908 matches
-
înverșunații lui prieteni. Mai încerc încă să-i conving pe unii. Oftă. - Nu cer mult, dar vreau măcar o anumită cooperare. Așa că priveliști ca aceasta (arătă spre curte) sunt concomitent necesare eliminării forțelor răului Dădu din cap. - Nu pot fi milos cu indivizi recalcitranți. Gosseyn avea răspunsul. Iată ce se întâmpla cu aceia care erau "contra". Acum, știa contra cui să lupte. Dar va trebui să riște mult - viața lui Ashargin printre altele - pe seama profunzimii sentimentelor religioase ale lui Secoh. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
însîngerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-aș fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei cârcotași, bătrânii aveau să-l tragă de limbă pe Dinu să afle amănunte despre cum s-a desfășurat vânătoarea și n-aveam nici un chef să se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
plece, mai ales că nu exista nici o împrejmuire. Se speriau, poate, de golul din jurul pădurii și stăteau în ea ca într-o cușcă deschisă fără să o părăsească. Dealtfel, animalele păreau să-și fi pierdut calitățile speciei; dormind în iarba miloasă dintre sălciile bătrâne, se îmbolnăviseră de un soi de încetineală în mișcări, abia fugeau, de parcă erau porci cu coarne, încît nu ne-a fost greu să împingem doi cerbi în mlaștina din stânga pădurii, unde ne-am început vânătoarea. Propriu-zis nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sigur. Până atunci cel mai ușor era să-ți dai drumul, îndurarea divină urmând să facă restul. Ei bine, asta nu putea să dureze. Dumnezeu care, atât de multă vreme, și-a aplecat asupra oamenilor din acest oraș chipul său milos, obosit să aștepte, înșelat în veșnica lui speranță, și-a întors privirea de la ei. Lipsiți de lumina lui Dumnezeu, iată-ne pentru multă vreme în bezna ciumei!" În sală cineva sforăia, ca un cal nerăbdător. După o scurtă pauză părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
le curme viața cu o descărcătură de plumbi în cap, Să ascult această poveste nu mi se pare cel mai plăcut mod de a începe ziua, Așa e, atunci s-o începem într-un mod mai puțin omenesc, dar mai milos, spuse Cipriano Algor ieșind în curte. Fiica lui nu-l urmă, rămase în prag, privindu-l, E sărbătoarea ta, își zise. Olarul înaintă câțiva pași și, cu un glas limpede, ferm, dar fără să-l modifice prea mult, pronunță numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
însângerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-as fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei cârcotași, bătrânii aveau să-l tragă de limbă pe Dinu să afle amănunte despre cum s-a desfășurat vânătoarea și n-aveam nici un chef să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
acele comori ar fi fost mistuite de foc. Am afurisit lăcomia oamenilor. Nu furaseră oare destul? Nu se mulțumeau cu răsplata pentru prizonieri? Refuzul meu însă ar fi stârnit cârteli, cu atât mai mult cu cât Rotari nu se arăta milos în astfel de cazuri. De aceea am hotărât să merg cu soldații la fața locului. Templul, din care Petru o alungase pe Venus, se afla pe o stâncă mare perpendiculară deasupra mării, alături de ruinele unui castel roman. Urcușul până acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
greșeală să o trimită la școala aceea, surorile Îngrozesc fetițele, le Învață să-și renege plăcerile vieții, sperând să le convingă să comită aceeași eroare pe care ele Însele au comis-o. Nu, tati, m-am gândit singurică. Ce fetiță miloasă are tata. Ce Îngeraș. Privind-o cum Își suge degetul liniștită și plină de compasiune față de ființele mici și neajutorate printre care se numărau și sărmanii șoricei urâți și neiubiți de nimeni, Elio se Însufleți. Era incredibilă puterea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mizerabilă de plastic, roșie cu Încrustații negre, cumpărată de la un chioșc de pe malul mării la Ostia. Pe atunci era militar la Cecchignola. După șase luni de exil la Macomer, Îl transferaseră În cele din urmă al Roma, căci un unchi milos găsise o recomandare potrivită pentru a-l aduce Înapoi pe continent. Din toată Roma nu cunoștea decât cazarma, metroul, niște magazine de blugi de pe Corso și scările de la Trinità dei Monti, pe ale căror trepte abrupte și alunecoase se Învârtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Pe drum un lup hămesit se aruncă asupra calului lui Andrei și-l sfâșie fără ca prințul nostru să aibă vreme a striga vai! Vai! Singur și fără tovarăș - calul, lui Andrei i se făcu frică. Dar lupul, ori sătul ori milos l-a lăsat pe Andrei o vreme să jelească după care i-a făcut semn să-l încalece, continuându-și calea. Merseră ei cale de-o zi, apoi de două până când au găsit pasărea. Numai că aceasta era la Verde
