627 matches
-
am retras spre locurile noastre, văzând totuși în căutătura lui multă omenie, ba chiar și un zâmbet vag în colțul gurii. Curând au fost puse în mișcare frânele și când se vedeau deja luminile orașului Bârlad, mulți din tinerii încorporați moțăiau din cauza băuturii și a căldurii din vagon. Caporalul Olteanu a venit, și pentru că ne uitam amândoi rugător la el, ne-a făcut un semn abia vizibil. Atunci eu și Rică am luat-o agale spre capătul vagonului; chiar caporalul Olteanu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
somnul acela de vreo două ore m-a refăcut, de parcă atunci începusem pescuitul. - Și n-ai căzut în nas? Sau în apă? m-a întrebat Gică râzând. - Iaca nu. N-am făcut ca tine, știi tu, acolo, la Prut, când moțăiai pe scăunel, te luptai cu somnul și făceai plecăciuni până la pământ de parcă te aflai în pelerinaj la Mecca, în timpul rugăciunilor. Ai căzut apoi în nas, cum spui tu și, huștiuliuc, te-ai dus în Prut. Baia rece te-a trezit
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
treptele de marmură albă. Târgul abia se trezea. Intrând în cancelaria domnească, Constantin Brâncoveanu nu întâlni grămăticii cu care lucra de obicei, ci fețele simandicoase ale celor mai înalți dregători ai țării, unchii săi. Nașul Dinu, marele stolnic Constantin Cantacuzino, moțăi din cap la salutul răspicat al finului său, marele spătar Mihai zâmbi abia, abia prin barba stufoasă, iar unchiul Iordache nu-i acordă nici o atenție; vorbeau șoptit cu sfințiile lor patriarhii Ierusalimului și al Constantinopolului. — Divanul mic se va ține aici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
altfel, i-a luat Dumnezeu mințile de cum s-a însurat cu nepoată mea Maria, fata răposatului Șerban, frate-meu. Credea că împăratul de la Viena și cu soacră-sa or să-l facă domn în Țara Românească. Vise... Mitropolitul nu mai moțăia, deschisese ochii mari a mirare, marele spătar Mihai ridicase capul surprins și el să audă vorbindu-se așa despre Șerban Vodă și neamul lui. — Ar fi mai multe de spus, interveni vodă, sculându se brusc din jilț. Încercă să se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
al terierului umplu holul. Graba sa frenetică îl mînă de-a berbeleacul pe scări, de parcă se împiedica de propriile lăbuțe. Of, vocea asta a lui Steyn! șuieră printre dinți Ottilie și întoarse cu mînie paginile din carte. e) Stăteam liniștit, moțăiam în cameră. Dar, încă o dată, nu mi se permise să stau așa. De-abia am stat cinci minute că se întîmplă din nou. Vocea groasă a lui Steyn răsună în vestibul. Of, vocea asta a lui Steyn! f) Într-o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
timp, după-amiază încercam în odaia mea să scriu sau să citesc ceva, mă apuca somnul. Iar cele două zile pe săptămână, când aveam program de la cinci la opt, erau cele mai grele. De la statistică mă duceam direct la ziar și moțăiam pe șpalt, când nu-mi pica chiar capul pe el. "Domnul Preda!" striga atunci Grigorescu și o formidabilă palmă în masă mă făcea să sar în sus ca și când aș fi primit palma aceea chiar în cap. De dorința de a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai de care o îndopau cu mâncare. Cânta cocoșul a doua oară. Sarmalele fierbeau în oalele de lut puse în jarul focului, de la cozonaci, care era adunat în vatra cuptorului. Pe plită, un cazan mare cu apă forfotea. O bătrână moțăia pe un pat, iar Antonica robotea încă la așezatul pomenilor împreună cu celelalte femei. Somnul îi fugise de mult, avea ale ei pe cap. Își șterse cu colțul basmalei gura și se uită printre ușa crăpată la patul fetei sale cele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de față cu Bologa. Eu mi-am făcut datoria... ― Datoria, datoria, murmură ursuz ofițerul. Ziua, noaptea, datoria... La vreo treizeci de pași intrară cu toții într-un adăpost larg, luminat cu o lampă mare de petrol. In fața unui multiplu telefonic moțăia un sergent cu receptorul în cap, ca un bandaj de urechi. Pe un pat de scânduri horcăiau alți trei subofițeri, toți cu burta în sus, cu gura căscată și lucitori de sudoare. In colț, pe o masă cu multe hârțoage
