie și parțial - din utilizarea fluidelor subtile (omul). Va urma desigur (în sensul evolutiv al expresiei, pentru că și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
II.3.1.1.2. Corpul eteric De la materia vie, aceea din primele sale stadii evolutive, omul a reținut așa numitul corp eteric (v. fig. II.3), comun fenomenologic cu tot ceea ce este viu (în accepțiunea generală a termenului), plante , microorganisme - fie ele autosau heterotrofe - adică organismele inferioare), plantele nu sunt inferioare animalelor. Ele sunt doar complementare. Fiecare dintre cele dintre cele două regnuri în discuție este organizat conform funcției lui în cadrul relației dintre ele (asimilație la plante, dezasimilație la animale
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
înbolnăviri prin alimente; a determinat reducerea calității alimentelor; este un sistem energo intensiv; implică sisteme de producție animalieră intensivă care sunt etic inacceptabile. Agricultura organică are o contribuție pozitivă în toate aceste domenii, ea contribuind la conservarea structurii solului, râmelor, microorganismelor și insectelor, la protecția solului și a mediului. Fermierii din agricultura organică evită excesele sistemelor intensive de producție animală, în special pentru porci, păsări și utilizarea promotorilor de creștere. Cine sînt fermierii organici? Fermierii organici sunt acei oameni cu diferite
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
plantei care o urmează sunt mai puțin evidente. Plantele produc o cantitate de substanțe toxice, care sunt eliberate în cantități semnificative atunci când resturile culturii sunt încorporate în sol. Multe din acestea sunt la fel ca antibioticile și astfel blochează activitatea microorganismelor din sol. Se reduce astfel “capacitatea de tampon a solului” și în anumite situații, se permite bolilor din sol să aibă un loc sigur , pe când în alte circumstanțe, ar fi putut fi ținute sub control de alte organisme din sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a solului” și în anumite situații, se permite bolilor din sol să aibă un loc sigur , pe când în alte circumstanțe, ar fi putut fi ținute sub control de alte organisme din sol. Substanțele toxice pot fi de asemenea rezultatul acțiunii microorganismelor asupra resturilor culturilor, care inhibă germinarea și creșterea unei noi culturi. Celălalt aspect principal al bolilor solului este transpirația toxică a rădăcinilor care este specifică fiecărei specii și care crează un efect alelopatic cum ar fi de exemplu inhibarea creșterii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de asemenea, important. Materia organică poate acționa ca o ‘‘perie” pentru a înlătura unele niveluri toxice ale microelementelor și de aceea, în unele cazuri, poate fi utilizată chiar în acest scop. 3.1.2. Rolul activității biologice din sol Toate microorganismele, cu excepția algelor, primesc energia necesară metabolismului propriu indirect de la plantele fotosintetice. Reziduurile organice provenite de la aceste plante sunt descompuse în sol de către microorganisme care, în acest fel, își obțin atît energia cît și nutrienții necesari sub forma ionilor anorganici, formă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cazuri, poate fi utilizată chiar în acest scop. 3.1.2. Rolul activității biologice din sol Toate microorganismele, cu excepția algelor, primesc energia necesară metabolismului propriu indirect de la plantele fotosintetice. Reziduurile organice provenite de la aceste plante sunt descompuse în sol de către microorganisme care, în acest fel, își obțin atît energia cît și nutrienții necesari sub forma ionilor anorganici, formă în care pot fi astfel preluați și de către plante. întregul lanț al vieții din sol, de la fauna solului care include insecte, termite, gîndaci
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ionilor anorganici, formă în care pot fi astfel preluați și de către plante. întregul lanț al vieții din sol, de la fauna solului care include insecte, termite, gîndaci, muște, viespi, rîme și diferite nevertebrate ca nematozi, melci, viermi de sol, miriapode, la microorganismele din sol cuprinzînd un lung șir de diferite tipuri de bacterii, fungi și actinomicete, este important atît pentru revenirea nutrienților și a energiei conținute în materia organică cât și pentru alte multe procese chimice care au loc în sol. Menținerea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îndeplinesc funcții diferite în sol. Aceste tipuri pot fi grupate în trei mari categorii: reziduurile de plante și animale proaspete și incomplet descompuse (materia organică activă); produsele și reziduurile organice aflate în stări avansate de descompunere precum și produsele resintetizate de microorganismele solului (proteine, carbohidrați, gume, taninuri, lignine etc); substanțele humice cu greutate moleculară mare ca acizii fulvici, humici și huminici, care sunt în general rezistenți la descompunerea biologică. Termenul de humus este în general