1,017 matches
-
atestate 10 movile funerare ce conțineau fragmente de vase de lut din epoca migrației popoarelor. Prima atestare documentară a satului Petrești este făcută la 15 septembrie 1583. Domnul Moldovei, Petru Șchiopu, prin hrisovul său a poruncit: „...am dat și am miluit sfîntă mănăstire Galata, un sat anume Petreștii, în ținutul Cîrligului supt bucovină și cu poieni buni de fîneță și cu locuri de prisăci în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”. Comuna Petrești
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
de ultimul amplasament. Într-un document din 16 aprilie 1527, deci la scurtă vreme după urcarea pe tron (la 20 ianuarie 1527), Petru Rareș declara că ""am zidit mănăstirea Pobrata și am înfrumusețat-o și am isprăvit-o și am miluit-o cu sate și cu metoace"". Din acest document rezultă că domnitorul dăruise un sat chiar în ziua sfințirii bisericii, presupusă de Nicolae Stoicescu a fi chiar data documentului. Cronicarul Grigore Ureche menționează în Letopisețul său că Petru Rareș a
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. Drept aceea noi... i-am miluit pe dânșii cu deosebita milă de le-am dat lor în țara noastră, a Moldovei, șase sate pe Cașin și pe Oituz anume Stînișoreștii, Săscăuții, Grozeștii și Stoieneștii de la Valcica ...cu toate hotarele lor”." Tot pe la 1410, moșia Cașin a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
atestare documentară a așezării aflate pe locul actualului sat Banca datează din 18 iunie 1444, însă prima menționare documentară a numelui așezării, Banca, datează din 23 martie 1554, apărând într-un ispisoc emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit “pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
în fața națiunii aceste cheltuieli și să se creeze totodată mijlocul de a înmulți numărul slujbelor potrivit cu creșterea proletariatului orășenesc. [...] pretextul stângaci [...] de a pretinde că pe această cale se introduce "civilizația" apuseană la noi: de câte ori se simțea nevoia de a milui un nou grup de paraziți, se copia o nouă instituție străină, creându-se o nouă serie de slujbe"10. Asistența socială ascundea un troc politic între putere și cei care îi resimțeau efectele: "în crearea de slujbe noi pentru populația
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plîng, că aceia se vor mîngîia. Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul. Fericiți cei ce flămînzesc și însetoșează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a acelora este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi, cînd vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a-i chema la noi, fiindcă de la dânșii nu ne poate veni vreo vătămare, ci de la noi mai ales aceia vor avea folos. Deci ce, zici tu, oare nu trebuie a urî pe cei necinstitori? Nu a urî, ci a milui. Dacă tu îl vei urî, cum vei putea întoarce cu ușurință pe cel rătăcit? Cum te vei ruga pentru cel necredincios? Cum că trebuie a ne ruga și pentru necredincioși, ascultă ce spune Pavel: Rogu-te mai înainte de toate să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe el. Prin urmare dacă nu adăuga omul și credința lui în Dumnezeu nu află folos. Deci nu da ca motiv de a nu face nimic, că ai pus asupra altuia întreaga povară a ta. Ieremia crezând că Dumnezeu va milui pe popor, s-a rugat pentru el. Dar fiindcă acesta nu și-a adăugat și credința lui, el n-a fost ascultat (Ier. 11, 14). N-avea Ieremia credință? Ba da. Ea era ca cea a celor ce l-au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vede interiorul unei biserici ortodoxe, frumos împodobită ce-și așteaptă enoriașii credincioși. Din capul locului, autorul relatează despre personalitatea Sfântului Ioan de la Tutova - existent între 1782 - 1842 care „S-a făcut de bunăvoie cerșetor, viețuind în smerenie și sărăcie, a miluit pe săraci și bolnavi, a apărat și ocrotit pe orfani, văduve și nedreptățiți, a împodobit și ctitorit multe biserici” - vezi coperta cărții. Personalitatea lui Lumânărică este implantată într-o epocă de o deosebită efervescență politică, social - economică și culturală a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
