475 matches
-
loc în această perioadă diferite condamnări ale ereziilor, ca de exemplu excomunicarea și lăsarea sufletului păcătos în seama diavolului, (în noul testament). Alt pretext de condamnare cita spusele lui Isus: "„Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădița neroditoare, și se usucă; apoi mlădițele uscate sînt strînse, aruncate în foc, și ard”" (Ioan: 15, 6). Inchiziția a aplicat aceste cuvinte din biblie cuvânt cu cuvânt, ca atare. În perioada timpurie a creștinismului, existau învățături ca „Montanism” ce provenea
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
ale ereziilor, ca de exemplu excomunicarea și lăsarea sufletului păcătos în seama diavolului, (în noul testament). Alt pretext de condamnare cita spusele lui Isus: "„Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădița neroditoare, și se usucă; apoi mlădițele uscate sînt strînse, aruncate în foc, și ard”" (Ioan: 15, 6). Inchiziția a aplicat aceste cuvinte din biblie cuvânt cu cuvânt, ca atare. În perioada timpurie a creștinismului, existau învățături ca „Montanism” ce provenea de la Marcion din Asia Mică (85-160
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
de mileniu III" (Gedo, Cluj-Napoca, 2006), "Predici la înmormântări - 53 de modele" (împreună cu Prof. univ. dr. Gheorghe Scripcaru, Gedo, Cluj-Napoca, 2007), "Un personaj plurivalent al cetății - Claudiu Paradais: eseist, muzeograf, critic și istoric de artă" (coordonator, Gedo, Cluj-Napoca, 2007), "Sfinții - Mlădițe din Hristos "(Doxologia, Iași, 2009); "Mănăstirea Hadâmbu - 350 ani de istorie și spiritualitate" (editor) (Doxologia, Iași, 2009); "Sărbătorile - daruri ale Învierii "(Doxologia, Iași, 2010);" Duminicile - peceți ale Învierii" (Doxologia, Iași, 2010); Un destin sinuos devenit poezie "(Sf. Mina, Iași, 2010
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
catehezei iudeo-creștine, moștenită din cateheza evreiască care apare deopotrivă în iudeo-creștinismul ortodox ca și în cel heterodox. Această temă este prezentă în opera apologeților greci și latini. La Tertullian sădirea desemnează realitatea colectivă. Ea este sădită de Dumnezeu și cuprinde mlădițele numeroase care sunt din belșug în tot Raiul: "profită de ocazia fericirii nebănuite căci tu, care nu ești în fața lui Dumnezeu decât o <picătură mică dintr-un vas, un grăunte de pulbere dintr-o arie, o ulcică în mâna olarului
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
vremea sa>, care nu va vedea nici focul nici securea". Aceeași idee este prezentă la Clement Alexandrinul, apoi la Origen, Ciprian al Cartaginei și la alți apologeți. Textele menționate aduc în actualitate imaginea pomului fiind însoțită de simbolistica butucului, a mlădițelor și vlăstarelor, putem considera că tema "sădirii" pentru a simboliza Biserica lui Hristos se leagă de cateheza baptismală iudeo-creștină ea însăși inspirată din cateheza evreiască. În creștinismul ulterior tema va interfera cu alte elemente, cum ar fi cea a grădinii
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
menționat prima dată în greacă biblică și apoi în latină, nu e cunoscută cu siguranta, dar deoarece la origine, așezarea a fost ebraică, etimologia lui este ebraică, sau cel puțin, semitica. E posibil legată de cuvântul Netzer (נצר) care înseamnă „mlădița”, „ramură”,„lăstar”, iar creștinii văd în această o aluzie la faptul ca Iisus era mlădița din casa lui David. Altă ipoteză trimite la rădăcina נטר ntr - însemnând „pază”, explicația fiind că poziția orașului pe munte, deasupra Văii Esdraelonului (Valea Izreel
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
dar deoarece la origine, așezarea a fost ebraică, etimologia lui este ebraică, sau cel puțin, semitica. E posibil legată de cuvântul Netzer (נצר) care înseamnă „mlădița”, „ramură”,„lăstar”, iar creștinii văd în această o aluzie la faptul ca Iisus era mlădița din casa lui David. Altă ipoteză trimite la rădăcina נטר ntr - însemnând „pază”, explicația fiind că poziția orașului pe munte, deasupra Văii Esdraelonului (Valea Izreel) îi permite să servească drept bastion în calea unor oști străine. De la numele orașului se
