1,901 matches
-
general, importanța proceselor transnaționale și a studiului lor este dată și de faptul că, în multe cazuri, dinamicile transnaționale pot determina inclusiv redefinirea relațiilor dintre state. Un exemplu clasic este dat de faptul că, la nivel global, sumele trimise de către migranți în societățile de origine depășesc în unele cazuri nivelul ajutoarelor de dezvoltare și, câteodată, sumele trimise de muncitorii migranți ating valori impresionante în economia țărilor de origine 3. În acest context de dezbateri, teoria transnaționalismului a evoluat în linii mari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pot determina inclusiv redefinirea relațiilor dintre state. Un exemplu clasic este dat de faptul că, la nivel global, sumele trimise de către migranți în societățile de origine depășesc în unele cazuri nivelul ajutoarelor de dezvoltare și, câteodată, sumele trimise de muncitorii migranți ating valori impresionante în economia țărilor de origine 3. În acest context de dezbateri, teoria transnaționalismului a evoluat în linii mari în trei etape: formularea inițială de către N.Glick-Schiller et al., articularea teoretică de către Alejandro Portes și, în fine, introducerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și, în fine, introducerea și dezvoltarea conceptului de spații transnaționale de către Thomas Faist 4. În formularea inițială, prin transnaționalism se înțelege procesul prin care imigranții susțin simultan relații multiple între societățile de origine și cele de emigrare. Transmigranții sunt acei migranți implicați în construcția de câmpuri sociale ce traversează frontierele culturale, geografice și politice ale statelor naționale (Glick-Schiller et al., 1994, 73). În aceeași măsură, într-o formulare ulterioară (Glick-Schiller et al., 1999, 81), aceștia consideră că, spre exemplu, migranții sezonieri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge între mai multe tipuri de transnaționalism: economic, politic și cultural (Portes, 1996) și introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
există organizații care ajută migranții ilegali cu mâncare gratuită și haine, fapt ce constituie un ajutor esențial pentru migranții ilegali și care îi ajută să depășească dificultățile existente în prima perioadă de migrație. În cazul borșenilor, datorită faptului că primii migranți au venit la Milano (pionierii migrației), aceștia au construit rute și strategii de migrație, precum și posibile strategii de succes. Principalele perioade și strategii de migrație Din punctul de vedere al modalităților de migrare din Borșa către Italia, în linii generale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
perioadă, atât strategiile de migrație, cât și sejurul pentru trei luni sunt legale, dar migrația devine ilegală în sensul în care adesea migranții depășesc această perioadă de sejur legal. În Italia, în 2002 și 2003 a sosit un val de migranți din România care a fost resimțit în mediile de migranți din Italia ca o „invazie de români”, iar în Milano, migranții români mai vechi își amintesc că „veneau zilnic zeci de autocare la Centrale și pe vremea aia parcul de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
luni sunt legale, dar migrația devine ilegală în sensul în care adesea migranții depășesc această perioadă de sejur legal. În Italia, în 2002 și 2003 a sosit un val de migranți din România care a fost resimțit în mediile de migranți din Italia ca o „invazie de români”, iar în Milano, migranții români mai vechi își amintesc că „veneau zilnic zeci de autocare la Centrale și pe vremea aia parcul de la Centrale era plin de români”. Timp de doi ani, mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
costurilor ridicate ale chiriilor, există o concentrare mai mare către zonele periferice sau mai ieftine (Via Padova) și către localitățile mai mici de la periferia orașului 13, spre exemplu, în San Donato Milanese, San Giuliano Milanese, Sesto San Giovanni. Mediul de migranți români din Milano Insecuritate, riscuri și speculație „De exemplu, când vezi viața de zi din Italia, na, Italia este o țară occidentală [este OK], dar deja când treci la viața de noapte sau la viața de boschetar, Doamne ferește ce vezi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vezi [mai ales] noaptea, te sperii, zici că nu e adevărat. Sunt și persoane care pot să îți ia gâtul pentru zece euro, în anumite medii... este mult pericol.” (D.U.) Pentru