KorAP: Find »[drukola/base=mitral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...39 >

967 matches

Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438

cardiacă ischemică, în forma sa acută sau cronică, are o prevalență mare la vârstnici, mai ales la bărbați, și este o cauză frecventă de IC. Valvulopatiile regurgitante sunt de asemenea mai frecvente la această categorie de pacienți, mai ales insuficiența mitrală (Im) degenerativă cu regurgitație severă și cardiomiopatiile hipertrofice și restrictive. O treime dintre bolnavii cu diagnosticul de cardiomiopatie hiper trofică au vârste de peste 60 de ani, iar peste jumătate dintre bolnavii peste 75 de ani au amiloidoză cardiacă la examenul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385

în cea de jos. Atriile sunt separate între ele printr-un sept interatrial, iar cele două ventricule printr-unul interventricular. Atriul drept este separat de ventriculul drept prin valvula tricuspidă, iar atriul stâng este separat de ventriculul stâng prin valvula mitrală. Atrionectorul (nodul sino-atrial Keith-Flack și fasciculul His) este sistemul de distribuție Yang specific inimii, care asigură activitatea sa contractilă. Vasele legate de inimă sunt de două tipuri: • arterele aduc sângele îmbogățit de energia din aer (oxigenat) în tot corpul printr-

[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934

răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570

bolnavi au tendința de a reacționa hiperdinamic la orice stimuli. Trebuie evitată orice creștere a consumului de oxigen prin hipertensiune arterială, tahicardie, anxietate; - cu funcție contractilă deprimată (FE scăzută, presiune telediastolică VS crescută, sechele parietale de necroză miocardică, disfuncție valvulară mitrală) la care este necesară evitarea oricărei deprimări a funcției miocardice. Stabilitatea preoperatorie este obținută prin continuarea medicației indicate până la operație. Bolnavii sub tratament diuretic cronic necesită o corectare a potasemiei și a volumului circulator. Bolnavii cu angină instabilă pot fi

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
noi agenți farmacologici, proceduri de cardiologie intervențională și tehnici chirurgicale de by-pass aorto-coronarian au condus la scăderea morbidității și mortalității prin IMA. Cu toate aceste îmbunătățiri, complicații electrice și mecanice ca șocul cardiogen, rupturi de perete ventricular și sept, insuficiență mitrală acută, pericardită, tamponadă cardiacă și aritmii au consitutit provocări zilnice pentru comunitatea medicală în asistarea pacienților cu IMA (Cohn [3,4]). Dintre aceste complicații, șocul cardiogen după infarct miocardic acut are cel mai mare impact asupra mortalității spitalicești și a

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
Eșec de angioplastie cu durere persistentă / instabilitate hemodinamică și leziuni anatomic graftabile, 2. Ischemie persistentă, recurentă, refractară la terapie medicală cu anatomie coronară acceptabilă, cu arie miocardică semnificativă la risc și fără indicație de angioplastie, 3. DSV postinfarct sau insuficiență mitrală care necesită corecție chirurgicală, 4. Șoc cardiogen la bolnavi sub 75 de ani, cu supradenivelare ST, Bloc de ramură stîngă, sub 36 de ore de la IM, sau un IM posterior sub 18 ore de la debut, 5. Aritmii ventriculare ce amenință

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
asociat cu o mortalitate de 40-60%. Rolul acestor metode urmează a fi precizat printr-o experiență mai largă. Indicațiile de BAC în IM în evoluție se pot referi la: - incidente ale PTCA sau coronarografiei, - IM cu defecte mecanice (DSV, insuficiență mitrală acută, anevrism VS) - stenoze reziduale posttromboliză precoce după IM, - leziune severă coronară cu arie miocardică extinsă, la risc. Bolnavii sunt selectionați pentru operație dacă există segmente contractile neinfarctizate irigate de vase stenotice sau dacă revascularizarea precoce poate fi efectuată pentru

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
20% din cazuri. Când apare ruptura septului interventricular, obișnuit pot fi observate leziuni ocluzive la ambele artere coronare descendente (anterioară - posterioară). DSV pot fi multiple, apărând la intervale de timp diferite (câteva zile). DSV posterior poate fi acompaniat de insuficiență mitrală semnificativă, secundara afectării mușchiului pilier. La pacienții care supraviețuiesc perioadei acute, porțiunea de sept restantă împreună cu peretele ventricular se pot dilata anevrismal (40% din cazuri). INDICAȚII DE OPERAȚIE DSV post-infarct reprezintă aproape întotdeauna o indicație operatorie deoarece majoritatea produc un

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
colab. 21 din 26 bolnavi care au supravietuit postoperator au supravietuire pînă la 5 ani. La Grandiani, rata de supraviețuire la 5 ani este de 89,%. Starea funcțională a majorității bolnavilor care supraviețuiesc postoperator perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
care au supravietuit postoperator au supravietuire pînă la 5 ani. La Grandiani, rata de supraviețuire la 5 ani este de 89,%. Starea funcțională a majorității bolnavilor care supraviețuiesc postoperator perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale, severe, produsă de ruptura totală a mușchiului pilier. Decesul

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale, severe, produsă de ruptura totală a mușchiului pilier. Decesul apare la câteva ore de la evenimentul

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale, severe, produsă de ruptura totală a mușchiului pilier. Decesul apare la câteva ore de la evenimentul acut pe măsură ce una sau ambele valvule devin incompetente. De asemenea