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fraților, cum facem, cum dregem, ne Întâlnim o dată pe săptămână și bem. O fi bine, o fi rău? Sandu Șpriț - eu nu beau sec nici mort, asta e damblaua mea, alta n-am! - Îi trage un ghiont lui Gicu, care moțăie bătând darabana cu degetele. Cucăi, cucăi, Gicule, nu mai ții la băutură... Mă, și-altădată ne duceai pe toți pe brațe, la neveste, și ziceai doamnelor, acesta este soțul dumneavostră, Îmi face o deosebită plăcere să vi l Înmânez În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cel care nu are oglindă nu știe cum arată buricul pământului. E din ce în ce mai greu să menții o iluzie în viață. Unii susțin că strămoșii lor au fost primii care au pășit pe corabia lui Noe. Nu chiar în orice bătrân moțăie un înțelept. Câteva metafore existențiale ne duc cu zăhărelul de mii de ani. Când îmi reușește câte o îmbinare de cuvinte, parcă mă simt în anturajul unui laureat Nobel. Nu poți învinge cu mentalitate de învins. Nu toți care sunt
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi (a se da de-a huța) - scrânciob a se fâțâi a moțăi [TERMINOLOGIA SONORITĂȚII] [1] 2258 hobot bocet secetă * fuget țușni camătă a țișne huet deget buget raget * grohot vîjet fuged * țocăt * hopot fîlfăt * treamăt freamăt * țîșnet * foșnetul trăsnet plesnet șteamăt cotropitor 108 {EminescuOpXV 109} [2] 2268 clocot muget hohot răget strigăt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
personal, de preferință pe la 4-5 dimineața, dar obligatoriu iarna, din noiembrie până în martie-aprilie, și dacă te-am mințit să mă ierți, că poate m-am învățat eu cu alte trenuri. Eram deja obișnuit cu opririle din sat în sat așa că moțăiam între somn și realitate când m-am prins că trenul s-a oprit de tot. De câte minute nu știu, dar ceasul meu dădea semnale clare de dezastru. Mă învîrt prin vagon după controlor în speranța unei informații și îl
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
aia slinoasă, cu un registru tocit pe la colțuri, plin de pete, pe care se băteau milioane de muște mici africane pentru o repartiție cit mai aproape de picătura de grăsime, autoarea petei mai sus-menționate. Un verișor mai buzat al lui Inocent moțăia pe un șezlong la fel de puturos. Atac în franceză, ,,nu merge ventilatorul, mon frere, ce fel de hotel e ăsta dacă nu i poți măcar să te răcorești", spun, gîndindu-mă la ce ar fi putut fi în hotelul de vizavi, care era
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care o ajutase pe regină cu selecția textelor și cu întreaga punere în scenă, micul spectacol dramatic a avut un succes monstru, cu atît mai mult cu cît prințul a ghicit cu ușurință numele personajelor. În versiunea Scheffer, prințul a moțăit în timpul spectacolului. La sfîrșitul șederii sale la castelul Peleș, cuplul regal l-a condus pe Edward pînă la gara din Sinaia, unde acesta a luat trenul care mergea la Gheorghieni, în Transilvania. Acolo îl aștepta arhiducele Rudolf, nefericitul Kronprinz al
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la începutul săptămânii. După vreo două capitole, se băgă sub pilotă și își trase perna mai confortabil înainte de a stinge lumina. O oră mai târziu, se ridică în capul oaselor. Se tot foise, dar nu reușise să adoarmă. Nici măcar nu moțăise. Împinse pilota la o parte și se sculă din pat. Ezită o clipă înainte să meargă în bucătărie și să scoată plicul crem cu adresa tipărită din coșul de hârtii. Mirosea un pic a tăieței chow mein, și Darcey strâmbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu? 7 Chiar după Clayallee, la marginea Dahlemului, se afla imensa poartă din fier forjat de la reședința lui Six. Am rămas o vreme În mașină și am supravegheat șoseaua. De câteva ori, am Închis ochii și m-am pomenit că moțăi. Fusese o noapte lungă. După ce am tras un pui de somn, m-am dat jos și am deschis poarta. Apoi am mers Încetișor cu spatele Înapoi În mașină, am cotit pe drumul privat și am rulat pe o pantă lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ar fi trebuit să ne oprim, însă nu mai e timp, e aproape miezul nopții, mergem direct la Veracruz. Plouă torențial acum, dincolo de geamurile caselor apar o clipă scene de viață obișnuită, numai noi, ca o halucinare a nopții tropicale, moțăim în acest autobuz, în timp ce zeul ploii aleargă odată cu noi. În fapt, Tlaloc a fost, probabil, totdeauna mai mult decât un zeu. A fost o obsesie. Fără apă, porumbul aztecilor nu creștea. Fără porumb, viața era în primejdie. Din lanurile lor
