474 matches
-
Q se referă la clasa de compuși organici derivați numiți chinonă și 10 se referă la numărul de subunități de izopren de la sfârșit. Această substanță liposolubilă, care seamănă cu o vitamină, este prezentă în cele mai multe celule eucariote, în special în mitocondrii. Este o componentă a unui lanț de transport de electroni și participă la respirația celulară aerobă, care generează energie sub formă de ATP. 95% la sută din energia corpului uman este generată în acest fel. Prin urmare organele cu cele
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
warfarină, datorită riscului crescut de coagulare a sângelui. Structura oxidată de CoQ se poate observa în partea de sus-dreapta. Diferitele tipuri ale Coenzimei Q pot fi diferențiate prin numărul de subunități izopren catenele laterale. Cea mai frecvente Coenzimă Q în mitocondriile umane este CoQ. Q se referă la chinonă cap și 10 se referă la numărul de repetiții izopren din coadă. Imaginea de mai jos are trei unități izopren și s-ar fi numit Q. CoQ se găsește în membranele multor
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
recente constată că Vitamina K co-îndeplinește acest rol cu CoQ). Astfel CoQ are rolul de sinteză de energie în fiecare celulă a organismului. Biosinteza are loc în cele mai multe țesuturi umane. Există trei etape principale: Primele două reacții au loc în mitocondrii, reticulul endoplasmatic, și peroxizomi, indicând mai multe site-uri de sinteza in celulele animale. O enzimă importantă în această cale este inhibitoare a reductazei HMG-CoA, de obicei, o țintă pentru intervențiile în complicații cardiovasculare. Familia de "statine" a colesterolului medicamente
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
început să studieze căile metabolice fundamentale ale vieții: ciclul acidului citric, glicogeneza, glicoliza și sinteza steroizilor și a porfirinei. Către jumătatea secolului, Franz Lipmann și alții au stabilit rolul ATP-ului (purtător universal de energie la nivelul celulei) și al mitocondriei (producătoare de energie). Aceste tipuri de cercetări se efectuează și în prezent. Biotehnologia, în sensul ei general, a fost o ramură a biologiei până către sfârșitul secolului al XIX-lea. În momentul când agricultura și industria băuturilor alcoolice au atins
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
carcinogen. Căldura, lumina, concentrația și alți factori pot afecta rata de formare a benzenului. Prof. Peter Piper, de la Universitatea din Sheffield susține că benzoatul de sodiu de la sine poate deteriora și inactivează ... vitale ale ADN-ului într-o celulă de mitocondria. Mitocondria consumă oxigen pentru a genera ATP, schimbul de energie al trupului. În cazul în care acestea sunt deteriorate din cauza bolii, disfuncțiilor celulelor, poate intra apoptoza. Există acum multe boli legate de dăunarea ADN-ului, inclusiv boala Parkinson (care poate
Benzoat de sodiu () [Corola-website/Science/314530_a_315859]
-
Căldura, lumina, concentrația și alți factori pot afecta rata de formare a benzenului. Prof. Peter Piper, de la Universitatea din Sheffield susține că benzoatul de sodiu de la sine poate deteriora și inactivează ... vitale ale ADN-ului într-o celulă de mitocondria. Mitocondria consumă oxigen pentru a genera ATP, schimbul de energie al trupului. În cazul în care acestea sunt deteriorate din cauza bolii, disfuncțiilor celulelor, poate intra apoptoza. Există acum multe boli legate de dăunarea ADN-ului, inclusiv boala Parkinson (care poate determina
Benzoat de sodiu () [Corola-website/Science/314530_a_315859]
-
fi considerat deșeu, cu toate acestea, disconfortul muscular nu e datorat acumulării de acid lactic și a produselor metabolice deșeurilor în țesutul muscular . Poate fi transportat de sânge la celulele hepatice unde e dehidrogenat (ciclu Cory). Acesta are loc în mitocondrii. Piruvatul e preluat de translocatorul piruvatului. Două reacții sunt posibile pentru a genera precursorii ciclului Krebs: Această reacție este catalizată de un complex multienzimatic (piruvat dehidrogenaza) care implică cinci coenzime. Trei coenzime apoenzime sunt legate: pirofosfat tiamin, acidul lipoic și
Acid piruvic () [Corola-website/Science/319430_a_320759]
-
moleculă de glucoză (care dă două molecule de piruvat): Fermentația alcoolică e mai puțin avantajoasă energetic (două molecule de ATP). Utilizarea aerobă produce mai multă energie (14 ATP pentru decarboxilare oxidativă, 6 pentru carboxilare), (a se vedea ciclul Krebs). În mitocondrii (producătoare de energie celulelor organismului, de exemplu, musculare) glucoza este procesată în multe reacții la acid piruvic.