aplicat ultimelor două categorii menționate. El este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de rizosferă. Rizosfera include viața din exteriorul țesuturilor rădăcinii precum și particulele minerale ale solului care sunt în contact cu rădăcina. Rădăcinile plantei exudă o mixtură de substanțe cunoscută sub denumirea de mucigel, care conține surse de nutrienți și energie pentru microorganismele care trăiesc în sol. în completare, celulele moarte pierdute de la suprafața rădăcinilor adaugă material organic în zona rădăcinilor. Exudatele rădăcinii conțin compuși organici care includ carbohidrați (glucoza), factori de creștere (hormoni), acizi organici și enzime. Unii dintre acești compuși sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
hormoni), acizi organici și enzime. Unii dintre acești compuși sunt direct implicați în eliberarea nutrienților din sol. Alții pot servi la inhibarea dezvoltării altor plante sau în alte cazuri stimulează înmulțirea nematozilor. Unii din acești compuși organici pot stimula dezvoltarea microorganismelor din sol, ceea ce în final reprezintă un beneficiu pentru plante. Un aspect important, dar frecvent ignorat, este faptul că rădăcinile plantelor au abilitatea de a prelua anumite grupe de molecule organice care includ erbicide, antibiotice și substanțe humice care au
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de a extrage diferite resurse minerale reprezintă un mijloc eficient de a utiliza buruienile și alte specii cu înrădăcinare profundă în amestecuri perene sau în fâșii îmburuienate în scopul creșterii proporțiilor de nutrienți care pot fi disponibile pentru satisfacerea cerințelor microorganismelor și animalelor. Adesea buruienile au un conținut ridicat de minerale comparativ cu ierburile sau trifoiul, iar leguminoasele au conținuturi ridicate de Ca, Mg, Cu, Zn, și Se în comparație cu speciile ierboase. 3.2. Nutrienții necesari plantelor Analizarea compoziției chimice a plantelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
inaccesibili pentru plante și sub forme anorganice, accesibile plantelor, cum ar fi ionii de amoniu (NH4 +) și nitrat NO3 -). Bacteriile, ciupercile și actinomicetele din sol sunt responsabile pentru conversia azotului dintr-o formă în alta (organică/minerală), iar activitatea acestor microorganisme, și prin urmare formele de azot din sol fiind profund influențate de agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie organică și exudațiile rădăcinilor. Factorul cheie în ciclul azotului în sol îl reprezintă transformarea azotului prin mineralizare și imobilizare. Mineralizarea este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
are loc simultan și într-un ciclu continuu. El se deplasează net într-o singură direcție, care determină pierderile de azot anorganic, aceste pierderi fiind dependente de disponibilul de materie organică din sol. Mineralizarea și implicit nitrificarea sau imobilizarea de către microorganismele solului care urmează, sunt afectate de asemenea de unii factori cum ar fi pH-ul, concentrația de azot și formele sale, aerația solului, textura și temperatura. Rata mineralizării este mai redusă în condiții de aciditate extremă dar devine considerabil mai
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
concentrația nitraților din sol, rata activității biologice și de extensia în timp a condițiilor de anaerobioză. Orice factor care determină creșterea ratei de consum a oxigenului din sol cum ar fi de exemplu mărirea cotei de oxigen consumată prin respirația microorganismelor din sol ca rezultat al încorporării recente în sol a resturilor vegetale, va mări probabil rata denitrificării. Pierderile sunt mai mari în timpul scurtelor perioade de exces de umiditate din timpul perioadei de vegetație, în timp ce în iarnă activitatea biologică se reduce
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
azot atmosferic au fost estimate la 6-12 kg N/ha/an, dar aceste cantități sunt evident mici comparativ cu cerințele culturilor. 3.2.1.5.2. Fixarea biologică Fixarea biologică a azotului atmosferic este realizată de un număr limitat de microorganisme, toate celelalte organisme vii putînd prelua azotul doar în combinații ale acestuia. Algele albastre-verzi sunt organisme vii libere, care se găsesc în aproape toate mediile unde există suficientă lumină pentru fotosinteză; cantitatea de azot cu care acestea contribuie în solurile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturi. 3.2.1.5.3. Cultivarea solului Cultivarea solului trebuie precedată de antrenarea și stimularea mineralizării, numai cu condiția de a pregăti sursa de nutrienți pentru noua cultură. îmbunătățirea aerației, distribuția amestecului și expunerea de materie organică nouă inaccesibilă microorganismelor, crește activitatea microbiană și realizează compușii organici în forme solubile. Așa cum a fost deja menționat, distrugerea fertilității perene creează oportunități pentru o dramatică mineralizare și pierderea azotului. Prin urmare cerințele noilor culturi semănate sunt net depășite de această aprovizionare, ionii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
