KorAP: Find »[drukola/base=mimică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...55 >

1,369 matches

Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

calității termenilor de unități informaționale și/ sau comunicative și se realizează prin mijloace specifice. În comunicarea nespecializată, referențialitatea se poate realiza prin mărci intonaționale (o accentuare foarte puternică, o pauză, gestul - mai ales în comunicarea orală - care însoțește cuvintele deictice, mimica asociată cuvintelor considerate psihologice), prin formele modurilor și ale timpurilor verbale - dacă avem în vedere "enunțurile structurate" (DSL, 2005). Informația gramaticală dată de indici verbali fixează cadrul situațional al comunicării. În limbajele specializate, substantivul participă în mod diferit la procesul

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183

verbale și nonverbale; antrenarea capacităților empatice; trăirea unor stări afective pozitive. Tehnica utilizată a fost terapia prin mișcare. Le-am propus copiilor să formeze un cerc și fiecare, pe rând, a trebuit să prezinte celorlalți starea lui de moment, utilizând mimica și pantomima. Efectele acestui exercițiu au fost: copiii au avut posibilitatea de a se transpune Într-un mod substitutiv În starea celuilalt; ei au experimentat o anumită stare și au asociat-o cu o anumită expresivitate corporală. Exercițiul a oferit

Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349

zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se datorează influenței balzaciene: „Scene de viață socială" (cap. XV), „Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea" (cap. XVII), „Teatrul în Țara Românească" (cap. XX), „Italiana în

VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894

sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau scrisă

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
tare, revoltă, izolare etc.) - modelul comportamental: fapte, atitudini față de valorile existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de voință, temperament, interese, aptitudini - actele de comunicare: vorbire, limbaj, clișee verbale, gestică, mimică, ticuri nervoase - regim afectiv și instinctual: stări emoționale, sentimente, afinități, percepții, instincte - raport supraeu-eu-sine (eul conștient/subconștient/inconștient); ipostaze, evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului familial/social, descrieri de interior, descrieri de natură cu rol în

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
afective, fiind o barieră în calea iubirii. 6. În scena citată, caracterizarea directă a eroilor se realizează în indicațiile scenice, din perspectiva dramaturgului (această dăruire exaltată a ei), ori în replicile altui personaj (— Tu, imprudentă...)./ Caracterizarea indirectă vizează comportamentul, gestica, mimica, precizate în didascalii (tulburat [...] o privește totuși cu un zâmbet neînduplecat), precum și ideile formulate de personaje, limbajul lor, relațiile dintre ele: MARIA: Suntem oa meni... putem greși; GELU: [...] am văzut că totuși se poate trăi fără tine... timp de trei

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
impact asupra spectatorului, încât numai când totul ia sfârșit spectatorul conștien ti zează caracterul iluzoriu al „realității“ scenice. 6. În scena citată, caracterizarea indirectă vizează numele eroilor (dramaturgul Samuel Beckett și personajul absent din piesa Așteptândul pe Godot), comportamentul, gestica, mimica precizate în didascalii (Godot: Pe umărul lui Samuel Beckett/Smiorcăinduse); de asemenea, trăsăturile de caracter pot fi sugerate și prin ideile formulate de personaje, prin limbajul lor, prin relațiile dintre ele. De exemplu, afirmația lui Samuel Beckett - Cel mai important

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
5. Metafora din replica A fi tânăr înseamnă a fi de oțel sugerează ideea forței morale, a inflexibilității care ar trebui să caracterizeze tânăra generație. 6. În acest fragment predomină caracterizarea indirectă, realizată prin detalierea, în didascalii, a gesticii și mimicii, a comportamentului și vestimentației: Intră înzorzonat cu maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Aceeași modalitate indirectă de caracterizare se concretizează în discursul personajului, prin ideile formulate, prin limbaj, prin apartenența la un mediu

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547

i a Vorbește cursiv și corect gramatical b Folosește scrisul în viață curentă ( ia notițe, scrie scrisori) c Stăpânește și folosește formulele de adresare civilizată Observații: 6.2. Comunicare non-verbală fb b s i a Cunoaște semnificația gestului și a mimicii în context verbal b Cunoaște semnificația gestului și a mimicii în context non-verbal c Utilizează mimica și gesturile pentru a nuanță exprimarea verbală Observații: 7.1. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ fb b s i a Este preocupat și se implică în activități