domnitor să-i ierte. Zeci de ani s-a lipsit de strictul necesar vieții sale, a cerșit și a împărțit totul altora până la ultimul bănuț, fiind sprijinitorul tuturor celor aflați în nevoi. Pe toți i-a iubit și i-a miluit din mila primită și toți l-au iubit și respectat până la venerație. Mărturiile din acea vreme sunt concludente. Nu e de mirare faptul că atunci când Vlădica Filaret - Beldiman a auzit că a murit Lumânărică a ordonat să se tragă clopotul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
românește măcar, s-a urcat la un milion, de ce se uită? Pentru veacul al 17-lea și al 18-lea nu răspundem noi, căci Radu (Leon) Vodă descrie activitatea străinilor din acele timpuri în vorbe mai energice decât ale noastre: Miluind Domnia Mea pe oamenii străini cu boierii și slujbe, începură a face și a adăoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei Mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sunt de mare pagubă. Am căutat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor? Ce le pasă acestor venetici cum merge țara daca specula merge bine! {EminescuOpXII 493} ["POATE DA, DAR POATE NU. "] 2264 Poate da, dar poate nu. Poate că s-ar putea zice ceea ce scria Radu Leon Vodă la 1669 că miluind Dominia mea pe oameni străini, pe greci, începură a face și a adaoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sânt de mare pagubă. Aflat-am Domnia mea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vodă, scriem și mărturisim cu cest zapis al nostru pentru sat, pentru Căpotești, ce iaste peste codru, În ținutul Vasluiului, care sat au fost direaptă cumpărătură a ctitorului nostru nostru Miron Barnovschi vodă și l-au dat danie și au miluit svânta mănăstirea noastră cu acest sat; și de când s-au săvârșit răpăosatul Miron Barnovschi vodă, acesta sat, neavând noi putință să-i folosim de multe nevoi ce simtu pre țară, au tot Îmblat vecinii Închinându-să pre la boiari și pre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Banul meritat, cu alte cuvinte. Le prezint nota de plată la sfârșit, americanul îmi întinde o bancnotă albastră de 100 de franci elvețieni. Îi înapoiez restul, cam 40 de franci. Americanul, cu un gest natural (repet, natural, este greu să miluiești fără să jignești) îmi spune să-i păstrez. Apoi adaugă într-o franceză corectă, dar cu puternic accent american: "Și eu am fost student și știu că trebuie să-ți termini studiile". Nu știu dacă a făcut acest gest pentru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lui și cu averile lor, „fiindcă, spune domnul, te-am iertat și am alungat toată mânia și dușmănia din toată inima noastră. Și nu vom pomeni niciodată în veci, cât vom trăi, de vorbele și faptele trecute ci te vom milui și te vom ține la mare cinste și dragoste, deopotrivă cu boierii noștri cei credincioși și cinstiți. Și satele, ocinele tale, toate ți le-am întors. Vino, deci, la noi, îndată ce ne vei face acea slujbă cu care te-am
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ivan a prins pe fiul fiicei mele și i-a luat domnia cnejiei; și acum eu nu voi da drumul acestor oameni ai marelui cneaz”. Ivan avea să-și explice și el gestul: „pe nepotul său, domnitorul nostru l-a miluit cu marea cnezie, dar el și mama lui, marea cneaghină Elena, au greșit în fața domnitorului, nu s-a purtat cum se cuvine; și domnitorul nostru, pentru această purtare a lor, a luat nepotului său marea cnezie și a miluit cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a miluit cu marea cnezie, dar el și mama lui, marea cneaghină Elena, au greșit în fața domnitorului, nu s-a purtat cum se cuvine; și domnitorul nostru, pentru această purtare a lor, a luat nepotului său marea cnezie și a miluit cu toate cnezatele pe fiul său, pe marele cneaz Vasili”. O justificare la îndemâna oricui și care nu avea cum să fie verificată. Până la urmă, data la care s-a întâlnit