605 matches
-
împiedică de corijențe și repetenții, imaginea sa nu suferă prea mult, pentru că Ťdexteritățileť (respectiv desenul), la care e premiant, i-o restabilesc". Concluzia lui Constantin Călin e de natură a restabili ea însăși cumpăna între bovarism și realitate, în favoarea ultimei, mirabila realitate a creatorului genialei poezii, cea care contează în chip decisiv: "Ceea ce-i extraordinar însă în povestea de mai sus e că, în decursul lungii sale vieți, Bacovia nu s-a străduit pentru altceva decît să transforme impresia despre faptul
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Abend rătăcitor printre file, o seară nemțească, sau poate altceva: "Din cînd în cînd întîlneam două personaje mereu aceleași care aveau în jurul feței un fel de coleretă albă Dacă priveam în sus nu vedeam decît cerul". Povestea începută cu acea mirabilă contemplație gînditoare continuă neașteptat, peste șiruri de alte povești, peste pagini și pagini, priviri pe fereastră în case (poetice) în care nu ai locuit: "Ochiul cu care vedea nu era cel uman" (p. 35). Dacă am avea răbdarea, și ingenua
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
inevitabil în analiza texturii a nenumărate opere ca și în cea a conceptelor ce li se aplică. Să dăm cîteva exemple. Obsesia de-o viață a lui Paul Claudel, subliniază eseistul nostru, este cea a coeziunii văzutelor și nevăzutelor, a mirabilei lor unități. E o viziune ce răspunde credinței catolice a marelui poet și, dincolo de aceasta, am putea socoti că și ființei cosmice, acelei sfere unice eterne și imobile a lui Parmenide din Elea: "Salutînd «aurora acestui secol care începe», într-
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
Răzvan Petrescu, Ioan Es. Pop. Ceilalți sunt scriitori din „generația nouă” care „aspiră în mod legitim”, prin ceea ce scriu, să devină canonici: Dan Lungu, Radu Pavel Gheo, Lucian Dan Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu. Acestor echipe de cinci și cinci („mirabilă echitate!” exclamă, când o constată, Daniel Cristea-Enache), acestor două echipe, așadar, le sunt alăturați Silviu Lupescu, „marele Editor care i-a sprijinit” și pe unii și pe alții, și Carmen Mușat care, de asemenea, i-a sprijinit, ca teoretician și
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
în acest caz "ficțiunile" drept "realități" și vice-versa). După-amiază unduitoare. Multe versuri, puțină muzică acompaniindu-le precum umbra tremurândă a perdelei diafane mișcate de vânt. Câte unul din aceste versuri intră în rezonanță cu mișcările perdelei și dezvăluie subit un mirabil ținut de frumusețe, o întreagă lume în care credem mai ferm și mai irezistibil decât în propria-ne existență. Atâta forță și veridicitate poate să aibă câte un vers minuscul de numai cinci cuvinte, care se pot rosti dintr-o
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
pianiști români, maestrul Sorin Petrescu, într-un recital cu lucrări de Beethoven, Chopin și Liszt. Punctul culminant al săptămânii și, pesemne, al întregii toamne muzicale va fi concertul din 19 noiembrie, la ora 19, având-o solistă pe atât de mirabila violoncelistă Alexandra Guțu. În dublă calitate - de dirijor și de compozitor -, maestrul Remus Georgescu va propune în primă audiție absolută o definiție sublimă a spiritului Timișoarei culturale de astăzi: „Sculpturi dintr-o expoziție - studii pentru orchestră pe teme de Petru
Agenda2004-46-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283041_a_284370]
-
la lumea percepută prin simțuri (universul vizibil). Pentru tot ce depășește acest univers, de la infinitul mic (cuantic) la infinitul mare (cosmic), limba naturală e neputincioasă. Nu știm să vorbim despre ceea ce nu putem percepe. Și atunci se întîmplă un lucru mirabil: pentru a suplini această neputință, evoluția a inventat metafora. Metafora e încercarea de a surprinde prin asocieri insolite fenomene pe care limba nu le poate arăta. Potrivit acestei logici, metafora nu descinde din ifosul artistic al rapsozilor, ci din nevoia
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
o coardă nevăzută s-ar întinde între ele, dictându-le comportamentul și potrivindu-le traiectoria. De aceea, fiecare particulă se comportă ca și cum ar ști de geamăna ei, ca și cum i-ar păstra amintirea în virtutea unei ciudate comunicări la distanță. Condiția acestei mirabile coordonări este una singură: cele două entități trebuie să aibă o origine comună. Schimbînd ce-i de schimbat, aceasta e imaginea cu care rămîi citind cartea Piei Bader Fărcășanu despre viața fraților Fărcășanu. Două ființe pe care istoria le-a
Cruciatul și crucificatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6574_a_7899]
-
ea străină barocului care se întemeiază, după cum se știe, pe antiteze, pe jocul extremelor. Odată stabilită, arătată ostentativ cu degetul, banalitatea se arată dispusă a se ritualiza, a se încărca din nou cu mister. Se reconsideră ca eternă devenire, ca mirabilă metamorfoză în cursul acesteia. Gesturile actantului, mișcările, deambulările lui, ce pot fi înregistrate sub un unghi funambulesc, capătă aerul unui program inefabil, sugerează o măreție ascunsă precum a unui prinț deghizat în cerșetor: "Într-o odaie străină/ noaptea/ privind în