by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
în viață curentă ( ia notițe, scrie scrisori) c Stăpânește și folosește formulele de adresare civilizată Observații: 6.2. Comunicare non-verbală fb b s i a Cunoaște semnificația gestului și a mimicii în context verbal b Cunoaște semnificația gestului și a mimicii în context non-verbal c Utilizează mimica și gesturile pentru a nuanță exprimarea verbală Observații: 7.1. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ fb b s i a Este preocupat și se implică în activități școlare și extra școlare b Se adaptează fără dificultate la

by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
scrisori) c Stăpânește și folosește formulele de adresare civilizată Observații: 6.2. Comunicare non-verbală fb b s i a Cunoaște semnificația gestului și a mimicii în context verbal b Cunoaște semnificația gestului și a mimicii în context non-verbal c Utilizează mimica și gesturile pentru a nuanță exprimarea verbală Observații: 7.1. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ fb b s i a Este preocupat și se implică în activități școlare și extra școlare b Se adaptează fără dificultate la sarcini noi c Se concentrează asupra

by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732

în materializarea verbală, lingvistică a acestei modalități de indicare a interlocutorului și de relaționare a acestuia cu locutorul, coordonatelor verbale (de tip nominal, pronominal sau interjecțional) ale comunicării putîndu-le fi asociate și elemente de ordin nonverbal și paraverbal (gesturi indicative, mimică, direcție a privirii, ton etc.), cu rol în facilitarea (auto)identificării destinatarului mesajului (eventual, din mai mulți potențiali interlocutori existenți într-o anumită situație de comunicare). Adresarea este prezentată, în literatura de specialitate, nuanțat - ca operație de,,desemnare", dar și

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
frazele vecine, în vreme ce cotextul unui capitol (de roman) este alcătuit din capitolul anterior și cel posterior. V. cadru, context, text, textualitate. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COVERBAL. Trăsătura coverbal se aplică fenomenelor (gesturi, mimică, schimburi de priviri etc.) care însoțesc mesajul verbal și sînt constituenți ai actului de comunicare. De altfel, gestualitatea coverbală este uneori denumită gestualitate discursivă. Însușirea coverbal se aplică deopotrivă fenomenelor cognitive legate de producerea vorbirii (precum mișcarea ochilor) și fenomenelor

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
se poate amplifica dacă luăm în considerație și alte aspecte, căci, destinatarul poate fi instanța căreia i se adresează direct, explicit, subiectul vorbitor și care este deci marcată în enunț sau poate fi instanța semnalată prin indici exteriori (privire, gestică, mimică etc.), sau poate fi destinatar secund, indirect sau implicit. Un plus de precizie conceptuală aduce schimbarea terminologică propusă de A. Culioli: termenul co-enunțiator, corelativ cu enunțiator, vrea să evidențieze că enunțul este, de fapt, o co-enunțare în care cei doi

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
și cele complexe. Analiza unui discurs compozit (care transmite emoții) poate fi orientată spre trei scopuri majore: 1) receptarea de tip diagnostic: diagnosticarea emoției se face conform regulilor semioticii psiho-medicale și vizează elementele de natură fiziologică și atitudinală (variații în mimica facială, tonusul muscular sau reacțiile electrodermice, de exemplu, oferă date importante despre starea emoțională a individului), dar și elementele de natură verbală și paraverbală (modificări asupra organizării discursului; variații ale vocii: debit, volum, timbru, intonație; gestionarea indiciilor mimo-posturo-gesturale); 2) comunicarea

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
opinii despre discurs. V. argumentare, inducție. DUBOIS 1973 ; D. FILOZ. 1978; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO GESTICĂ. Conceptul "gestică" desemnează totalitatea gesturilor și mișcărilor, voluntare sau involuntare pe care un locutor le folosește în actul de comunicare. Alături de mimică, privire și diferitele posturi corporale, gestica este integrată comunicării non-verbale ca formă de exprimare prin folosirea unui limbaj aparte a cărui decodare mobilizează o largă varietate de tipuri de interpretare (in)variabilă sau alternativă. Gestica se află în strînsă legătură

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
unități gestuale și identificarea trăsăturilor gestuale care le caracterizează pun multe probleme. În principiu, gestualitatea reprezintă interacțiunea comunicativă cu ajutorul gesturilor, care, dacă sînt considerate independente de vorbire (comportamente non- verbale), aparțin de obicei ansamblului fenomenelor coverbale. Deseori este asociată și mimica, încît se vorbește de mimo-gestualitate, care ar interesa într-o anumită măsură pe lingviști. Au existat încercări de a a realiza mijloace de analiză a limbii corpului în ansamblu și de a institui termeni speciali pentru elementele ei, pornind de la