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale, severe, produsă de ruptura totală a mușchiului pilier. Decesul apare la câteva ore de la evenimentul acut pe măsură ce una sau ambele valvule devin incompetente. De asemenea, mai puțin frecvent, este posibilă detașarea unuia sau a mai multor capete ale mușchiului piplier

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
de artera descendentă posterioară. Într-un studiu la pacienții cu ruptură de mușchi papilar, 1/2 au prezen tat o stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au prezentat leziuni pe 3 vase. INSUFICIENȚA MITRALĂ CRONICĂ DIN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Ruptura parțială sau infarctul mușchiului pilier, fără ruperea totală a acestuia, duce la o insuficiență mitrala mai puțin severă, pacienții putând supraviețui timp îndelungat. Porțiunea de țesut necrotic este înlocuită cu țesut cicatricial în 4-6 luni

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
din cei la care intervenția se realizează la un interval de timp mai lung. În aceste cazuri zona de infarct este suficient de extinsă pentru a rezulta un anevrism ventricular. În cazul existentei unei disfuncții a mușchiului papilar, gradul insuficienței mitrale reflectă gradul disfuncției papilare și a alungirii acestuia. Din cauza apariției anevrismului ventricular apare o scurtare relativă a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
ventricular. În cazul existentei unei disfuncții a mușchiului papilar, gradul insuficienței mitrale reflectă gradul disfuncției papilare și a alungirii acestuia. Din cauza apariției anevrismului ventricular apare o scurtare relativă a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar, ducând la insuficiență mitrală reversibilă care poate fi severă, precipitând

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar, ducând la insuficiență mitrală reversibilă care poate fi severă, precipitând insuficiența ventriculară stângă. INDICAȚII CHIRURGICALE Apariția insuficienței mitrale acute la un bolnav cu IM acut indică intervenția chirurgicală, altfel mortalitatea în această situație este de peste 30%. Când starea hemodinamică este relativ bună, este indicată

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar, ducând la insuficiență mitrală reversibilă care poate fi severă, precipitând insuficiența ventriculară stângă. INDICAȚII CHIRURGICALE Apariția insuficienței mitrale acute la un bolnav cu IM acut indică intervenția chirurgicală, altfel mortalitatea în această situație este de peste 30%. Când starea hemodinamică este relativ bună, este indicată temporizarea intervenției aproximativ 2 săptămâni - 2 luni. Uneori tulburările hemodinamice din insuficiența mitrală acută

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
insuficienței mitrale acute la un bolnav cu IM acut indică intervenția chirurgicală, altfel mortalitatea în această situație este de peste 30%. Când starea hemodinamică este relativ bună, este indicată temporizarea intervenției aproximativ 2 săptămâni - 2 luni. Uneori tulburările hemodinamice din insuficiența mitrală acută pot fi stabilizate cu tratament medical, dar se deteriorează brusc ulterior. Aceste date impun ca toți pacienții cu IM acut complicat cu ruptura mușchiului pilier să fie prompt investigați și în raport cu starea hemodinamică, să fie operați. Operația trebuie evitată

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
deteriorează brusc ulterior. Aceste date impun ca toți pacienții cu IM acut complicat cu ruptura mușchiului pilier să fie prompt investigați și în raport cu starea hemodinamică, să fie operați. Operația trebuie evitată când pacientul este muribund. Indicațiile operației în cazul insuficienței mitrale cronice, secundare bolii coronariene ischemice, sunt mai puțin clare. În cazul unei insuficiențe mitrale variabile în timp este mult mai dificil de stabilit momentul intervenției chirurgicale, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaște efectul BAC asupra acestui tip

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
ruptura mușchiului pilier să fie prompt investigați și în raport cu starea hemodinamică, să fie operați. Operația trebuie evitată când pacientul este muribund. Indicațiile operației în cazul insuficienței mitrale cronice, secundare bolii coronariene ischemice, sunt mai puțin clare. În cazul unei insuficiențe mitrale variabile în timp este mult mai dificil de stabilit momentul intervenției chirurgicale, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaște efectul BAC asupra acestui tip de insuficiență mitrală. Totuși, dacă insuficiența este mai mare de gradul 3 sau este

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
bolii coronariene ischemice, sunt mai puțin clare. În cazul unei insuficiențe mitrale variabile în timp este mult mai dificil de stabilit momentul intervenției chirurgicale, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaște efectul BAC asupra acestui tip de insuficiență mitrală. Totuși, dacă insuficiența este mai mare de gradul 3 sau este identificată intraoperator sunt indicate fie reconstrucția inelulul mitral sau înlocuirea valvulară. RECONSTRUCȚIA SAU ÎNLOCUIREA VALVEI MITRALE Până nu de mult se practica înlocuirea valvulară de rutină cind aceasta era

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
de stabilit momentul intervenției chirurgicale, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaște efectul BAC asupra acestui tip de insuficiență mitrală. Totuși, dacă insuficiența este mai mare de gradul 3 sau este identificată intraoperator sunt indicate fie reconstrucția inelulul mitral sau înlocuirea valvulară. RECONSTRUCȚIA SAU ÎNLOCUIREA VALVEI MITRALE Până nu de mult se practica înlocuirea valvulară de rutină cind aceasta era indicată în cardiopatia ischemică. Experiența lui Kay și colab. a determinat o revizuire a acestui concept, în prezent preferându

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]