888 matches
-
puțin despre extrema stîngă: iată tot atîția factori care consolidează și mai mult poziția socialismului pe eșichierul forțelor politice din Europa. Toate aceste experiențe lucrează puternic în favoarea reînnoirii sale: ele facilitează venirea la posturile de comandă a unei generații de militanți, adesea formați la școala dură a clandestinității. Căderea dictaturilor dintre care unele datau încă de dinainte cel de-al Doilea Război mondial, fiind în mod sugestiv contemporane cu fascismul este însoțită de un recul al inițiativelor sovietice în Lumea a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
consolidarea puterii organelor sale conducătoare; • eficiența crescută a organizației prin alegerea unui secretar general "mai implicat", concomitent cu o angajare mai susținută a membrilor săi în lupta politică. Pînă acum, după cum s-a văzut, președinția Internaționalei a fost ocupată de militanți de rangul doi din mișcare. Începînd din 1976, alegerea lui W. Brandt ca președinte și a lui Berndt Carlsson responsabilul sectorului internațional din Partidul Suedez ca secretar marchează o ruptură de aceste practici învechite, precum și voința de a conferi organizației
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ale mișcării muncitorești franceze. Se va consulta și lucrarea mai veche a lui Léon A. Dale: A Bibliography of French Labor (cu o prefață de G. Lefranc), New York, A.M. Kelley, 1969, 318 p. 22 Pentru o mai bună informare în legătură cu militanții mișcării muncitorești franceze de la Revoluția franceză la 1940, se va consulta Dictionnaire biographique du mouvement ouvrier français care, în curs de apariție și aflat sub îndrumarea lui J. Maitron încă din 1964, va prezenta, odată ce va fi terminat, în cele
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
apariție și aflat sub îndrumarea lui J. Maitron încă din 1964, va prezenta, odată ce va fi terminat, în cele patru serii cronologice ale sale (I: 1789-1864; II: 1864-1871; III: 1871-1914; IV: 1914-1939) biografia a mai mult de 120.000 de militanți care au avut o responsabilitate în rîndul mișcării muncitorești. 23 C. Willard, Le mouvement socialiste en France. 1893-1905. Les Guesdistes, Paris, Ed. Sociales, 1965. După C. Willard, în 1900, numărul guesdiștilor din Franța ar fi fost mai mic de 20
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
avut o responsabilitate în rîndul mișcării muncitorești. 23 C. Willard, Le mouvement socialiste en France. 1893-1905. Les Guesdistes, Paris, Ed. Sociales, 1965. După C. Willard, în 1900, numărul guesdiștilor din Franța ar fi fost mai mic de 20.000 de militanți. 24 J. Howorth, Edouard Vaillant. La création de l'unité socialiste en France, prefață de M. Rebérioux, Paris, EDI / Syros, 1982. 25 În afara biografiei redactate de M. Rebérioux in Dictionnaire biographique..., op. cit., tome 13, pp. 92-105, cf. recenta carte a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialisme, coord. de J. Droz, tome 3, De 1918 a 1945, pp. 465-522. 4 Cf. Marc Sadoun, Les socialistes sous l'Occupation. Résistance et collaboration, Paris, Presses de la Fondation nationale des sciences politiques, 1982, 324 p. precum și biografiile majorității acestor militanți in Dictionnaire biographique du mouvement ouvrier français..., op. cit. passim. 5 Exceptînd G. Devin, op. cit., cf. R. Steininger, "L'Internationale socialiste et le SPD après la Seconde Guerre mondiale", in L'Internationale socialiste, op. cit., pp. 65-88. Cf. și A. Glees, Exile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Cuvântului rostitor de libertate, a voinței care nu se pleacă înaintea puterii oarbe, a cugetului drept care se opune implacabil nedreptății. Tinerii aceștia nu pot fi, desigur, aceiași care au luat cu asalt sediile partidelor istorice, silindu-i pe locatari, vechi militanți cu rănile încă nevindecate, să se refugieze în tancuri. Nu pot fi nici figurile demențiale, scoase parcă dintr-un album lombrozian, care au spart ferestrele de la Președinția Consiliului, au molestat pe ostașii de gardă, au distrus bunuri de preț, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să însoțească mereu exercițiul ei. Din păcate, oamenii politici s-au recrutat mai întotdeauna dintre ambițioși, iar în cazurile de abandon voluntar al puterii (Sylla, Carol Quintul) sunt rare. Sub ochii noștri, răsturnarea dictaturii a făcut loc, la vârf, unor militanți disponibili pentru lupta politică, dar nu s-au menținut acolo decât cei preocupați să rămână cu orice chip. Disidența legată de idei a părăsit terenul destul de curând. Purificarea ce se aștepta la acest nivel, ca premisă morală a oricărei schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de interese și opinii, iar nu din grație paternalistă. Până acum, în pofida unor declarații liniștitoare, făcute mai mult pentru mass-media străină, guvernul s-a imitat la măsuri cosmetice, care evocă oarecum povestea cu "anteriul lui Arvinte". Radicalismul asumat de unii militanți pentru înnoire a produs în sfera puterii atitudini de o violență extraordinară, ceea ce denotă în fond o slăbiciune și o lipsă de respect pentru normele democrației. A combate ideile cu bâta e un gest ce frizează demența la acest final