Acid piruvic () [Corola-website/Science/319430_a_320759]
-
de-a lungul membranei tilacoide, care e folosit la sintetizarea ATP-ului prin fotofosforilație. -ul rămas după oxidarea moleculei de apă este eliberat în atmosferă. Dioxigenul molecular, , e esențial pentru respirația celulară în toate organismele aerobe. Oxigenul e folosit în mitocondrii pentru a facilita generarea de adenozintrifosfat (ATP) în timpul fosforilației oxidative. Reacția respirației aerobe este inversa fotosintezei și este simplificată astfel: În vertebrate, se propagă prin membrane în plămâni iar apoi în celulele roșii. Hemoglobina se atașează de , schimbându-și culoarea
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
tricarboxilici este utilizat ulterior în procesele de fosforilare oxidativă. Rezultatul net al acestor două căi strâns legate este oxidarea de substanțe nutritive pentru a produce energie sub formă de ATP. În celulele eucariote, ciclul acidului citric are loc în matricea mitocondriei. Bacteriile utilizează, de asemenea, ciclul TCA de generare a energiei dar, în lipsa mitocondriilor, secvența de reacție se efectuează în citosol. Componentele și reacțiile ciclului acidului citric au fost stabilite în 1930 de către laureații Premiului Nobel Albert Szent-Györgyi și Hans Adolf
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
două căi strâns legate este oxidarea de substanțe nutritive pentru a produce energie sub formă de ATP. În celulele eucariote, ciclul acidului citric are loc în matricea mitocondriei. Bacteriile utilizează, de asemenea, ciclul TCA de generare a energiei dar, în lipsa mitocondriilor, secvența de reacție se efectuează în citosol. Componentele și reacțiile ciclului acidului citric au fost stabilite în 1930 de către laureații Premiului Nobel Albert Szent-Györgyi și Hans Adolf Krebs. Componenții ciclului TCA derivă de la bacterii anaerobă și se presupune că însăși
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
generat în ciclul TCA poate ulterior dona electronii în procesele de fosforilare oxidativă pentru a sintetiza ATP; FADH se atașează covalent la succinat dehidrogenază, o enzimă care funcționează atât în ciclul TCA cât și în lanțul transportor de electroni din mitocondrie în fosforilarea oxidativă. De aceea, FADH facilitează transferul de electroni la coenzima Q, care este acceptorul final al reacției catalizate de complexul succinat:ubichinona oxidoreductaza, acționând ca intermediar în lanțul transportor de electroni. Ciclul acidului citric acid este aprovizionat continuu
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
în etapa 1. Doi atomi de carbon sunt oxidați la dioxid de carbon, energia oxidării este cuplată cu sinteza GTP sau ATP, a căror disociere va transfera ulterior energie altor procese metabolice care o necesită. La animale (inclusive la om), mitocondria posedă două succinil-CoA sintetaze: una care produce GTP din GDP, și alta care produce ATP din ADP. Plantele au numai enzima care produce ATP. Unele dintre enzimele din ciclu pot fi slab-asociate într-un complex proteic multienzimatic din matricea mitocondrială
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
sunt cantonate în țesuturi au o durată de viață de câteva luni. Transformarea "monocitului" în macrofag presupune schimbări majore ale morfologiei și dimensiunilor. Macrofagele sunt de aproximativ 5 ori mai mari decât monocitele, au un aparat Golgi mai bine reprezentat, mitocondrii mai mari și mai numeroase. Macrofagele sunt "multinucleate". Citoplasma emite numeroase prelungiri (pseudopode), care dau la examinarea cu microscopul electronic un aspect de meduză cu prelungiri subțiri și dantelate. Macrofagele aflate în țesuturi au un metabolism mai activ decât monocitele
Macrofag () [Corola-website/Science/317723_a_319052]
-
și izolată, de aceea încearcă sa-l domine pe Emo și în cele din urmă îl atacă. O altă teorie este conectată cu teoria evoluției, cu Proog și Machine reprezentând viața multicelulară și ADN-ul, în timp ce Emo reprezintă o singură mitocondrie ce nu poate aspira la complexitatea Machinei. Bassam Kurdali, regizorul filmului Elephants Dream, a explicat acțiunea filmului spunând : Această poveste e foarte simplă - nici nu sunt sigur dacă o putem numi o poveste - este despre cum oamenii creează idei/povești
Elephants Dream () [Corola-website/Science/315038_a_316367]
-
activează caspaza-9 care, la rândul ei, activează caspaza-3. Marea familie a proteinelor aparținând grupului Bcl-2 ("B-cell lymphoma 2") joacă un rol major în reglarea apoptozei, în special prin modularea activității anumitor caspaze, mai ales a caspazei-9. Astfel, împiedicând liberarea de către mitocondrii a citocromului C, Bcl-2 și Bcl-XL inhibă formarea complexelor APAF1/citocrom C/caspază-9 necesar procesului de apoptoză. Mitocondriile joacă un rol-cheie în reglarea apoptozei. Într-adevăr, în faza efectoare a apoptozei se deschid porii de tranziție a permeabilității mitocondriilor. Acești
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