comisia mixtă pentru stabilirea hotarului dintre Moldova și Muntenia, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui, Marușca. La 31 octombrie 1491, domnul cumpără două sate de la Oană Dzeamă, pe care le dăruie lui Ion Murgu. Cât de mare era domeniul domnesc o demonstrează aceste ultime danii, pe care le face Ștefan cel Mare. Ca să-i miluiască pe unii boieri, care îl slujiseră cu credință și se evidențiaseră în timpul războaielor din a doua jumătate a secolului al XV-lea, domnul cumpără și dă sate, așa cum o face și când a fost vorba de înzestrarea mânăstirilor întemeiate de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că domnul pedepsește cu toată asprimea pe răfăcători”, scoțându-le ochii sau tăindu-le mâinile. Dar, în ciuda faptului că vinovații sunt judecați și tratați fără îndurare, pe orbi domnul “îi primește cu bunăvoiență după dărnicia și mila sa, și îi miluiește cu cele ale traiului la curtea sa.” Domnul ține, așadar, seama de obiceiul pământului, ascultă părerile boierilor din Sfatul său, dar sentința o dă așa cum crede el că este bine. Deși Ștefan s-a arătat neîndurător cu cei care s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din biserică 128 și botezatul copiilor, nu am mai călcat pragul bisericii. Cu toate acestea, aveam un respect amestecat cu o neînțeleasă evlavie față de orice era legat de biserică. Când treceam pe lângă un așezământ de cult, spuneam în gând „Doamne miluiește”, fără însă a face semnul Sfintei Cruci, așa cum s-ar fi cuvenit, de teamă să nu fiu văzută. Aș vrea să discut cu dumneavoastră o problemă, de aceea am venit în dimineața asta. Dimineața e mult de treabă, sunt delegați
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe care i le aruncau zâmbind, ciracii săi. Repetă după mine: Doamne Dumnezeul meu, Tată Ceresc, iartă-mi mie păcatele cele de până acum, gândurile și faptele cele netrebnice, săvârșite cu știință sau fără și care sunt urâciune în fața Ta! Miluiește-mă, ocrotește-mă și dezleagă-mă de toate relele, pe mine, robul Tău și ajută-mă să scap din lanțurile și din sclavia necurată a vrăjmașului, ca să nu mai greșesc și să viețuiesc în veci întru curăție, în Lumina Ta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a luat satul pentru hiclenie. Și de atunci a tot umblat satul din mână în mână până când l-am dobândit și l-am câștigat domnia mea cu slujba, când n-am fost nici boier, nici ca domn, pentru că m-au miluit cu el domnii dinaintea noastră pentru că le-am slujit; iar apoi când a fost în zilele lui Radul voievod am dat domniei sale trei sute de galbeni ungurești, pentru acest sat și n-am lăsat să cadă în mâna altor oameni străini
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decorul romantic al pergolelor înflorite, îi distrează câteva clipe [...]. E ora prânzului. Soarele azvârle razele lui verticale, topind umbrele. În fața mea, pe o bancă, o cerșetoare ține în brațe un copil [...] Nimeni nu-i întinde un ban, nimeni nu o miluiește cu o privire măcar. Pe fața ei se citește o suferință liniștită. Mizeria trăită iarna în bordeiul cu ferestrele acoperite cu jurnale și-a luat acum dreptul să iasă la lumină, la soare, să se bucure de căldura pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
iama prin oale, străchini și alte ustensile folosite la gătit, cu el lua în primire vitele când veneau de la cireadă, cu el intervenea pentru a tempera hârjoana sau certurile dintre noi, copiii, când acestea luau proporții, și tot cu el miluia pe acela dintre noi care, trimis după apă sau după de ale focului, uita să se mai întoarcă. Datorită utilității lui, bățul de la hornoaică era păstrat cu mare grijă iar dacă ardea sau se rupea era înlocuit imediat. O frumoasă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
morții. Bocirea răposatei, ceremonia funerară, ospățul, pomenile compun acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic. În cimitir, lume multă, înghesuială, clopotele jelesc, preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]