6,060 matches
-
noi vinovați că ne-ai făcut muritori. Oricum arăți bine. Intra Eva și Adam care văzăndu-l pe Evelin cum arată au avut o puternică reacție de uimire. Aurora îi prezintă pe cei doi noului Evelin: Adam și Eva sau, după mitologie, Eva și Adam sunt asistenții noștri de peste zece ani. Domnul Evelin este noul nostru colaborator. V-am invitat să faceți cunoștință pentru că o vreme va lucra cu noi. Vă puteți retrage la treburile voastre. Pregătiți cu atenție întălnirile cu tinerii
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cred, că un computer este invenția creierului omenesc care i-a programat inteligența artificială, viteza de lucru. Robotul este o sculă care se programează. Profesorul: Omul este ființă vie care crează programe pentru robot. La începutul istoriei conștiente a omului mitologia era un crez sacru cănd oamenii se plimbau pe Pămănt împreună cu zeii. Dar unii dintre zei au plecat, alții au fost izgoniți, omorăți, răstigniți sau uitați. Dar omul astăzi și-a ridicat din nou privirile de implorare către Ceruri. Cărțile
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
poeziei: Surâs și puritate ! o, răsărit divin ! În cupe scânteiază câte-un imens rubin ! Fă dintr-un ram de santal o harpă să vibreze Și arde altă creangă, ca să ne parfumeze ! Deschiderea cosmică din Divina Comedia, având loc în viziunea mitologiei creștine, reflectată în tripticul Paradisul, Purgatoriul, Infernul adică de la haosul răului la armonia celestă, are drept ghid al suișului iubirea profană divinizată "che move il sole e l'altre stelle". Deschiderea cosmică din Faust goethean are loc spre ambele lumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Also sprach Zarathustra opera nietzscheană capitală, este un vast poem filozofic cu elanuri vizionare, profetice. Nietzsche și-a ales drept simbol al gândirii sale pe profetul iranian, din al cărui mit momente importante au fost preluate, după șapte veacuri, de mitologia creștină. De asemenea, filozoful german a publicat și poeme (Poezii, Sentințe, Cântecele lui Zarathustra, Ditirambe către Dionysos) toate polarizând în jurul ideilor din Așa vorbit-a Zarathustra. Gândirea lui Nietzsche este complet diferită față de structura sistemelor filozofice anterioare nu numai prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
care constituie însuși modul nostru de a fi și acționa. Mitul Mitul constituie o modalitate demiurgică a omului de a se elibera de realul comun și de a-i da forme și însușiri supuse voinței imaginarului său, întrecând astfel natura. Mitologia greacă a constituit și constituie încă un izvor de nesecătuit pentru cultura universală și, desigur, propria mitopee pentru culturi cum sunt cea indiană sau chineză. Mitul, basmul, conțin și dezvoltă simbolurile fundamentale ale onto-axiologiei umane în drumul spre a accede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
propria mitopee pentru culturi cum sunt cea indiană sau chineză. Mitul, basmul, conțin și dezvoltă simbolurile fundamentale ale onto-axiologiei umane în drumul spre a accede la valorile eterne. Marii creatori din toate timpurile și-au luat modele emblematice din această mitologie: de pildă, miturile privind pe Prometeu Apollo, Dionysos sau Orfeu, revin constant în creațiile lor, de la autorii greci și până la Beethoven și Goethe, Nietzsche și Rilke. Poezii precum Ghilgameș la babilonieni, sau Miorița la români, exprimă constanta viziunii despre moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
spre spate fără drept de apel, cu unele smocuri rebele întoarse peste urechi, pare un mistreț aplecat cu pasiune asupra unei băltoace. Stă așa, nemișcat, apăsat, desigur, de povara răspunderii, ca un Atlas modern, încadrându-se la modul onorabil în mitologia timpurilor noastre. Aș putea merge mai departe cu analogiile, dacă nu m-ar interpela pe neașteptate: - Ce e cu Botez? Botez?! Care Botez? Aaa! Botez! Păi... e bine, e foarte bine! - Nimic deosebit. Muncește! - Buuun! Foarte bun! Apoi: - Poți pleca
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