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
E. Quinet, Proudhon: un vizionar, un liberal și un anarhist, toți trei definind cumva atitudinea franceză față de viitor. Ce era de făcut? Interogația lui Cernîșevski, fie și sub formă românească, era semnificativă pentru fervoarea optimistă a unei întregi categorii de militanți ai progresului, de apostoli ai schimbării, ai noii pedagogii sociale. Deosebirea de tonus față de intelectualii francezi, dispuși a trata cu puterea (Proudhon) sau retrăgându-se pur și simplu (E. Quinet, V. Hugo), e frapantă. Semnificativă apare și înclinația unor apuseni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
căutării unei înțelegeri cu socialiștii, ecourile rămîn limitate pretutindeni unde social-democrația constituia un bloc hegemonic în sînul clasei muncitoare. Astfel în Marea Britanie, CPGB semnase în 1933 un acord de unitate de acțiune cu Independent Labour Party, dar pierzînd influență și militanți. Însuflețind marile acțiuni ale șomerilor, partidul comunist se trezește înconjurat de ostilitatea organizată a Labour Party și de sindicatele care resping agresiv orice tentativă de apropiere. În ciuda șomajului care lasă urme, nivelul general al producției se ridică și nivelul de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
din 1932, PCB își urmează cursul său obișnuit care-l reașază în marginea curentului. Conducerea adresează, în iunie 1934 pentru eliberarea lui Thaelmann, în iulie, în termeni mai generali, propuneri vizînd unitatea de acțiune POB-ului. Dar pentru a convinge militanții de justețea gesturilor sale, Marc Willems, Secretar general al partidului, trebuie să explice că este vorba despre constrîngerea socialiștilor de a se demasca. Data sugerează fie că este vorba despre copierea mecanică a exemplului francez, fie despre o directivă a
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mai ales retragerea Brigăzilor a suprimat una dintre bazele subiective esențiale ale acordului. Din nou redus la a nu mai fi decît o structură a exilului, PCI suferă atunci din plin epurările staliniste, care-l vor costa aproape două sute de militanți refugiați în URSS. KPD-ul a trăit și el pînă în 1935 în speranța că regimul nazist avea să se prăbușească. Acest partid, de acum înainte emigrat și împrăștiat în mai multe baze externe, se raliase cu greutate politicii celui
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de mayo, aruncă mișcarea anarhistă în afara unității republicane și dezlănțuie ura ucigătoare a aparatului polițist sovietic în Spania împotriva POUM și a troțkiștilor. Puțini, dar foarte combativi, aceștia din urmă reacționează, chiar în interiorul partidelor socialiste, unde și-au infiltrat noi militanți în vederea schimbării liniei politice. Aceștia denunță violent politica non-intervenționistă practicată de către mai multe guverne cu participare socialistă și refuzurile succesive ale Internaționalei muncitorești în privința acțiunilor în comun cu IC. Agonia Republicii va exacerba aceste tensiuni, în timp ce procesele de la Moscova înalță
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
al unității. Procesele de la Moscova contribuie deci pe deplin, începînd din 1938, la izolarea comuniștilor. Dar în mod paradoxal, în interiorul partidelor, apărarea necondiționată a Uniunii Sovietice, adeziunea din ce în ce mai entuziastă la realizările sale, la planul cincinal, la constituirea sa democratică, sudează militanții. Diabolizarea troțkiștilor, cu atît mai ușor asociați lui Hitler, cu cît sînt sufletul denunțării proceselor, ajunge la culme. De asemenea retragerile din partid sînt extrem de limitate, inclusiv după 1938: o veche militantă norvegiană, Jeanette Olsen, un fondator al PCF, de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
despre țara socialismului. Dar de asemenea să ne gîndim la bătăliile duse cam pretutindeni pentru lansarea "Cuirasatului Potemkin" vor juca un rol deosebit în justificarea, dincolo de înverșunarea adversarilor săi, a caracterului novator al artei sovietice. Prin intermediul acestor organizații, sindicaliștii, universitarii, militanții organizațiilor de tineret, femeile, scriitorii, se succed în URSS în nenumărate delegații care, în majoritatea lor, se vor întoarce, dacă nu cîntînd mărețele realizări ale țării socialismului, cel puțin exprimîndu-și respectul pentru ceea ce se înfăptuise. Scandalul "Întoarcerii din URSS" al
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
provocată de comunism marchează la fel de mult această epocă ca și impactul său politic. Ca să nu mai vorbim despre atacul condus de către marxism, în forma sa cea mai dură împotriva fortărețelor academice. Universități muncitorești se răspîndesc pretutindeni urmate cu entuziasm de către militanții sindicali, militanți din toate domeniile, care au astfel convingerea că descifrează în sfîrșit tainele lumii. În ciuda momentelor grele, în ciuda exilului interior din care nu ies decît rareori în aceste două decenii, comuniștii europeni pot astfel naviga într-o lume în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