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
i-am mai spus". Acasă, Doina Cornea se vedea supusă unui "arest la domiciliu", bătută de un milițian, fără ca nici măcar soțul său, victimă a unui accident, să aibă dreptul de-a merge la un telefon public. Nu putem realiza întrutotul mirabilul curaj al hipersensibilei, friabilei ființe care era Doina Cornea dacă nu-i proiectăm comportarea pe fundalul pasivității defetiste a majorității universitarilor clujeni între care își desfășura activitatea didactică. Un caz ce frizează de-a dreptul lașitatea a fost cel al
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
voi cînta ca pasărea/ imnuri închinate ție/ puterea ta dă-mi-o// să vină pruncii să sugă la oi/ laptele alb și hrănitor al lumii// sub ochii tăi spaima s-a stins" (Chip de pămînt ești). Toposul nul se umple mirabil de materia vieții, în confruntarea-i necurmată cu neființa, devenind antropomorf sau zoomorf aidoma unei zeități: Am un loc cu cap și brațe și picioare/ un loc de om în buna alcătuire a lumii/ și iată locul unei pisici al
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
o Golgotă plină de cruci/și foi de papirus"); surrealismul lui Daniel Corbu pus față-n față cu cel al maestrului incontestabil al tehnicii uluirii paroxistice este mai uman parcă, mai puțin urmuzian, mai "grațios", deși focalizează stări epico-dramatice la fel de mirabile și memorabile:"Vorbele tale pline de ruj/ aromeau aerul/ urmele pașilor înșiruite/ odată cu șarpele creierului mic/ răsăreau/ Astel/ rătăcit ca-ntr-un bal de petunii/ pe calea ferată așteptam/ locomotiva cu aburi din copilărie". "...Și la ce bun poeții în
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
când în când cu câte un volum care-mi place. Bunăoară, am aplicat-o de curând pentru Cartea ceasului de nisip a lui Ernst Jünger, publicată în 2001 la Polirom, în excelenta traducere a Vioricăi Nișcov. Dar nu despre acest mirabil volum voi scrie aici (deși voi transcrie din el), ci despre cu totul altceva. Dar atunci de ce îl pomenesc? Pentru simplul motiv că acest volum este, în opinia mea, expresia numitorului comun al celor trei evenimente muzicale recente, anume o
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
membru al Partidului Național Liberal (aripa Gheorghe Brătianu), fost ministru de Stat între septembrie 1939 și 1940 și apoi Ministru al Propagandei, a fost deținut politic la Sighet între 1950 și 1955. Că a scăpat cu viață e un detaliu mirabil, cum la fel de mirabil este că în anii comunismului i s-a îngăduit reabilitarea socială, dar o reabilitare al cărei preț intelectual se simte aici, în cele 200 de pagini dedicate României moderne. În totul, un volum impresionant sub unghi documentar
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
Național Liberal (aripa Gheorghe Brătianu), fost ministru de Stat între septembrie 1939 și 1940 și apoi Ministru al Propagandei, a fost deținut politic la Sighet între 1950 și 1955. Că a scăpat cu viață e un detaliu mirabil, cum la fel de mirabil este că în anii comunismului i s-a îngăduit reabilitarea socială, dar o reabilitare al cărei preț intelectual se simte aici, în cele 200 de pagini dedicate României moderne. În totul, un volum impresionant sub unghi documentar, a cărui principală
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
autoritatea, fie cea emanînd din umbra sceptrului ecleziazistic, fie cea înălțată în jurul tronului imperial, începe să nască suspiciuni. Convențiile se risipesc, docilitatea ancestrală se spulberă și, pe ruinele lor, o nouă autoritate prinde gustul semeției: rațiunea. Ofrandele închinate acestei facultăți mirabile de la care gînditorii așteaptă tot mai mult seamănă cu oficierea unui cult ce va culmina într-un nou gen de idolatrie: sfinți și îngeri se retrag în bolnițele mînăstirilor, iar noul idol, rațiunea, devine singura temelie pe baza căreia oamenii
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
13, în umbroasa sa curte interioară, T.M.A. va marca bicentenarul Andersen. Văzând lumina zilei în 1805, în familia cizmarului Hans Andersen și a spălătoresei Ana-Maria, Regele basmului danez a avut o copilărie modestă la periferia orășelului Odense, iar lumea mirabilă a poveștilor a descoperit-o în „O mie și una de nopți“. În 1958, UNESCO a instituit Medalia Internațională de Aur Andersen, iar anul 2005 îi poartă, cu onoare, numele. Ingenuitatea lumii sale e cu totul înflorită în spectacolul arădean
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
reprezentanți precum Gellu Naum, Norman Manea și Gabriela Adameșteanu) ca una perfect inserată în generarea mondială de valori. Victor Ivanovici face o operă de hermeneutică, demersul său fiind adesea revelatoriu: opera literară este dezvăluită ca teren de elecție al întâlnirilor mirabile și al fertilelor interferențe. Victor Ivanovici, Un caftan pentru Don Quijote. Spre o poetică a traducerii și alte repere, București, Ed. Ideea Europeană, 2011.