plenipotențiar la Madrid (1920-1921) și la Londra (1921-1924). În 1926 a devenit membru al Academiei Diplomatice Internaționale. Și-a scris propriile memorii, Confesiunile unui bătrân diplomat (1953), dar și biografiile istorice Talleyrand (1935), Franz Joseph (1946), Mazarin (1947) și lucrările Mitologia păcii (1930) și Geneva împotriva păcii (1936). (Dictionnaire Diplomatique, p. 956) . În aceeași colecție, au mai apărut: Valeriu Florin Dobrinescu, Ion Pătroiu, Ultimele luni de pace. Martie august 1939 Frederic C. Nanu, Politica externă a României Valeriu Florin Dobrinescu, România
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
sale, provine prudența lui Unamuno în a afirma natura filosofică a operelor sale, pe care preferă să le situeze în domeniul literaturii. În repetate rânduri atrage atenția că ceea ce scrie nu este "poate" decât "poezie sau fantasmagorie, în orice caz, mitologie". În această scurtă Prefață, nu vom insista mai mult asupra autoironiei lui Unamuno, căci cititorul o va descoperi cu siguranță, dar vom mai spune câteva cuvinte despre tristețea și chiar drama trăite în permanență de acela care s-a amuzat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fapt, legat de numele poetului semilegendar Thespis s-a petrecut în 534 î.H., când Pisistrate, tiranul Atenei, a organizat aici cele dintâi spectacole teatrale. Cu vremea, aceste manifestări au început să se îndepărteze de cult, tratând subiecte luate din mitologie, legende, chiar evenimente istorice; au apărut măștile reprezentând tipuri umane, Eschil a introdus al doilea actor, iar Sofocle - al treilea. Sărbătorile religioase în cursul cărora au loc reprezentații sunt în același timp sărbători naționale la care întregul popor al cetății
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă își păstrează la Eschil „toată prospețimea inițială” și se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii sociale”, în timp ce la Euripide reprezintă un simplu element convențional 2. Eschil aparține încă epocii mitice, stăpânite de conștiința soartei implacabile; față de lumea lui Homer, care nu cunoaște sentimentul culpei, eroul eschilian are conștiința vinei
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
adevărat că tragicul nu este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a opiniei despre tragic, iar tragedia
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a opiniei despre tragic, iar tragedia nu a reprezentat decât prilejul artistic al acestei organizări”1. Tragicul este un fenomen tulburător
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pune sfârșit istoriei tragice a Labdacizilor. III. Legenda Electrei în teatrul secolului al XX lea Revalorificarea miturilor Revalorificarea miturilor începe cu romantismul și este determinată de interesul pentru folclor, de cercetările arheologice, de investigarea artei primitive. Frații Schlegel, Schelling consideră mitologia condiția permanentă a artei. Momentul Nietzsche ocupă un loc aparte în estetica mitului. Pentru el, tragedia elină reprezintă o îmbinare între elementul apolinic și dionisiac, între lumea seninătății, echilibrului și cea a dezordinii și iraționalului. Tudor Vianu era de părere
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul clasic grec și din estetica lui Hegel propria sa concepție despre un teatru auster, moral, mitic, aducând cu un ritual, un teatru inspirat din mitologia elină în care împrejurări deosebite și situații limită forțează personajele la o alegere vitală. Militantul pentru libertatea omului, pleacă de la premisa că resortul principal al tragediei grecești era libertatea, ideea de fatalitate fiind doar un revers al acesteia. Dramaturgul francez
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
arată că a ucis din dragoste pentru ea, luând asupră-și întreaga vină, cu toate remușcările pe care le presupune; și tot din dragoste pentru oameni, el renunță la tron și părăsește cetatea, urmărit de muștele ce simbolizează Eriniile din mitologia greacă. Ridicând omul la ipostaza de demiurg, Sartre exclude divinitatea sau destinul din univers. De aceea, el afirmă că „omul este ceea ce el se face”. În acest context, singurul „destin” posibil al său este acela de-a fi „condamnat să
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