realitate. Procedeul este identic peste tot. Manifeste și ziare clandestine apar în primele săptămîni: în jurul lor se remodelează conștiința militantă și se reconstruiesc filierele. În ceea ce privește directivele de acțiune, ele se ordonează după două axe clare, ușor de identificat de către toți militanții. După cîteva ezitări și încercări puțin convingătoare de a merge spre mase în organizațiile noului Ordin (sindicatul creat de Henri De Man în Belgia, de exemplu), partidele comuniste denunță și combat fără tergiversări toate formele, instituțiile și organizațiile de colaborare
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
arestări. În Olanda, greva din februarie 1941 a costat CPN aproape un sfert din efectivele sale din 1940, adică 500 de membri ai partidului. Ziua de 22 iunie mai aduce încă aproape 500 de arestări. În Belgia, aproape 400 de militanți cad în plasa germană. În aceste ultime două țări, informațiile furnizate de către serviciile polițiste autohtone au ajutat mult Gestapoul. Dovada acestei schimbări de direcție este că nu se va face nici un denunț privitor la acest fapt, în timpul ocupației. În Danemarca
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
PCF-ului: uzina Renault-Billancourt, în care activitatea este foarte repede paralizată. Pentru partidul comunist se pune o dublă problemă: mai întîi, acțiunea s-a declanșat fără intervenția CGT-ului, și chiar împotriva voinței sale; și apoi, ea este condusă de către militanți troțkiști. PCF-ul este deci interpelat în calitate de partid al clasei muncitoare. La capătul cîtorva zile, el reia pe socoteala sa revendicările greviștilor. Avertismentul a fost important și comuniștii hotărăsc să-și înăsprească pozițiile în cadrul guvernului. Ruptura survine cu ocazia intervenției
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în mai 1947 și formează un guvern minoritar din care sînt excluși socialiștii și comuniștii. Aceasta a constituit o lovitură ce a oprit brutal politica dusă din 1944 de către partidul comunist la inițiativa lui Togliatti și uneori prost înțeleasă de către militanți. Unul dintre punctele slabe în acest moment este incontestabil orientarea ideologică a partidului. Percepem încă de pe acum simptomele dezorientării în discuțiile care se desfășoară în sînul partidului 3 recunoștea Togliatti în 1947. Partidul comunist nu era pregătit deci în mod
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
într-un război civil, în măsura în care raportul de forțe era defavorabil comuniștilor în 1946, și în care el nu va livra material militar militanților comuniști decît cu picătura. Ruptura sovieto-iugoslavă din 1948 accelerează înfrîngerea comuniștilor greci și apariția luptelor interne. Numeroși militanți vor fi excluși, ba chiar asasinați. Șeful armatei democratice, Markos Vafiadis, care nu credea în posibilitatea unei victorii militare fără o intervenție directă a statelor comuniste, este concediat și înlocuit de către Zachariadis, care proclamă 1949 anul victoriei. Vafiadis va fi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
CISL (Confederația Sindicală Italiană a Muncii). În sfîrșit, pe 14 iulie, Togliatti este victima unei tentative de asasinare. Italia se află pe punctul de a se răzvrăti. Pierre Milza și Serge Berstein reamintesc că în acea zi, puteau fi văzuți militanți comuniști luînd puterea în anumite localități și preluînd controlul nodurilor de comunicație 11. Intervenția constantă a guvernului american în viața politică italiană alimentează antiamericanismul comuniștilor în timpul războiului rece și mărește obediența sa față de Moscova. În Franța, polarizarea politică tradițională face
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
În absența lui Thorez, partidul comunist se lansează într-un activism steril. În politica externă, ca și asupra chestiunilor de doctrină și de cultură, obediența față de URSS este totală, pînă la inconsecvența, incoerența și inepția cea mai strigătoare la cer: Militanți vechi ai partidului, André Marty, și Charles Tillon, conducătorul parizian al FTP, sînt acuzați de fracționism, de minimalizarea rolului URSS-ului în timpul războiului, și de subestimare a rolului partidului socialist în calitate de instrument al imperialismului american. Biroul politic hotărăște să-l
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
fostului secretar general al partidului, reacția este inversă; ea nu acceptă distrugerea solidarității cu Uniunea Sovietică și demisionează din biroul politic în octombrie 1968. Condamnarea foarte fermă a PCE aflat în continuare în clandestinitate suscită numeroase agitații în interiorul partidului. Numeroși militanți nu înțeleg poziția conducerii din exil. O serie de personalități pro-sovietice sînt expulzate în 1969 (E. Garcia și A. Gomez), înainte ca dezacordurile cu E. Lister erou prestigios al războiului civil să ducă de asemenea la o ruptură, în 1970
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]