a înțelege viața migranților și structurarea mediului de migranți, analiza se concentrează asupra experienței inițiale de migrație și asupra practicilor utilizate de migranți pentru a-și îmbunătăți statusul economic și social. Mulți dintre migranții ilegali ajung în Italia fără bani suficienți, în multe cazuri având așteptări prea mari cu privire la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care pot să îți ia gâtul pentru zece euro, în anumite medii... este mult pericol.” (D.U.) Pentru a înțelege viața migranților și structurarea mediului de migranți, analiza se concentrează asupra experienței inițiale de migrație și asupra practicilor utilizate de migranți pentru a-și îmbunătăți statusul economic și social. Mulți dintre migranții ilegali ajung în Italia fără bani suficienți, în multe cazuri având așteptări prea mari cu privire la oportunitățile pe care le vor găsi în Italia, adeseori create artificial de către cunoscuții ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Italia fără bani suficienți, în multe cazuri având așteptări prea mari cu privire la oportunitățile pe care le vor găsi în Italia, adeseori create artificial de către cunoscuții ce au emigrat deja și prezintă Italia ca pe o țară a promisiunilor. Pentru noii migranți, dacă aceștia au deja prieteni și cunoscuți care pot să îi ajute cu cazarea și cu angajarea pe piața informală de muncă, atunci experiența de migrare este mai ușoară. Dacă nu, perspectiva este destul de sumbră. Pentru câteva luni (sau chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
angajarea pe piața informală de muncă, atunci experiența de migrare este mai ușoară. Dacă nu, perspectiva este destul de sumbră. Pentru câteva luni (sau chiar ani), migranții dorm în părăseli (case părăsite) sau în corturi la periferia orașului, în compania altor migranți ilegali 14. Migranții ilegali care nu au de muncă mănâncă zilnic gratuit la Caritas (o fundație a Bisericii catolice italiene), de unde își procură regulat și haine gratuite și au și posibilitatea de a se spăla. Timpul și-l petrec căutând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu au de muncă mănâncă zilnic gratuit la Caritas (o fundație a Bisericii catolice italiene), de unde își procură regulat și haine gratuite și au și posibilitatea de a se spăla. Timpul și-l petrec căutând de lucru în mediul de migranți, adeseori fiind speculați sau plătiți prost, dar acceptând această stare de fapt ca pe un lucru mai profitabil situației în care nu muncesc. „Un duș în Italia este un lux când ești barbon, boschetar cum îi zice în România, băieți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de toate. Dar după aia m-am obișnuit, dar [totuși] am vrut să plec de acolo.”15 În această perioadă inițială, sursele de risc sunt multiple. În primul rând, migranții trebuie să se protejeze de riscurile existente în mediile de migranți, protejându-și banii câstigați și ferindu-se de pericolele potențiale. În plus, posibilitatea de a fi luați de poliție, dacă sunt găsiți în afara perioadei legale de sejur îi face pe migranți suspicioși față de autorități și reticenți față de puținele organizații din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să se protejeze de riscurile existente în mediile de migranți, protejându-și banii câstigați și ferindu-se de pericolele potențiale. În plus, posibilitatea de a fi luați de poliție, dacă sunt găsiți în afara perioadei legale de sejur îi face pe migranți suspicioși față de autorități și reticenți față de puținele organizații din Milano ce oferă suport migranților ilegali. În cazul borșenilor, primii veniți la Milano au locuit în corturi la marginea orasului și mai puțin în părăseli, împreună cu migranții din alte țări. La
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
informale de muncă și, în general, migranții trec prin mai multe munci până când ajung să găsească un post pentru o perioadă lungă. După ce au găsit ceva constant, migranții pot să închirieze „un pat” într-un apartament închiriat pe numele unui migrant legal, și în care locuiesc de obicei mai multi migranți din România. În acest context nesigur, a avea deja contacte sociale și a-ți face „noi prieteni” este fundamental. Dacă „prietenii vechi” sunt deja relații sociale stabilite în România în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
