951 matches
-
avea de dat socoteală. Inventarea purgatoriului, în secolul al XII-lea corespunde nevoii resimțite de Biserica oficială de a mai adăuga niște negativitate negativității și de a culpabiliza iar și iar: acest loc intermediar obligă la rugăciuni, la fapte de milostenie, el îi constrânge pe supraviețuitori să încerce culpabilitate și pentru cei morți. Jean Țesătorul și alți adepți al Spiritului Liber spulberă aceste elucubrații. Când inchizitorul dominican flancat de notari î!) îl interoghează pe acuzat, el îl întreabă în ce constă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se încurcă prea mult cu dragostea pentru aproapele său. Când vorbește despre gânditorul libertin, el zice „Căpățânosul ăsta de Quintin”... Adeptul Spiritului Liber face elogiul punerii în comun a femeilor și a bunurilor, transformă relațiile sexuale în căsătorie spirituală, propovăduiește milostenia și adaugă gestul cuvântului împrumutându-și altora soția. Când cineva îl găsește pe o stradă alături de un cadavru, el se prezintă drept autorul crimei, pentru că totul e în tot, zice el, Dumnezeu vrea și face totul iar el, Quintin, se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca muritor iar învierea o absurditate. Din această cauză și pentru că au rezerve față de mișcările mesianice, sadduceenii sunt violent atacați de farisei, ale căror smerenie și virtute sunt știute ca neavând suport în realitate! Balamacul fariseu bătându-și joc de milostenia sadduceeană... Michna și Guemara - cele două părți constitutive ale Talmudului, una palestiniană și redactată în ebraică, cealaltă scrisă în arameeană, limba vorbită în Babilonia - evocă un personaj care neagă nu existența unui Creator ci implicarea acestuia în amănuntele și în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care poartă războaie, seamănă discordia între principi, se îmbogățește pe spinarea săracilor. Opera lui pare nu atât nelegiuită cât pioasă: el vrea să-i redea Bisericii vocația ei primă și s-o statornicească de partea păcii, a iubirii aproapelui, a milosteniei, a fraternității, a celor săraci, sărmani și neînsemnați, a celor celebrați în Beatitudini. Dacă prelații catolici ar fi înțeles la momentul potrivit acest mesaj al lui Valla, cu siguranță că Luher ar fi pierdut două sau trei rațiuni de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un juisor, un libertin mascat... A ieși în lume cu chipul acoperit presupune mai multe precauții! Fără zigzaguri conceptuale sau intelectuale, Valla gândește și reflectează ca un creștin, își afirmă pe șleau credința și preferă practicarea virtuților teologale - credință, speranță, milostenie - mecanicilor filosofice pe care se arată totuși capabil să le conducă în mare viteză: Valla poate jongla, o arată, de altfel, și încă bine, dar hotărăște să se abțină s-o facă în privința unui subiect care solicită concursul și ajutorul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nebunie - iubirea de Dumnezeu, nebunie dorința de a-l imita pe Hristos, desigur, dar ce jubilare aduce această blândă nebunie! Cum poți cunoaște această plăcere în lumea de apoi? Citind și trăind pe pământ Evangheliile, practicând virtuțile teologale - credință, speranță, milostenie. Nu contează amenințările preoților; deciziile ierarhiei ecleziastice sunt nule; rugăciunea călugărilor are puțină valoare; edictele suveranului pontif nu au nicio absolut niciuna: nu contează decât existența trăită imitându-l pe Isus sărac, umil, blând, pașnic, generos. Recursul la sursă i-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
duc o viață de sfinți - și viceversa. în ce constă cea mai mare mizerie? în reaua credință. Care-i culmea fericirii? O conștiință împăcată. Păcatul? Ceea ce distruge prietenia dintre Dumnezeu și om - și care poate fi răscumpărat prin penitență și milostenie. Iată cum poate fi reformulată ataraxia în mod creștinesc: pacea sufletului individului care nu are a-și reproșa nimic, aceasta e voluptatea supremă. în mod evident, binele suveran nu e plăcerea ci Dumnezeu. Dar plăcerea însoțește viața creștină, ea decurge
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-l fixăm, obținem într-adevăr o imagine, numai că Eseurile se degustă cel mai bine la modul cinematografic. Astfel degeaba prelevează libertinii ici opinia cum că ești creștin așa cum ești perigourdin sau neamț, colo că ești creștin atunci când practici dreptatea, milostenia și bunătatea; pentru a-și satura punctul lor de vedere, ei pun în evidență afirmația că religia generează virtute dar adaugă imediat după aceea că ea acoperă și multe vicii, când nu le produce de-a dreptul; ici se subliniază