joacă un rol major în reglarea apoptozei, în special prin modularea activității anumitor caspaze, mai ales a caspazei-9. Astfel, împiedicând liberarea de către mitocondrii a citocromului C, Bcl-2 și Bcl-XL inhibă formarea complexelor APAF1/citocrom C/caspază-9 necesar procesului de apoptoză. Mitocondriile joacă un rol-cheie în reglarea apoptozei. Într-adevăr, în faza efectoare a apoptozei se deschid porii de tranziție a permeabilității mitocondriilor. Acești pori sunt canale oligo-proteice constituite la nivelul membranei externe de către VDAC ("Voltage Dependent Anion Channel"), iar la membrana
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
de către mitocondrii a citocromului C, Bcl-2 și Bcl-XL inhibă formarea complexelor APAF1/citocrom C/caspază-9 necesar procesului de apoptoză. Mitocondriile joacă un rol-cheie în reglarea apoptozei. Într-adevăr, în faza efectoare a apoptozei se deschid porii de tranziție a permeabilității mitocondriilor. Acești pori sunt canale oligo-proteice constituite la nivelul membranei externe de către VDAC ("Voltage Dependent Anion Channel"), iar la membrana internă de către ANT ("Adenine Nucleotid Translocator"). În urma deschiderii acestor pori se eliberează moleculele pro-apoptoice, ca citocromul C, caspazele 2, 3 și
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
internă de către ANT ("Adenine Nucleotid Translocator"). În urma deschiderii acestor pori se eliberează moleculele pro-apoptoice, ca citocromul C, caspazele 2, 3 și 9 precum și "factorul de inducere a apoptozei" ("Apoptosis Inducing Factor" - AIF). AIF este una din moleculele pro-apoptoice liberate de mitocondrii, localizat în spațiul dintre membranele mitocondriale. Este vorba de o moleculă care posedă o dublă funcțiune: o enzimă, oxidoreductaza, și factorul pro-apoptoic. Pentru ca această ultimă activitate să devină posibilă, este necesară o redistribuție subcelulară: de la mitocondrie spre metabolismului energetic aerobic
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
moleculele pro-apoptoice liberate de mitocondrii, localizat în spațiul dintre membranele mitocondriale. Este vorba de o moleculă care posedă o dublă funcțiune: o enzimă, oxidoreductaza, și factorul pro-apoptoic. Pentru ca această ultimă activitate să devină posibilă, este necesară o redistribuție subcelulară: de la mitocondrie spre metabolismului energetic aerobic și de un stress axidativ. În consecință, proteinele AIF, citocromul C, anumite pro-caspaze, endonucleaza G și alți factori sunt liberați în citosol, inițiind faza de degradare celulară. Celula pe cale de degradare aflată în ultimul stadiu de
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
laser le provoacă în celule vii, sunt obiectul a numeroase speculații științifice și pseudoștiințifice, acestea fiind de foarte multă vreme neelucidate în mod clar. De către protagoniștii acestei mișcări se presupune că o importanță centrală o are influență radiației laser asupra mitocondriilor. Aceste organite celulare sunt în principal răspunzătoare de a-i pune celulei la dispoziție energie sub formă de adenozintrifosfat(ATP). Acest lucru are loc în lanțurile respiratoare ce se găsesc în membrana celulară internă, care sintetizează ATP prin mai multe
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
crescută decât în mod normal. Astfel, prin sinteză ATP stimulată de radiația laser și condusă de enzimă numită sintează-ATP ar fi provocată o creștere a energiei celulare în formă ATP de până la 400%. ATP-ul ar fi astfel transmis de către mitocondrii mai departe în citoplasma înconjurătoare, ar crește stocul de ATP al celulei și ar stimula prin această un rând de procese celulare. Totodată, un important proces chimic ar fi activarea de pompei de natriu și potasiu, care are o influență
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
și pluricelulare coincid cu începerea acumulării de oxigen liber. Aceasta ar fi putut avea loc în timpul unei creșteri în rândul nitraților oxidați pe care eucariotele i-au folosit ca un oponent pentru bacterii. Tot în timpul Proterozoicului au evoluat relațiile dintre mitocondrii și cloroplaste și gazdele acestora. În istoria Pământului au fost momente când masele continentale s-au unit pentru a crea un supercontinent, urmat de spargerea supercontinentului și de apariția unor noi continente diferite. Această repetiție a evenimentelor tectonice se numește
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
concentrații crescute în miocard și mușchii scheletici și, în concentrații mult mai mici, la nivelul creierului. Creatinfosfokinaza fosforilează creatina transformând-o în creatinină, această reacție implică conversia adenozintrifosfatului (ATP) în adenozindifosfat (ADP). Creatinfosfokinaza are 4 izoenzime: izoenzima mitocondrială aflată în mitocondrii și izoenzimele citosolice aflate în citosol cu 3 fracțiuni: CK-MM (musculară), CK-MB (miocardică), CK-BB (cerebrală). La nivelul mușchilor scheletici se găsește aproape în exclusivitate CK-MM, în miocard CK-MM si CK-MB, iar la nivelul creierului, tractului digestiv și tractului genito-urinar predominat
Creatinfosfokinază () [Corola-website/Science/328828_a_330157]