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
fost populat în timpul lui Iisus. După ei, era vorba de o deformare a textelor în timpul traducerii în greacă, si de fapt semnificația adevărată a numelui „Iisus din Nazaret” nu era că el ar fi fost din Nazaret, ci că era mlădița (netzer) din Casa lui David. Oricum, și după spusele Noului Testament, era vorba de un loc marginal, așa cum se poate înțelege din vorbele lui Natanael (identificat cu apostolul Bartolomeu) din Cană Galileei: Epiphanios din Salamis (?- 402) a stabilit că până în
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
poate ajutat doar de ucenici mai puțin inițiați. Specialiștii sunt unanimi în aprecierea unității de tratare a subiectelor în toată bogăția lor de conținut. Motivele decorative sunt foarte bogate și de mare efect. Motivele sunt mai ales vegetale: flori, vrejuri, mlădițe, frunze de pălămidă și de stejar. Toată biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
cruce care se numesc Calea Crucii (în timpul postului mare în bisericile romano-catolice din toată lumea, se face Calea Crucii amintind suferințele suportate de Fiul lui Dumnezeu, până la moartea pe lemnul crucii). În parohie funcționează și o grădiniță în cadrul unei fundații, numită „Mlădița”, de care se ocupă trei surori (una din Belgia, una din Coreea de Sud și una din Luxembourg) din Congregația Surorilor Doctrinei Creștine și patru educatoare. De parohie se ocupă doi preoți, pentru activitățile liturgice, vizite la bătrâni (în primă vineri din
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
pe schele de bambus, la bătrânețe au toiage de bambus iar când mor sunt puși în sicrie de bambus. Oamenii unor culturi asiatice, de ex. în Insulele Andaman și Filipine, credeau că omenirea a apărut dintr-o tulpină de bambus. Mlădițele de bambus și frunzele sunt sursa principală de alimentare a ursului panda (Ailuropoda melanoleuca).
Bambus () [Corola-website/Science/314348_a_315677]
-
multă." Matei 24:31 "Și va trimite pe îngerii Săi, cu "răsunet de trâmbiță", și vor aduna pe cei aleși ai Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini. Matei 24:32 "Învățați de la smochin pilda: Când mlădița lui se face fragedă și odrăslește frunze, cunoașteți că vara e aproape." La Cincizecime (Leviticul 23:22) secerișul nu este încă terminat. Profetic, cei răscumpărați nu au fost înălțați ori răpiți până la sfârșitul secerișului (Sărbătorea Săptămânilor), iar alegoric după seceriș
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
de către trupele Armatei Române în 1919. Pădurea Delani, valea Crișului Negru și Valea Nimăieștilor, ștrandul termal Casa de Cultură Municipală, Biblioteca „Constantin Pavel”, Corul orășenesc Lyra (fondat în 1905), Corurile confesionale „Armonii Liturgice” (ortodox) și „Ioan Bușiția” (greco-catolic), Ansamblul Folcloric „Mlădițe de Tezaur”, Clubul copiilor Spitalul Municipal Beiuș deservește o populație de peste 100 de mii de locuitori, cu 13 secții în două staționare (ATI, interne , cardiologie, chirurgie, ortopedie-traumatologie, neurologie, ORL, oftalmologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie, neonatologie, boli infecțioase), un ambulator cu cabinete și
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
are un apendice dezvoltat, care permite păsărilor să digere plantele bogate în celuloză. Dropiile se hrănesc cu hrană de natură vegetală și animală care diferă după specie anotimp și mediul de trai. Hrana constă din bulbi de plnte, fructe, frunze mlădițe tinere, sau animale mici nevertebrate, gândaci, lăcuste, termite, furnici, viermi, păianjeni, scorpioni și melci. Speciile mici consumă și șerpi mici, șopârle, ouă, pui de păsări și rozătoare mici.