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iubitor de fecioară ce dă naștere, de duh sfânt care copulează și de taumaturg ce transformă apa în vin îi aduce reproșuri unui deconstructor radical al lucrurilor în termeni atomiști - este exact ca și cum Azilul papistășesc și-ar bate joc de Milostenia rațională... în detaliul biografic, după maniera forte care eludează opera și conținutul ei, Lucrețiu face obiectul unei condamnări fără apel: aflat sub vraja unui filtru de dragoste care l-a dus la nebunie, filosoful n-a beneficiat decât de câteva
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atât să obținem starea de fericire dacă ne-am gândi că nu există pe lume fericire care să fie veșnică. Μ Unii greșesc nu atât prin păcat, cât prin faptul că nu dețin În ei Înșiși puterea iertării (sau a milosteniei, cum spun teologii) față de cei care se hotărăsc, la un moment dat, să se Îndrepte. Μ Târâtoarele simt, ca nimeni altcineva, atracțiile magnetice ale Pământului; oamenii, pe cele ale Cerului. Μ Sunt teorii sociologice care reduc Întreaga viață psihică a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de ultim moment - sub titlul Mărturisirea credinței ortodoxe. Stihuri ale părinților noștri episcopi Ambrozie al Mediolanului și Augustin al Hipponiei). Din matricea literară a lui Niceta de Remesiana descind și două omilii ce tratează chestiunile pocăinței (De poenitentia) și ale milosteniei (De eleemosyna), atribuite unui episcop Laurențiu, care pare să fi fost Laurențiu de Novae (sec. IV-V), misionar în mijlocul populației romanizate din sudul Dunării (căci el rezida într-o localitate aflată aproape de Nicopolis), una și aceeași persoană cu Laurențiu de
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
privitor la data Paștelui. Temele dezvoltate în epistole sunt adesea morale, precum postul (de ex. 1, 4), sacrificiul adevărat, adică spiritual (2), lupta împotriva poftelor trupești și a duhurilor răului (4, 7, 15, 16, 18, 29), operele de caritate (11), milostenia ca pomană (19, 27) și așa mai departe. Înnoirea naturii în timpul primăverii oferă prilejul pentru un îndemn la înnoirea sufletului (2, 9). Un subiect care se potrivea cu Paștele era polemica antiiudaică, fie pentru a califica drept ipocrit postul ținut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Neranțula, din povestirea cu același titlu. Este un copil nefericit, năpăstuit de propria mamă. Rămasă orfană, își câștigă traiul cărând apă cu sacaua. Silită să se prostitueze, ajunge la Constantinopol, dar păstrează o inimă curată, generoasă și face acte de milostenie, ajutându-i pe cei suferinzi și nefericiți. Cântecul Neranțulei despre propria copilărie îl dezmeticește pe Epaminonda din neantul înstrăinării sale, însă cei doi tineri sfârșesc tragic. Destinul cel mai neîndurător lovește și un om cu sufletul bun cum este acela
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
privitor la data Paștilui. Temele dezvoltate în epistole sînt adesea morale, precum postul (de exemplu 1, 4), sacrificiul adevărat, adică spiritual (2), lupta împotriva poftelor trupești și a duhurilor răului (4, 7, 15, 16, 18, 29), operele de caritate (11), milostenia ca pomană (19, 27) și așa mai departe. înnoirea naturii primăvara oferă prilejul pentru un îndemn la înnoirea sufletului (2, 9). Un subiect potrivit cu Paștile era polemica antiiudaică, fie pentru a califica drept ipocrit postul lor și pentru a recomanda
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pregătire teologică și predau religie, nu pot să nu menționez contribuția profesorului de religie În ameliorarea agresivității. Profesorul de religie caută să dezvolte la copii caracterul moral-religios, având În centru principiile creștine de iubire față de aproapele, iertare, de ascultare, răbdare, milostenie, blândețe, smerenie, pace etc. Modelul creștin este al Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care ne Învață că „Toate câte voiți să vă facă vouă oamenii, asemenea faceți și voi lor” (Matei 7,12). Suportă batjocură, bătaie, chiar moarte pe
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