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Iuda stăteau cu ochii holbați la tatăl lor, care le povestea toate astea cu mâinile profilate pe cerul înstelat, iar ei își imaginau cum ar fi fost să fie în locul lui Isaac, pe altar. - Zeul părinților meu e un zeu milos, spunea Iacob. Dar Zilpa, când a auzit povestea de la băieții ei, a spus: - Ce fel de zeu milos este acesta, să-l sperie de moarte în halul ăsta pe Isaac? Zeul tatălui vostru poate să fie măreț, dar e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
înstelat, iar ei își imaginau cum ar fi fost să fie în locul lui Isaac, pe altar. - Zeul părinților meu e un zeu milos, spunea Iacob. Dar Zilpa, când a auzit povestea de la băieții ei, a spus: - Ce fel de zeu milos este acesta, să-l sperie de moarte în halul ăsta pe Isaac? Zeul tatălui vostru poate să fie măreț, dar e un zeu crud. Mulți ani mai târziu, când nepoții l-au întâlnit pe băiatul din poveste, bătrân deja, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a prins și a devenit eroul zilei. Toți bărbații au căzut apoi epuizați de efort. Chiar și Iuda se clătina învins de sforțările de a mâna animalele înspăimântate de curentul puternic care le trăgea la fund. Dar fluviul a fost milos și n-am pierdut nici un animal. Când soarele se culcase deja printre crengile copacilor, doar taurul cel mare, măgarii, femeile și copiii rămăseseră pe malul celălalt. Ruben și Iuda s-au luptat cu taurul înnebunit de groază, care se zbătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
strîmbe. Avea abia șase ani cînd fusese găsit, rebegit de frig și rătăcind prin landă, după o noapte cu o furtună de pomină. De atunci, Pierric nu mai vorbise niciodată, iar creierul lui rămăsese blocat În copilărie. Oamenii mai puțin miloși ziceau că se născuse debil, ceea ce nu era de mirare pentru cei care-l cunoscuseră pe tatăl lui, Hervé Leguellec, În mod general ridicat la rangul de idiot congenital al insulei. Cu toții recunoșteau totuși că Pierric ar fi putut ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de centimetri lungime, Îl ataca fără ezitare pe scafandrul care se apropia de ouăle ei. Treizeci de ani mai târziu, Michel ajungea din nou la aceeași concluzie: neîndoielnic, femeile sunt mai bune decât bărbații. Sunt mai afectuoase, mai iubitoare, mai miloase și mai blânde; mai puțin Înclinate spre violență, spre egoism, spre afirmare de sine și cruzime. Iar pe deasupra, sunt mai raționale, mai inteligente și mai muncitoare. În fond, se Întreba Michel observând reflexele soarelui pe perdele, la ce servesc bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aranjat la canal, apoi la Aiud. Până a pățit-o și Teohari: în martie ’52 l-au alungat din ceceu, cu Luca, cu Pauker. A aflat că picase și Tudorache dintr-o bucată de ziar strecurată de un caraliu mai milos. Era și avântul ăla de după Cehoslovacia, cu discursul lui Ceaușescu care înnebunise mapamondul. Chiar și-a spus că dacă-l reabilitează se înscrie și în partid. „Așadar, se veseli Fârtat, s-a furat în anii aceia orice, de la pungi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
doi ani mai mulți decât mine), iar copiii ei Îmi sunt veri de gradul al doilea. În 1940, la vârsta de circa 45 de ani, se sfârșește din această viață Maria, soția lui Gheorghe I. Derdena. Mama mea, nemaipomenit de miloasă, se duce cu tata la Ceamurlia de Jos ca să-i ia În Îngrijire la ea, În Caugagia, pe paplu Gheorghe I. Derdena, rămas văduv, și pe fiica acestuia Lena, În vârstă de numai 8 ani, ca s-o crească și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mergea plin de mândrie pe stradă. Nefericiții care Își sărbătoreau astfel „Înmormântarea vieții de celibatar“ printr-un party burlesc organizat În ultimul weekend din săptămâna de dinaintea nunții erau ștampilați pe față cu ruj de toate culorile, oferit de trecătoa- rele miloase În cinstea „Înmormântării“ dulcii vieți de celibatar În brațele viitoarei soții. De gât purtau atârnate pancarte colorate care anunțau : „Futur mari !“. — Spre dimineață vor ateriza prin vreun club de striptease sau În brațele cine știe cărei dulcinee plătite de prieteni, ne-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
