1,003 matches
-
art. 87 a fost abrogat prin art. 1 pct. 31 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, pct. 4 al art. 87 avea următorul conținut:"4. obștile de moșneni sau de răzeși și composesoratele, prin mandatarii lor;" ***) Pct. 5 al art. 87 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 32 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obstilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obstilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144460_a_145789]
-
articolul 28, alineatele (1), (2), (3) și (5) se modifică și se introduc alineatele (6)-(9), astfel: lt; lt;Art. 28. - (1) În vederea administrării și exploatării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 membrii formelor asociative de tip composesorate, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești și altele sau moștenitorii acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie, potrivit legii. (2) În termen de 45 de zile de la data validării de către comisie, în condițiile prezenței legi, a cererilor foștilor
DECIZIE nr. 269 din 22 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38 şi 42 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată, ordonanţa aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
de răzeși, păduri grănicerești și altele sau moștenitorii acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie, potrivit legii. (2) În termen de 45 de zile de la data validării de către comisie, în condițiile prezenței legi, a cererilor foștilor composesori, moșneni, răzeși sau, după caz, ale moștenitorilor acestora, un comitet ales de adunarea membrilor formei asociative sau/și moștenitorii acestora, cu majoritatea simplă, va solicita judecătoriei competențe teritorial, pe baza certificării dreptului de proprietate sau de moștenire de către comisiile locale, autorizarea
DECIZIE nr. 269 din 22 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38 şi 42 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată, ordonanţa aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
dar ei ajung foarte rar pe-aici. Dintr-o nostalgie nemărturisită, Ionică a lăcuit roțile cu obade largi și le-a ridicat pe ziduri. Pentru ca trecătorii să nu uite de unde am pornit: am fost o națiune de răzeși sau de moșneni. Cu care și boi. Ultimii daci liberi, după ce majoritatea au ajuns niște clăcași. Și nu mai contează că munceau pe moșia boierului grec sau că șomează prin balcoanele blocurilor cenușii din Târgu-Frumos sau din Râmnicu-Sărat, din Alba-Iulia sau din Zimnicea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de au vrut să se facă moșneni pe hotarul sfintei mănăstiri” , dar li s-au aprins casele și au fost alungați de pe moșia mănăstirească. Mult mai interesant, sub raportul dreptului de vânzarecumpărare asupra pământului, este cazul lui Pavel Ciotu din Vama, care vinde în 1699 lui Gheorghe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba de răzeși și moșneni), deoarece „împroprietărirea era un expediment momentan și se ajunge la pulverizarea loturilor și problema s-ar pune din nou” , ceea ce s-a îmtâmplat. Deși importantă prin efectul social-economic, reforma lui Cuza din 1864 deschide lunga suferință a țăranului român cauzată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de la care s-a moștenit moșia), dar nu era hotărnicită, cel care cumpăra (o rudă directă, cineva apropiat, vecin, mai rar un străin, funcționa dreptul de 183 pratimisis - n.a.) rămânea tot în indivizie. În cazul în care satul liber de moșneni sau răzeși se vindea unui boier rumânindu-se sau vecinindu-se (au fost dese asemenea cazuri și documentele le consemnează), foștii răzeși deveneau țărani dependenți cu delnițe proprii,continuând să-și lucreze fostele părți din moșia indiviză . Erau și situații în care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
său nu este pomenit. Și sunt aici Mitropolitul Iustin, Ștefan Pascu, rectorul de la Cluj, Petre Comărnescu, un specialist din RFG, Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor... Nimeni nu știa cine făcuse totul, până de curând. Acest fiu de moșneni din Botenii Muscelului și-a Început cariera și a vrut să-și dedice viața studiului culturii materiale, vieții sociale și obiceiurilor poporului român; a vrut să se dăruiască Moldovei. Dar a fost alungat. În familie se știe doar că a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente privitoare la istoria răzeșilor și moșnenilor din Bucovina (nr.1/1888 ș.u), în traducere proza „Pietrele Doamnei” de Carmen Syilva (nr.2/1887), „Biblioteci școlare” de Andrei Bârsan etc. În notele „Un patron în Viena (Amintiri din viața de student), T.V. Stefanelli evocă momente din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al practicii religioase în România. Îi impresionează bărbile preoților, vitalitatea lor de traci; critică protestant "obscurantismul" acestora. Simt însă instinctiv credința din spatele bărbilor și sutanelor prea negre și pătate de muncă. Bellesort urmărește cu uimire ceremonia de înmormântare a unui moșnean din Pietroșița, pe care o descrie cu lux de amănunte, punctând sec la final: "cette cérémonie avait un air barbare". Barbară li s-a părut, cred, și înmormântarea la care au asistat amicii noștri francezi la Târlele Filiului, în inimă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