despre castitate că este Anticrist această castitate a ereticilor, care rătăcește oamenii, încât ei să nu o mai înțeleagă pe cea bisericească, cea care este Cristos. Tot astfel, mila este Anticrist atunci când se opune milei‑Cristos prin cei care fac milostenii, dar nu întru dreptatea lui Dumnezeu. Răbdarea, și ea, este Anticrist, în cei care se prefac că îndură în numele credinței creștine și că rezistă „până la sânge”, ca și cum ar arăta că nu tăgăduiesc credința creștină și care apoi, prin vărsarea sângelui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în limbile slave actuale 50 și aflându-se destul de departe de semnificațiile cu care circulă astăzi acest lexem (după DEX p. 822; pomană 1. dar, danie, ofrandă făcută cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere; 2.[în ritualul creștin] praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc [săracilor] diverse obiecte [ale mortului]: 3. parastas). Refăcând în 1683, Mănăstirea Bistrița, zidire a rudelor sale, boierii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mănăstirea anume Trescaviță o au îmbogățit. Și în Machedoniia, mănăstirea ce să chiamă Cusniță, o au miluit. Iar în măgura Cathescu, care se chiamă Cucenia, multe lucruri au făcut. Și alte biserici de acolo toate [...]”. Zidurile („den temelie”sau refaceri) milosteniile, înzestrările, donațiile, subsidiile consistente anuale (înnoite de Domnii în succesiune) asigurau includerea în pomelnic. Adică instalarea în eternitate. Dăruind un sat Mănăstirii Govora, Vlad Vodă Călugărul arată că face acest lucru pentru pomenirea părinților săi, a sa și a „adormitului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era vorba de „perpetuarea amintirii” defunctului) - praznicele, sărindarele, pomenirile - (Cămărașul Sima: „Nimenea cu nimic treabă să n-aibă, iar soțul mieu, Marica, să aibă a mă pomeni cumsecade”; postelnicul Constantin Cantacuzino: „După aceasta [Ilina] să scoată taleri 1500 să facă milostenii și pomene pentru multu păcătosul sufletul mieu, ca doar cu nenumăratele milele a tot milostivului Dumnezeu ca să facă milă în zona judecății, să nu-ș aducă aminte de rele faptele mele”), să achite datoriile rămase (Simion Gheuca, medelnicerul cel mare: „Și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să împarță zéstrea mortului în trei părți și însă o parte să o ție bărbatul sau muiarea carea va rămânea, iar altă parte să o ție părinții mortului, iar ceaialaltă a treia parte să se facă de pomeană și de milostenia săracilor și robiților pentru cel mort. însă aceasta o zice când va muri bărbatul sau muiarea și le va rămânea copil, și copilul nu va trăi, ce va muri”; dacă existau copii, partea văduvei era similară cu a unui copil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stoica Ludescu (dacă el va fi fost acel Anonim) conceptele sunt globale (cum globală este și prima pe care o edifică), făcând de prisos disocierile. Bunătatea, de pildă, suporta o definire creștin-umanitară: „că să pornește spre fapte bune, făcând multe milostenii întâi pre la mănăstiri, pre la săraci și pre streini îi primiia și-i căuta”. Generozitatea, funciară, este ultragiată de ingratitudinea adversarilor. între cei mai activi uneltitori împotriva lui Cantacuzino îl aflăm pe Dumitrașcu țarigrădeanul, beneficiar al magnanimității postelnicului, iar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă săracă de soțul ei i-[au] petrecut creștinește, s-au săvărșit la anul de la Zidirea Lumii 7207 și de la Spăsenia ei 1699, fev. 10, într-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mod sigur va primi. Dacă același cerșetor trece pe stradă nervos și revoltat fără să privească oamenii, atunci el nu va primi nimic. Chiar dacă vrem să‐ i dăm ceva nu o vom face pentru că este posibil să ne trezim cu milostenia aruncată în față. Cu atât mai mult Dumnezeu, nu ne dă decât dacă cerem. Cere și ți se va da, bate și ți se va deschide ne spune Mântuitorul. Revenind la rugăciunea Înger, îngerașul meu, țin să precizez că este
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
din tot sufletul și să trăim tot ce rostim, să nu fie o rugăciune rostită mecanic pentru că efectele ei sunt foarte mici. În timpul rugăciunii trebuie să simțim harul lui Dumnezeu în toată ființa noastră. Rugăciunea trebuie însoțită de post și milostenie. Postul și milostenia Postul este reținerea de bună voie, parțială sau totală, pentru un anumit timp, de la anumite alimente și de la fapte rele. Postul îl ajută pe om să‐și biruiască trupul și să se ridice cu mintea la frumusețea
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
și să trăim tot ce rostim, să nu fie o rugăciune rostită mecanic pentru că efectele ei sunt foarte mici. În timpul rugăciunii trebuie să simțim harul lui Dumnezeu în toată ființa noastră. Rugăciunea trebuie însoțită de post și milostenie. Postul și milostenia Postul este reținerea de bună voie, parțială sau totală, pentru un anumit timp, de la anumite alimente și de la fapte rele. Postul îl ajută pe om să‐și biruiască trupul și să se ridice cu mintea la frumusețea și bunătatea lui
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]