arderea acesteia de către urină. Nu tot azotul inițial din dejecții accesibil pentru nutriție este utilizat de către ierburi în producerea substanței uscate din recoltă. O mare parte din azot poate fi temporar reținut în rădăcini, imobilizat în materia organică din plasma microorganismelor solului sau pierdut prin levigare sau denitrificare. 3.2.1.5.5. Resturile vegetale și îngrășămintele verzi Reziduurile de plante pot fi aplicate direct în sol în loc să treacă în compost sau platforma de gunoi, metodă utilizată prin îngroparea sub arătură
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
compoziției și susceptibilității lor pentru încorporare, dar în situația în care se face o planificare a utilizării lor cu atenție este posibil ca raportul C:N să nu fie necesar ca indicator al accesibilității actuale a carbonului sau azotului pentru microorganisme. Valoarea maximă a oricăror pierderi organice ca surse de nutrienți pentru plante este înregistrată în timpul descompunerii și mineralizării materiei organice, care coincide cu cerințele în nutrienți ale culturilor, cu toate că rata la care materialele organice se descompun sau se mineralizează în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fosforului există în apropierea suprafeței de absorbție a rădăcinilor datorită mobilității foarte mici a anionilor fosfați. Abilitatea de a obține concentrația minimă de fosfați necesară pentru o creștere rezonabilă depinde în parte de dezvoltarea microbiologică din jurul rădăcinii. în unele condiții microorganismele rizosferei vor conține specii care vor fi capabile să solubilizeze fosforul din compușii cu solubilitate redusă, iar prin urmare rezerva de fosfați accesibili pentru plante va crește. Dacă însă concentrația fosfaților va fi redusă, microorganismele rizosferei vor concura cu rădăcinile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din jurul rădăcinii. în unele condiții microorganismele rizosferei vor conține specii care vor fi capabile să solubilizeze fosforul din compușii cu solubilitate redusă, iar prin urmare rezerva de fosfați accesibili pentru plante va crește. Dacă însă concentrația fosfaților va fi redusă, microorganismele rizosferei vor concura cu rădăcinile plantei pentru fosfor, prin aceasta reducîndu-se accesibilitatea pentru plante. 3.2.3.1. Rolul micorizei Un factor important ce concură la preluarea fosfaților de către plante, factor particular sistemului organic, este interacțiunea dintre rădăcinile plantei și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
aerația Pentru a se obține un compost de o calitate foarte bună sunt necesare următoarele elemente: structură corectă pentru a permite o aerație suficientă a grămezii; un conținut de umiditate corespunzător; un nivel optim al nutrienților pentru a permite activitatea microorganismelor. în tabelul 4.10. sunt prezentate obiectivele compostării. Raportul C:N ideal variază între 25 și 35:1 și este echivalent cu cca 7-8 kg paie pe animal și pe zi. în stabulație, utilizarea a 4-5 kg paie lungi sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
stabulație, utilizarea a 4-5 kg paie lungi sau 3 kg paie scurte pe zi/cap de animal determină un raport C:N de 22:1. Dacă raportul C:N este prea mic, atunci nu va exista suficient carbon prezent pentru microorganisme, pentru a le determina să utilizeze tot azotul și prin urmare pierderile de azot prin volatilizare vor crește. Paiele nu sunt singurele surse posibile de carbon, conținutul de azot și raportul C:N ale altor materiale posibil de utilizat sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
temperat, incluzând orz, grâu și ovăz, au fost descoperite ca producătoare de inhibitori de creștere. Alcaloizii ce apar frecvent în plante sunt folosiți pe scară largă în medicină și sunt recunoscuți ca un mijloc de apărare a plantelor împotriva insectelor, microorganismelor și animalelor. Investigații recente sugerează că alcaloizii produși de plante contribuie și la interferența cu alte plante. Există însă anumite dificultăți în constatarea adevăratei importanțe a alelopatiei în corelație cu alte influențe, cum ar fi concurența pentru resursele de hrană
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
folosirea corespunzătoare a gunoiului de grajd ar trebui să reducă semnificativ numărul de semințe de buruieni viabile. Procesul de degradare al bălegarului încurajează atât germinarea semințelor în straturile de suprafață, precum și distrugerea semințelor din interiorul acestuia de către căldură și acțiunea microorganismelor. Chiar și așa prevenirea contaminării recoltelor și așternutului este prioritară și se poate realiza prin tăierea buruienilor înainte de maturitate, împiedicându-se astfel răspândirea semințelor de buruieni. Prin tăierea buruienilor și cultivația solului se menține o graniță curată, dar pericolul invaziei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]