multe munci până când ajung să găsească un post pentru o perioadă lungă. După ce au găsit ceva constant, migranții pot să închirieze „un pat” într-un apartament închiriat pe numele unui migrant legal, și în care locuiesc de obicei mai multi migranți din România. În acest context nesigur, a avea deja contacte sociale și a-ți face „noi prieteni” este fundamental. Dacă „prietenii vechi” sunt deja relații sociale stabilite în România în condițiile de încredere din localitățile sau zonele de origine ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fundamental. Dacă „prietenii vechi” sunt deja relații sociale stabilite în România în condițiile de încredere din localitățile sau zonele de origine ale migranților, „noile prietenii” sunt adeseori stabilite în condițiile de lipsă de încredere și speculație existente în mediul de migranți din Milano, în care noii migranți au nevoie de cât mai multe relații sociale pentru a-și putea extinde oportunitățile de a găsi de muncă. Datorită faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relații sociale stabilite în România în condițiile de încredere din localitățile sau zonele de origine ale migranților, „noile prietenii” sunt adeseori stabilite în condițiile de lipsă de încredere și speculație existente în mediul de migranți din Milano, în care noii migranți au nevoie de cât mai multe relații sociale pentru a-și putea extinde oportunitățile de a găsi de muncă. Datorită faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
multe relații sociale pentru a-și putea extinde oportunitățile de a găsi de muncă. Datorită faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii și ofertei, o parte dintre migranți intermediază informația privind nevoia de muncitori și oportunitățile de muncă. Spre exemplu, când un patron italian are nevoie de muncitori suplimentari, întreabă muncitorii români în care are încredere („sunt serioși”) dacă știu alți muncitori. Aceștia, cel mai adesea, își sună
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă știu pe cineva care are nevoie de muncă și/sau se duc în zonele unde se strâng migranții fără muncă. Astfel, în cele mai multe cazuri, oportunitățile se transmit „din gură în gură” și atunci strategia cea mai bună pentru mulți migranți fără muncă este să aibă cât mai mulți cunoscuți pe care să îi sune regulat să vadă dacă „știu ceva de muncit”. Pentru migranții care intermediază informația direct (adică au legătură directă cu patronul) intermedierea poate înseamna uneori câștig financiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obținerea unui loc de muncă. Astfel, în mare parte dintre cazuri, relațiile sociale cu noii prieteni au caracter funcțional 17 și durează uneori atât timp cât migranții au nevoie să își găsească un serviciu sau cât timp frecventează anumite medii sociale de migranți. În același timp, migranții inițiali acceptă caracterul speculativ al multor „prietenii” datorită faptului că au nevoie de cât mai multe oportunități de muncă pentru a ieși din perioada de „boschetăreală”, dar după ce își găsesc o activitate constantă, în multe cazuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un oraș mic, în care „fiecare se știe cu fiecare”, și au sosit la Milano în număr relativ mare; de aceea, numărul de cunoștințe sau de rude pe care migranții îi au în Milano este mare comparativ cu cazurile altor migranți români, care provin din alte zone ale României. Astfel, în multe cazuri, oportunitățile de a găsi de muncă și de a minimiza riscurile migrației sunt mai mari comparativ cu alți români și îi face pe borșeni să aibă mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de a găsi de muncă și de a minimiza riscurile migrației sunt mai mari comparativ cu alți români și îi face pe borșeni să aibă mai mult succes. În plus, datorită faptului că aceștia au început să migreze înaintea altor migranți români, în momente în care piața de muncă era mai avantajoasă, mare parte au reușit să își realizeze situații financiare și sociale sigure (inclusiv să se legalizeze) și au putut aduce alți borșeni (cel mai adesea, rude) la Milano. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc să înființeze mici companii sau să muncească autonom, iar alții speculează din când în când alți migranți ilegali, la intermedierile de muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți români este relativ segmentat între migranți legali și migranți ilegali, există încă mulți migranți legali care păstrează relații cu migranții ilegali fie pentru că au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]