spre vremurile noi.“ („Partidul“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 7 mai 1988) PERFIL Pavel, prozator și ziarist „Pildă și crez, îndemn și năzuință, iată omul care acum 60 de ani, în anul reîntregirii neamului, dintr-o familie de vechi moșneni a venit spre noi. Spre cei de acum, identificându-se cu năzuințele întregului popor, ecou răsfrânt în douăzeci și două de milioane de oameni care însuflețesc acum, liberi și drepți, rotundul chip al României.“ (Luceafărul, 21 ianuarie 1978) „Ideea sistematizării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dialecte din nordul Indiei. Boieri, erau în epoca veche, toți stăpânii de pământ îndiferent de suprafața stăpânită. Și cel care avea zeci de sate și acela care trăia în devălmășie cu rudele lui pe o parte dintr-un sat - adică moșneanul sau răzeșul - tot boier se chema. În ceea ce privește situația nobilimii române transilvane, a deținătorilor de pământ adică, aceștia au o situație diferită față de cea a proprietarilor de pământ din Moldova sau Țara Românească. În secolul al XIIIlea și în prima jumătate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
origine divină scrise pe o coloană de ara-mă, de unde s-a păstrat la geți caracterul divin al religiei și tradiției sociale ce a rezultat din acest concept. Un document de la 1639 dat de Matei Basarab ne spune despre spolierea moșnenilor și a statului de către grecii fanarioți, credincioși slujbași ai turcilor astfel: ,,oameni străini nouă nu cu legea(religia) ci cu neamul, cu limba și năravurile cele rele”. Pe la 1870, Grigorie Iliuț, primarul comunei Crasna din Bucovina aflată sub ocupație austriacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia”, „Iașul
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri în apă, București, 1935; ed. Iași, 1997; O fată singură, București, 1937; Legiunea de onoare, 1940; Ard zăpezile, București, 1962. Repere bibliografice: Ralea, Scrieri, ÎI, 423, 431-432; Eugen Constant
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
, Vladimir (pseudonim al lui Nicolae Iordache; 23.V.1902, Teiu, j. Argeș - 26.XI.1970, București), critic și istoric literar, poet, traducător. Este fiul Leancăi (n. Dumitrașcu) și al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut. Urmează școala primară în comuna natală, absolvind-o în 1912, când intră la Liceul „I. C. Brătianu” din Pitești, unde va promova primele patru clase. În anul școlar 1916-1917, în urma suspendării cursurilor în teritoriul ocupat de trupele germane
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Cercetarea trimisă la Isprăvnicie n-a avut sorți de rezolvare nepărtinitoare. Înainte de legea de la 1864 situația proprietății rurale în România era următoarea după unele surse: teritoriul cultivabil se întindea pe 7 milioane hectare, repartizate pe proprietari: un milion hectare aparțineau moșnenilor sau răzeșilor, încă din timpurile vechi; 775.000 hectare le aveau mănăstirile închinate; 922.0 ha erau ale bisericilor și mănăstirilor pământene; circa 412.0 ha - așezămintelor de binefacere, comunelor. Restul de aproape 4 milioane ha aparțineau familiilor boierești. Deci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă, din care 3 fălci fusese ale mătușii sale , Maria, și 4 ale lui Gavrilaș logofăt, „mosul sau, tatăl răposatei maicei sale Marghita”. Domnul motivează această vânzare, spunând că, întorcându-se din pribegie, „că un fecior de domn drept și moșnean de țară , am făcut cu acele ocini cum am vrut. Cu unele am dăruit pre ceia ce ne-au slujit, altele am și vândut că un moșnean ce face cei voia cu ocinile sale”. În 20 noiembrie 1666, se face
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
spunând că, întorcându-se din pribegie, „că un fecior de domn drept și moșnean de țară , am făcut cu acele ocini cum am vrut. Cu unele am dăruit pre ceia ce ne-au slujit, altele am și vândut că un moșnean ce face cei voia cu ocinile sale”. În 20 noiembrie 1666, se face hotarnica satului Fetești „care sat nu fusese încă ales de către orașul nostru Hîrlău și cătră satul nostru Dealul lui Vodă(Scobinți)”. La 1757, Mihai Racoviță donează mănăstirii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
modus vivendi și o "mică înțelegere" cu cei care își construiesc viață pe compromisuri. O fi poate și zodia de vină, dar cred că mai este și altceva: moștenirea a două generații de magistrați și a altor cîtorva de aprigi moșneni buzoieni care imi stau în spate. Credința mea în dreptate și adevăr, deplină permeabilitate la argumentul rațional (profesional) cred că pot scuză faptul că sînt "incomod". Vă așteptați la ceea ce ați descoperit în prima lună de directorat? Deși eram prevenit
Chestionar cu gripă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18142_a_19467]
-
care se face portretul lui N. Cartojan: "generos, înțelegător al tineretului", "plin de optimism reconfortant" (Agavriloaei), "om bun; drept, integru, omenos, sfios" (Simonescu) etc. Aflăm astfel, de sub pana autorului tezei, că adevăratul nume era Cîrtojanu provenit dintr-o familie de moșneni "înrăzeșiți" de Mihai Viteazul, în urma bătăliei de la Călugăreni, în satul Vida-Cîrtojeni (jud. Vlașca). Mama sa avea numele Petrescu, probabil - scrie autorul - "o femeie simplă" de la țară. Lucrarea d-lui Florescu aduce o serie de informații biografice interesante - chiar dacă nu operative
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Articolul 73 *) Art. 73 a fost abrogat art. 1 pct. 21 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 73 avea următorul conținut: "Art. 73. (1) Obștiile de moșneni ori răzeși și composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat la
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]