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
La trei dimineața, s-au retras în apartamentul lui și au făcut incredibilul și mult așteptatul sex, înainte să se culce pentru câteva ore. Următoarea dimineață s-au trezit unul în brațele celuilalt. Au petrecut restul zilei în pat, vorbind, moțăind și savurându-se unul pe celălalt cu pasiune. În acea seară, epuizați, au ieșit din cuibușorul lor de nebunii și Oliver a dus-o pe Lisa la un restaurant franțuzesc destul de urât, a cărui singură calitate era că se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
plâns, urmate de vocea lui Kay, mai blândă și mai gravă decât o auzisem vreodată. Hohotele se întețiră, apoi se transformară în scâncete. Mi-am tras perna peste urechi și m-am silit să adorm la loc. CAPITOLUL ȘASE Am moțăit în cea mai mare parte a timpului cât a ținut plictisitorul rezumat al infracțiunilor din 10 ianuarie și m-am trezit doar atunci când căpitanul Jack a zbierat: — Asta-i tot! Locotenentul Millard, sergentul Sears, sergentul Blanchard și polițistul Bleichert să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sigură de un lucru: s-a născut o stea. Emmy oftă din greu în timp ce închise robinetul cu piciorul, apoi închise ochii, scufundându-se cu pieptul și picioarele sub apă. Stătea în cada hotelului deja de o jumătate de oră, când moțăind, când citind, sub jetul plăcut de apa caldă pe care o lăsa să curgă la interval de câteva minute ca să mai împrospăteze apa din cadă. Nu-i păsa că mâinile i se încrețiseră, că pe frunte începuseră să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și Începu lunga călătorie Înapoi spre apartamentul familiei Maxted. După ce trecu de punctul de control de pe Avenue Joffre era deja prea obosit ca să mai pedaleze și Își Împinse micul vehicul printre țărăncile care cerșeau și printre conducătorii de ricșe care moțăiau. După ce se ajunse În apartament, se așeză la masa din sufragerie și mîncă niște biscuiți de cocktail și niște măsline, și bău niște sifon. Adormi În patul prietenului său, sub avionul care se Învîrtea neîncetat și plutea sub tavan ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care se Împleti cu bîzÎitul Îndepărtat al unui avion de transport. Jim schimbă băncile și se așeză lîngă doamna Hug, care Îl ținea pe tatăl ei bătrîn la piept. Două dintre misionare erau culcate pe podeaua camionului, iar ceilalți deținuți moțăiau tresărind neliniștiți. Basie Își pierduse interesul față de băieții englezi și Îl urmărea pe Jim pe deasupra gulerului pătat de sînge al hainei. Mii de muște se adunară În jurul camionului, atrase de transpirație și de urina care curgea printre scîndurile de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În cuie sîrmă ghimpată pe un șir de stîlpi de pin. În spatele gheretei de pază, se afla magazia antreprenorului, Înconjurată de grămezi de scînduri și lemn pentru gard și un adăpost de bambus, unde un al doilea grup de muncitori moțăiau pe saltelele lor, lîngă un foc de cărbuni. Camionul se opri lîngă gheretă, unde șoferul și prizonierii lui priviră Împreună acest loc singuratic. Fosta curte a oborului de vite se transformase Într-un lagăr de civili, dar luni de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
un duduit aspru care Îi sfredeli auzul lui Jim. Emoționat de perspectiva unui raid aerian, Jim se uită spre cer prin acoperișul deschis al sălii de Întrunire. În tot lagărul, deținuții alergau pe cărările de zgură. Bărbații și femeile, care moțăiau ca niște pensionari de azil pe treptele barăcilor, se Împingeau pe uși, mamele se aplecau peste ferestrele de la parter și Își puneau copiii la adăpost. Într-un minut, lagărul rămase pustiu, lăsîndu-l pe Jim să conducă singur raidul aerian din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și stoicism, de nenumărate acte de vitejie, un univers departe de războiul pe care Îl cunoscuse Jim la estuarul fluviului Yangtze, acest mare fluviu aproape insuficient de lat ca să tragă spre gurile lui toți morții Chinei. Bucurîndu-se de reviste, Jim moțăia printre muște și vomă. Încercînd să nu se lase copleșit de Reader’s Digest, Își aminti de lumina albă a bombei atomice de la Nagasaki, a cărei strălucire o văzuse reflectată În Marea Chinei. Aureola ei pală Încă mai plutea peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]