503 matches
-
T>120K) devine un izolator electric (40mΩm la T<120K).Această proprietate a mineralului a fost studiată și explicată teoretic în anul 1939 de E. J. W. Verwey. [[Categorie:Minerale cubice (cristalizare)]] [[Categorie:Minerale feroase]] [[Categorie:Minerale]] [[Categorie:Minereuri]] [[Categorie:Mineralogie]] [[Categorie:Oxizi]] [[Categorie:Materiale feromagnetice]] [[Categorie:Compuși ai fierului]] [[Categorie:Magnetism]]
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
german, care a contribuit la formarea geografiei ca disciplină științifică. Cercetările sale s-au extins și în afara Europei, de exemplu în America de Sud, SUA și Asia centrală. Von Humboldt a întreprins cercetările sale personal, având cunoștințe din domeniul fizicii, chimiei, geologiei, mineralogiei, vulcanologiei, botanicii, zoologiei, climatologiei, oceanografiei, demografiei și astronomiei. Prin cercetările sale a devenit foarte popular în Germania, fiind considerat un Aristotel și Columb al epocii sale. A elucidat aspectele disputate de Volta și Galvani referitoare la originea diferențelor de potențial
Alexander von Humboldt () [Corola-website/Science/304896_a_306225]
-
domeniul petrolier, bancar și imobiliar. Dan Costache Patriciu, s-a născut la data de 3 august 1950, în familia unui cunoscut petrolist din perioada interbelică. Tatăl său, Valeriu Patriciu (1903-1987), a fost inginer în mine, doctor în geologie, geofizică și mineralogie și a lucrat ca geolog-șef, începând din anul 1935, în Societatea Astra Română (societate română cu capital anglo-olandez), o sucursală a trustului petrolier Royal Dutch Shell Co. Tatăl său a fost anchetat de către Parchetul Militar din România în scandalul
Dinu Patriciu () [Corola-website/Science/305471_a_306800]
-
la Facultatea de Farmacie din București unde îl va avea ca profesor pe Victor Babeș. În anul 1889 își ia licența în farmacie și interesul îi va fi atras de domeniul cercetărilor în aer liber și se va specializa în mineralogie. În acest sens, pleacă la Geneva unde îl întâlnește pe profesorul L. Duparc care-l inițiază în metodele teoretice și practice în studiul pământului. Ludovic Mrazek îmbină în mod creator mineralogia cu științele fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
cercetărilor în aer liber și se va specializa în mineralogie. În acest sens, pleacă la Geneva unde îl întâlnește pe profesorul L. Duparc care-l inițiază în metodele teoretice și practice în studiul pământului. Ludovic Mrazek îmbină în mod creator mineralogia cu științele fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891 își ia licența și în 1892 titlul de doctor cu teza „"La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
cu științele fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891 își ia licența și în 1892 titlul de doctor cu teza „"La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din București, deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al "Catedrei de Mineralogie". A predat cursul de "Cristalografie, Mineralogie și Petrografie" la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
doctor cu teza „"La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din București, deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al "Catedrei de Mineralogie". A predat cursul de "Cristalografie, Mineralogie și Petrografie" la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din București, deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al "Catedrei de Mineralogie". A predat cursul de "Cristalografie, Mineralogie și Petrografie" la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie și Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. În anul 1897, prof. Ludovic Mrazek a separat în Carpații Meridionali două grupuri de șisturi cristaline, diferite prin condițiile lor de metamorfism: grupul I, de
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
A fost profesor la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române. A absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași (1852-1859). Ca bursier la Paris s-a specializat în chimie fizică și mineralogie la „College de France” și Sorbona. Întors în țară, în 1865 se angajează ca profesor la Liceul Național, iar din anul 1866 predă și la Școala Militară din Iași. În anul 1878 este numit șef al Catedrei de Chimie din cadrul
Petru Poni () [Corola-website/Science/305710_a_307039]
-
1882, reușește să fondeze o colecție de antichități. "Societatea de Istorie și Arheologie" beneficiază de sprijinul lui George Bariț, care contribuie cu donații în bani și cărți. În paralel cu colecția de antichități, se constituie și colecțiile de etnografie, de mineralogie, de paleontologie și de ornitologie. Colecțiile muzeului erau depozitate într-o casă particulară. Din anul 1890 colecțiile au fost amenajate în șase clase ale „Școlii de Științe Exacte din Deva” (actualul Colegiu Național „Decebal”). Secția de istorie a "Muzeului Civilizației
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
în 1931, fiind sărbătorit în Biserica Catolică la data de 15 noiembrie. Opera lui Albert cel Mare a fost editată în 1899 în 38 de volume, incluzând texte de o mare varietate. Acoperă domenii ca teologia, logica, botanica, zoologia, astronomia, mineralogia, chimia, psihologia. Principalele texte teologice sunt "Comentariile la Sentințele lui Petrus Lombardus", precum și o "Sumă teologică" în două volume. Premise Albert cel Mare promovează la Paris, ca profesor, o reactivare ortodoxă, fidelă învățăturii creștine, a doctrinei lui Aristotel. Drama lui
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
VI-a. Din 1841 este ridicat la rangul de liceu (gimnaziu superior). În anul 1850 devine liceu complet (cu 8 clase), cu limba de predare germană. La acea dată liceul avea 12 profesori, un cabinet de fizică, o colecție de mineralogie și un ierbar. În anul școlar 1852-1853 liceul avea 184 de elevi, dintre care 41 germani, 66 unguri, 45 sârbi, 26 români, 4 croați și 2 sloveni. În 1867 limba de predare devine cea maghiară. Treptat, liceul devine neîncăpător și
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