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
ediția 1940-1941, ultima înainte de război, în rândurile ei evolua un tânăr jucător care promitea foarte mult. Probabil că numele lui spune câte ceva iubitorilor fotbalului: Iosif Petschowsky. Oricum, Cornel Lazăr și „vicele“ său, inginerul Dionisie Balász, părăsesc clubul, dar nu și mirabila lume a fotbalului. Intră în scenă Ripensia Un an mai târziu, îl regăsim pe doctorul Lazăr în postura de administrator financiar al județului Timiș - Torontal, calitate în care prezidează în sala Primăriei (este vorba de clădirea din Piața Libertății), în
Agenda2003-10-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280781_a_282110]
-
cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
șanse soteriologice?" În timp ce duhul se abandonează înnoptării atotputernice / cîntecul unui orb încearcă să dureze spre mine o punte fragilă, tremurătoare". Ca și: "nici o pricină și nici o măsură nu cunoaște bucuria celui cu mințile împuținate". Nu e ocolită nici copilăria, acea mirabilă "iubire care a devenit vizibilă" așa cum spunea, entuziast, Novalis. În zorii vieții, omul simte cu proaspătă acuitate apartenența sa la substanța cosmică ("Agerimea spinului de aramă sîngele copilului a cunoscut-o întîi. / Atunci te-ai înrudit cu trandafirul" - Trandafirul și
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
de cunoștințe și, deasupra tuturor, impresia unei panorame sfîșiate: o dezordine de intuiții și un haos de fulgurații, aruncate pe pagină în ritmul unei impulsivități neînfrînate. Pandrea e un impulsiv de flegmă agresivă, al cărui imbold histrionic culminează într-un mirabil simț al expresiei directe. Avocatul scrie cînd mustuos, cînd contondent, grație asociațiilor imprevizibile de idei, harul variaței lexicale dublînd un ochi predispus spre detaliile rare. Ciudățenia e că flerul cu care face uz de cuvinte frapante are un efect paradoxal
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
întreagă ca într-un joc, ca într-un descântec, un joc care poate să n-aibă sens pentru nimeni altcineva, dar care rămânea de acum să trăiască în Miruna, la fel de mult ca și-n mine, undeva cât mai aproape de marginea mirabilă a lumii, cea care se află neașteptat de aproape, îngropată sub dealul acesta, căci de n-ar fi, nu s-ar povesti."(pag. 111) O nuvelă agreabilă și profundă e dată - absolut injust - peste cap de însuși autorul ei. O
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
avînd, pe vremuri, amabilitatea de a vedea în mine, de nu chiar un oniric get-beget, un, cel puțin, «oniroid»". În mult mai hotărîtă măsură însă scriitura, lucrătura verbală densă, nutrită de innumerabile rezerve combinatorii, de-o inepuizabilă inventivitate, de-o mirabilă vervă (i s-ar putea asocia lui Șerban Foarță doar strălucitorul Luca Pițu, inventator și d-sa al unui idiom lingvistic, bizuit pe ingenioase jonglerii erudite, la fel de personal-apetisant). Ia naștere astfel un univers compus din verbe, care, deși, în principiu
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
și în emoții. Numai că se întâmplă tocmai pe dos. Majoritatea emoțiilor noastre defilează prin lăuntrul nostru cu chipul lor impersonal, sunt indicibile, deseori imposibil de identificat și de formulat altcumva decât amplificate prin alte emoții, transmise mai departe unei mirabile vacuități. Poezia este doar una din acele intensități care amplifică emoția. Iar pentru poezie, emoția e singura justificare a existenței sale. De fapt, în stiva tăcerilor care alcătuiesc cel mai bogat dialog al nostru cu lumea, emoția e defectivă de
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]