acesta mergea plin de mândrie pe stradă. Nefericiții care își sărbătoreau astfel „înmormântarea vieții de celibatar“ printr-un party burlesc organizat în ultimul weekend din săptămâna de dinaintea nunții erau ștampilați pe față cu ruj de toate culorile, oferit de trecătoarele miloase în cinstea „înmormântării“ dulcii vieți de celibatar în brațele viitoarei soții. De gât purtau atârnate pancarte colorate care anunțau : „Futur mari !“. — Spre dimineață vor ateriza prin vreun club de striptease sau în brațele cine știe cărei dulcinee plătite de prieteni, ne-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
are nevoie pentru a fi adevărată? Iisus zice: „fericiți cei ce...”, si urmează o întreagă înșiruire de concepte pe care un om cu bun simț le-ar respinge din start. Cine vrea să fie sărac în duh? Cine, să fie milos, să fie numit un om al păcii? Cine vrea să plângă? Dar nu, eu am inteles acele Fericiri. Nu m- am ferit de ele. Am și plâns alături de alții, când a fost cazul. Am fost și milos, mi-am arătat
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Cine, să fie milos, să fie numit un om al păcii? Cine vrea să plângă? Dar nu, eu am inteles acele Fericiri. Nu m- am ferit de ele. Am și plâns alături de alții, când a fost cazul. Am fost și milos, mi-am arătat și sărăcia duhului, cunoscându-mi locul la picioarele Puterii. Nu cred că sunt fariseu gândind așa, vreau să cred că le-am facut sincer și neașteptând răsplată. Nu sunt creștin - nu după tipicul credinței. Nu am acea
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
decît tații ce-și țin odraslele În preajmă, atunci cînd nici măcar ei Înșiși nu sînt În stare să-și asigure un trai decent, perfid termen - ce mai e decent În lumea asta? Am un limbaj civilizat, o slujbă respectabilă. SÎnt milos. Tolerant. Nu prea mult. Nu avea nimic Împotriva prostituției, atîta vreme cît nu era impusă. Sau impozitată, chiar dacă era scocotită cea mai veche profesie din lume. Nici Împotriva homosexualilor nu avea ceva, dacă așa se născuseră, dar asta nu Însemna
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dintre cerberi dă cîte-o raită prin Bucureștiul iubit, pentru a deșela anatomiile unor cocote și pentru a-și mai încărca bateriile, după ce-și dosește purcoiul de bani necurați în buzunărașele unei bănci agricole obscure, unul dintre cei trei, sergent milos, istorisește șefilor săi 169 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Îl uită Dumnezeu acolo unde îl pui. Trecut, rând pe rând, pe la galerele tuturor punctelor de lucru, atunci când deteriorează ceva, încasează bătaie, alteori, preluând benevol, norme ale celorlați lucrători, e
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
este moale, călduță, îi învăluie, îi împacă cu liniștea și zbuciumul ei și uită tot. Au ajuns la capăt! - Nu mai plânge, iubitule, trebuie să mă uiți, repetându-se, să mă uiți! Cuprinsă brusc de un val de efluvii lirice, miloase îl înăbuși. El face o ultimă încercare timidă de a afla adevărul urmărind același țel disperat de a rămâne împreună și din nou glasul îi sună ireal: - Îl iubești!? Flora râde, nu vrea să-i răspundă. Vrea să îl lase
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
bordeiului. Noaptea, urlau spre funduri, înspăimîntător. Nu mai ieșeau. Grigore se apuca să împletească mături. Avea strânse de cu vară grămezi de nuiele de vișin. Aglaia uda într-o oală rafie și-i ajuta. Bătrânul se înfofolea într-o flanelă miloasă de lână tigaie și înțepenea ceasuri întregi pe scaunul său. Nevasta îi fierbea ceai, timpul trecea repede. Veneau nopți lungi, nesfârșite. Asta până sosea primăvara. Într-o noapte, Grigore auzea lunecarea tăcută a gunoaielor. Pe acoperișul bordeiului se topea zăpada
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]