Otididae () [Corola-website/Science/317080_a_318409]
-
epoca bronzului (secolele III-II î.Hr.). Satul Botoșana a purtat în trecut mai multe nume: Botoșeni, Botoșani și Botușana. Din cronica parohială se spune că numele corect al localității este Botoșana, care derivă de la „botușu” ce se întrebuințează la altoire sau mlădiță de vie. Prima atestare documentară a localității datează din 3 iulie 1575. Într-un document din culegerea "„Documente privind istoria României”", Vol. III, p. 55-56, se spune că domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) a întărit moștenirea urmașilor lui
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
la roșiatic. Sâmburele așezat central este de consistență dură. În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius în timpul iernii, însă dacă după înflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de grade, florile se scutură iar pomul nu mai poate produce fructe în anul
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
lemn foarte dens și omogen fiind foarte ramificată, iar coroana foarte densă. Frunzele sunt opuse, mici, pieloase, eliptice sau ovate. La vârfuri ele sunt optuze sau emarginate, pe fața superioară lucioase (verde-închis), iar pe cea dorsală mate (verzi-gălbui). Frunzele și mlădițele sunt bogate surse de alcaloizi cu structură sterolică și diosgenol. Unii din aclaloizi au proprietăți cardiotonice. În medicina populară el este folosit pentru bolile de piele (eczeme pustuloase), gută, reumatism(artrite reumatoide, reumatism cronic), hiperuricemie, parazitoze intestinale, insuficiență hepato-biliară, veruci
Cimișir () [Corola-website/Science/321980_a_323309]
-
palat și pus pe un dric tras de 5 boi, care a dus sicriul în cortegiu la sala funerară (numită "sōjōden"), care era în altă parte a orașului. Acolo s-a ținut o slujbă care a inclus rugăciuni, ofrande de mlădițe "tamagushi" și elogii din partea noului împărat, a prim-ministrului și a ministrului Curții Imperiale. Apoi sicriul a fost dus la trenul funerar, cu care a fost transportat încet întreaga zi următoare la Kyoto, unde a fost pus într-un palanchin
Împăratul Meiji () [Corola-website/Science/316409_a_317738]
-
Betania a spus o pilda a smochinului folosind un joc de cuvinte în care "începutul verii", adică "începutul secerișului" este comparat cu "începutul necazului" care declanșează evenimentele de înaintea venirii Fiului Omului. Marcu 13:28-29:" "Învățați de la smochin pilda: Când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, cunoașteți că vara este aproape." Tot așa și voi, când veți vedea împlinindu-se aceste lucruri, să știți că El este aproape, lângă uși." "" cade conform datei observării lunii noi, în Sâmbăta cea mai
Sabat haGadol () [Corola-website/Science/325970_a_327299]
-
prețul de sânge plătit pentru această (prezenta cimitirului militar). În anul 2004 s-a deschis o cale care începe la parcela oamenilor mari ai națiunii și care duce la intrarea principala la Memorialul Yad Vashem, și alături de ea, „Monumentul ultimei mlădițe”, în memoria eroilor armatei veniți din Holocaust și care au căzut în luptele din Țară Israelului, fără să mai fi putut întemeia o familie. La nord de mormântul lui Herzl se află un loc rezervat conducătorilor Organizației Sioniste Mondiale, între
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
să procure avantaje pentru supraviețuirea hibernală. Marmota este "cecotrofă", adică ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc cu vegetale erbacee, semințe și mici nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi). Ele preferă mlădițe fragede și își țin hrana cu membrele anterioare. Împerecherea marmotelor are loc în aprilie - mai, aproape imediat după ce acestea apar la suprafața pământului după hibernare. Uneori împerecherea are loc probabil și până la ieșirea lor din galeriile de hibernare. Gestația durează
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
bucur trăind, mă bucur să pregătesc dulceață, prăjituri și alte delicatesuri cu care să-mi primesc prietenii, să privesc pomii înflorind, să privesc mierlele de afară. Sunt la fel ca și țăranul care își cultivă ogorul și vede crescând primele mlădițe. Fericirea pentru mine este foarte simplă. Ce ți-ai dori? Flori de câmp Mi-aș dori mai multe spații pentru expoziții în București. Au rămas foarte puține săli și artiștii n-au unde să-și etaleze lucrările. Din păcate, nu
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
peste noapte că sunt puși să gestioneze ținutul Bundy ca și cum ar fi al lor. Cum în mod sigur nu era al lor, grecoteilor acelora le-a păsat fix în pix și, după mai puțin de un secol, ținutul înfrunzise de mlădițe Bundy care au crescut, și au crescut, și au tot crescut, pînă au devenit falnicii stejari Bundy din zilele noastre. Mișmașul, ciupeala, trocul, lingușirea, necinstea, bacșișul, furtișagul, nesimțirea, trîndăvia cît și alte tîrîtoare de casă au început să se înmulțească
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]