i În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie. ?i prin natura care i-a dat via??: „Nu Întâmpl?tor, tot În direc?ia gândirii hegeliene, aceast? frumuse?e produs? de miracolul grec În art???i mitologie se Întoarce În natur?". (Zoe D-Bu?ulenga) Natură, poezia ?i arhitectură devin astfel, În poezia eminescian?, sinonime cu infinitul. Natură prin inepuizabila ei for?? creatoare, poezia -prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane, iar arhitectură (fie c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ulenga) coborau În lume, „În domeniul imanen? ei", comunicau cu acestă idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu În filozofia spa? iului mioritic. Aceast? „coborâre" e Întruchipat? În poezia lui Eminescu În simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bu? ulenga) ce se concretizeaz? În descrierea unor spa?îi nelimitate, cum ar fi muntele imens unde I?i aveau s?la? zeii: „ El de dou? ori mai nalt e, decat dep?rtarea-n soare. Stânc? urcat? pe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Înzestrat cu aură magic? a mitului: „Imaginile din cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri, formând, laolalt? o re?ea original? de arhetipuri. Din acest punct nu r?mane decât ?? disociem Între livrescul refiltrat al mitologiei eminesciene ?i creatul ei, expresia for?ei imaginative a poetului. Fantasia are Întâietate, dar se Întemeiaz? pe un solid suport culturall" . (Noemi Bomher) Se reg?sesc astfel, În mitologia eminescian?, dup? cum afirm? N. Bomher, cele trei categorii apriorice specifice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
acest punct nu r?mane decât ?? disociem Între livrescul refiltrat al mitologiei eminesciene ?i creatul ei, expresia for?ei imaginative a poetului. Fantasia are Întâietate, dar se Întemeiaz? pe un solid suport culturall" . (Noemi Bomher) Se reg?sesc astfel, În mitologia eminescian?, dup? cum afirm? N. Bomher, cele trei categorii apriorice specifice oric?rei mitologii: timp, spa?iu, cauzalitate orfic?. Originalitatea operei eminesciene vine din „Întruparea lor În forme proprii" (topos-urile poetice), În structuri ce poart? „Însemnele matricii gândirii" sale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
creatul ei, expresia for?ei imaginative a poetului. Fantasia are Întâietate, dar se Întemeiaz? pe un solid suport culturall" . (Noemi Bomher) Se reg?sesc astfel, În mitologia eminescian?, dup? cum afirm? N. Bomher, cele trei categorii apriorice specifice oric?rei mitologii: timp, spa?iu, cauzalitate orfic?. Originalitatea operei eminesciene vine din „Întruparea lor În forme proprii" (topos-urile poetice), În structuri ce poart? „Însemnele matricii gândirii" sale iar, pe de alt? parte, din ineditul expresiei artistice. Lumea mitului, reunind aceste virtu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ca elemente ce configureaz? liric peisajul eminescian, uimesc prin frumuse?e ?i str?lucire, dar ?i prin intensitatea sentimentelor pe care le exprim?: iubire, dor, triste?e, singur?țațe, tragismul existen?ei sortite efemerului; considerate elemente ale „cosmosului" ?i ale mitologiei eminesciene, rotirea lor determin? destinul implacabil al oamenilor („Ei doar au stele cu noroc / ?i prigoniri de soart?" Luceaf?rul) sau Întruchipeaz? puterea divin? (Zamolxe e „s????? tor de stele ?i-ncep?tor de drumuri"Rug?ciunea unui dac); sunt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-i manevreze), "slabele lui puteri", în acțiuni diverse, "după cum îi dictează ideile, nevoile și visele adolescenței". Aceste mărturisiri evidențiază și definesc, de fapt, însuși mecanismul actului creator. Tocmai de aceea voi reține un paragraf in extenso din prefață: "Istoria și mitologia sînt potrivite pentru stingerea în diferite fantezii a nemulțumirilor pe care istoria cea adevărată le lasă oricărui cititor. Să ne închipuim o coaliție Mihai Ștefan contra lui Baiazid. Cum s-ar comporta Dalila în rulota generalului Rommel? Iată subiecte ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
bazar cu o figură de mâță lubrică pe care scrie „futută și răsfutută“... Ai să fii arestată. Ai să produci accidente când traversezi strada. Tot Kabulul va mirosi a mosc și sacâz. A pufnit tolerantă: — „Futută și răsfutută“... în ce mitologii trăiești, dragule? Când și-a închis sutienul la spate, sutien nepotrivit cu chiloții - căci purta doar lucruri desperecheate ‒, s-a transformat o secundă, căutând să nimerească copca dindărăt, într-o figurină de zeiță fără brațe, una din alea cu țâțe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]