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
atitudine enunțiativă și mai puțin de caracterizare a referentului, încît devine un aspect al antifrazei. Acest lucru nu este posibil decît dacă enunțarea furnizează indici de ironizare, prin conținutul ei sau prin alte mijloace (în vorbire prin intonație sau prin mimică, iar în scris prin puncte de suspensie ori redare în italice). Cuvîntul grecesc de la baza termenului ironie semnifica "întrebare", căci faptul de a întreba, simulînd ignoranța, face parte din maieutica socratică. Această perspectivă a întrebării rămîne însă actuală, deoarece destinatarul

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
comunicarea verbală ca funcție esențială a limbii și ca finalitate a ei, succedînd în ordine ontologică facultății limbajului și decurgînd din aceasta, poate constitui obiectul metacomunicării (verbale), realizate ca instrument similar metalimbajului. Deși sfera comunicării include și mijloacele non-verbale (gestică, mimică, vestimentație etc), metacomunicarea, ce permite interpretarea sau comentarea semnelor verbale/nonverbale, nu se poate materializa decît prin funcția metalingvistică, adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare psihologizantă a comunicării, dezvoltată începînd cu deceniul al cincilea

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
este deprins în cazul omului, adică între ceea ce ține de biologic și ceea ce provine din mediul cultural și social, dobîndit prin educație. Ulterior, termenul non-verbal a primit o accepțiune generală în legătură cu ființa umană, avînd înțelesul "care se exprimă cu ajutorul gesturilor, mimicii și atitudinii". Aceasta a făcut posibilă realizarea studiilor asupra comunicării realizate de Școala de la Palo Alto, care grupa sociologi, antropologi, psihiatri și lingviști, ale căror studii asupra limbii corpului au intrat în atenția lingvisticii. Cercetările de etnometodologie și de etnografie

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643

sub "un clopot cosmic și drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor" (E. Simion). În volumul al doilea, se relatează evenimente la care participă Niculae Moromete. Marin Preda are vocație narativă, reprezintă epicul pur, narează interesat de amănunt, gest, mimică. E o proză de analiză a unui scriitor realist, anticalofil, precis în relatare, concis în stil, care apelează mereu la stilul indirect liber, nu exclude imaginativul și fabulosul, mitologia realismului, enigmaticul. Ilie Moromete se schimbase. Din el rămăsese "doar capul

Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

servit o cafea într-o ceșcuță care nu depășea volumul unui degetar. M-a surprins dimensiunea ceștii, deoarece abia o puteam ține. Le-am mulțumit. După câteva minute lacheul îmi aduce încă o ceșcuță (m-am gândit că, probabil, din mimica mea ambasadorul a citit că am rămas nemulțumit). După ce am absorbit-o dintr-o înghițitură, lacheul a apărut cu a treia ceașcă. Mi s-a părut suspectă treaba și m-am uitat la ambasador care, zâmbind, mi-a explicat că

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

pe DVD, a fost difuzat în rețeaua școlilor speciale pentru surzi din țara noastră și se folosește cu succes la seminariile de limbaj mimico-gestual de la Universitatea de Stat din Pitești. De asemenea, caseta s-a folosit la cursul de limbaj mimico gestual de la Facultatea de Psihopedagogie specială și cea de Sociologie și asistență socială din București. În urma unei colborări între Catedra de Sociologie și asistență socială a Facultății de Teologie Ortodoxă din Pitești și Școala pentru deficienți de auz nr. 1

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
asistență socială din București. În urma unei colborări între Catedra de Sociologie și asistență socială a Facultății de Teologie Ortodoxă din Pitești și Școala pentru deficienți de auz nr. 1 din București, s-au desfășurat în școală cursuri gratuite de limbaj mimico gestual între 1 octombrie 2010 și 15 februarie 2011, ținute de subsemnatul cu un număr de 12 profesori debutanți și suplinitori. Fundația Light into europe a sprijinit aceste cursuri cu casete video și alte materiale de suport. Cursurile s-au

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
vocabularul (restrâns) al acestor elevi și să adăugăm și alte cuvinte care vor intra curând în vocabularul lor. Astfel s-a ajuns la elaborarea unui vocabular care conține 1880 cuvinte/semne, de către un grup de participanți la cursul de limbaj mimico gestual din această școală. Aceste cuvinte/semne au fost fotografiate și sub fiecare din ele s-a explicat modul de realizare, conform structurii gramaticale specifice, care să țină seama de configurația mâinii, mișcarea mâinii, orientarea palmei și locul de contact

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]