Lamarck ("Hydrogéologie", 1802). Înainte de crearea acestui cuvânt, pentru descrierea animalelor și plantelor erau utilizati alți termeni. Astfel, prin "istorie naturală" se făcea referință la aspectul descriptiv al biologiei și se includeau și aspecte legate de alte științe, ca de pildă mineralogia, care astăzi nu aparțin domeniului biologiei. Din evul mediu până la Renaștere, toate domeniile istoriei naturale se contopeau, fiind desemnate sub termenul "scala naturae" sau "Marele lanț al vieții". "Filozofia naturii" și "teologia naturală" includeau bazele conceptuale ale vieții și încercau
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
-o ca practician farmacist. După ce a fost asistent farmacist în Quedlinburg, Hanover, Berlin și Danzig, a revenit la Berlin, după decesul lui (cel Bătrân), în 1771, ca manager al propriei sale afaceri. A contribuit foarte mult la dezvoltarea metodologiei și mineralogiei. Deși a descoperit titaniul în 1791, independent de William Gregor, totuși descoperirea acestui metal este atribuită lui Gregor, datorită precedenței descoperirii acestuia. Klaproth este creditat cu descoperirea uraniului, datorată studierii mineralului numit pitchblende. În plus, a descoperit zirconiul și ceriul
Martin Heinrich Klaproth () [Corola-website/Science/314635_a_315964]
-
artele și dreptul la Viena. Conform unor surse a studiat apoi la Academia Minieră din Selmecbánya (azi Banská Štiavnica), Slovacia (1763-1768). Conform altor surse, ar fi lucrat la Academie în această perioadă, studiind în paralel știința minelor, mecanica, chimia și mineralogia. În 1768 este numit arpentor minier ("Markscheider") în așa-numita „Ungarie de Jos” (actualmente, Slovacia de est, Ungaria de nord, Ucraina și România). În 1770 este numit membru al unei comisii aulice ce se ocupa de reglementarea minelor și a
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
a fost sprijinit in cercetarea sa de insuși guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. În prezent există un tip de mineral de telur numit după descoperitorul său: müllerine. Impresionanta colecție mineralogică a lui Müller aparține în prezent de Muzeul de Mineralogie din Cluj-Napoca. Ordinul Sfântului Ștefan al Ungariei a apreciat într-atât activitatea lui Müller încât i-a acordat titlul de "Baron" (Freiherr).
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
1924) s-a născut în comuna Dognecea, județul Caraș-Severin, fiind descendent a mai multor generații de mineri. A fost pasionat de mic de geologie, minerale și roci. Adunând cu pasiune toată viața exponate minerale, a întemeiat în 1945 Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (vechi centru minier din Munții Dognecei). În prezent, este membru al Societății Geografice Române și ghid al vizitatorilor în muzeul ce-i poartă numele, din propria casă. Încă din tinerețe s-a
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
Constantin Gruescu este cel care a descoperit o anumita formatțune de roci, Macla Gruescu, o juxtapunere de două cristale de curat de 7 centimentri intersectate într-un unghi de 90 de grade, cristale care formează o cruce albă. Muzeul de Mineralogie Estetică “Constantin Gruescu”, construit în una din camerele din propria casă a lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier este vizitat și aprecitat de numeroși specialiști din România, Norvegia, Rusia, Marea Britanie, Franța, Italia, Egipt, Liban sau Ungaria, iar cristalele din
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
particulare, pietrele lui intrând și în colecția reginei Beatrice a Olandei. Constantin Gruescu este membru al Societății Române de Stiinte Naturale și membru al Asociației Interanționale a Mineralogilor din Basel, Elveția. Este cunoscut ca fiind o personalitate remarcabilă din domeniul mineralogiei estetice atât în România, cât și pe plan internațional.
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
timbre fiscale, mărci poștale, plicuri "prima zi", serii poștale complete și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00); 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de 100 de ani
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
1969 - 1989, instituția a fost sub coordonarea succesivă a Consiliului Popular Județean și apoi a celui local, după Revoluția din anul 1989, fiind atașată Muzeului Județean Maramureș, iar în perioada 2006 - 2014 a fost secție de specialitate în cadrul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare. Începând cu 1 iulie 2014 - este o secție în cadrul Complexului Astronomic Baia Mare, care funcționează sub directa coordonare a Consiliului Județean Maramureș. Fiind una dintre cele mai populare instituții de profil din România, cu activități cultural-științifice dedicate audienței generale
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
cercetare a spațiului cosmic și de zboruri spațiale, sonde și nave cosmice, pe o suprafață de 75 metri pătrați”. În anul 2006, Planetariul Baia Mare, prin desprinderea de Muzeul Județean Maramureș, a fost încadrat ca departament de specialitate al Muzeului de Mineralogie Baia Mare — al unui muzeu de istorie naturală. Au fost inițiate ample lucrări de renovare a clădirii planetariului și de dotare cu diverse facilități — astfel, a fost renovată fosta cameră solară, transformată în sală multifuncțională (expoziții, sală de conferințe, sală de
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
proiector stelar, care îl va menține pe harta astronomică a României ca cel mai important planetariu din Transilvania. Directori ai Complexului de Astronomie populară Baia Mare Șefi ai secției Planetariu la Muzeul Județean Maramureș Șefi ai departamentului Planetariu la Muzeul de mineralogie Muzeografi Proiectorul stelar poartă de fapt numele de planetariu. Reprezentația la Planetariu include o simulare a unui cer strălucitor cu peste 5000 de stele ce pot fi proiectate în interiorul cupolei, printr-un sistem optico-mecanic constituit din 31 de elemente, fiecare
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
timbre fiscale, mărci poștale, plicuri "prima zi", serii poștale complete și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00); 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de 100 de ani
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]