9,547 matches
-
care, respingînd comoditățile vulgului, poate să-și supună carnea idealurilor în care crede. "Să facem din nebunia noastră o lume de carne. Să coborîm valorile duhului nostru în viață, și să luptăm veșnic alături de ele. Vom vedea atunci uriași în morile de vînt și castelane în slujnicele cîrciumilor. Viața decolorată, monotonă, veștedă va ajunge frămîntată de diavolești și dumnezeiești porniri. Vom fi creștini, pentru că vom înstăpîni viața duhului în locul vieții trupești și sociale. ș...ț Eroismul propriu-zis nu se împlinește cu
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
organizarea unui festival. Cred că, uneori, pasiunea poate să înlocuiască, pe ici, pe colo, mai ales în țărișoară, direcțiile manageriale. Mai ales atunci, de mult, cînd noi cu toții traversam o tranziție nesfîrșită. Uneori, ca un Don Quijote, s-a luptat cu morile de vînt, a împins apele la deal și munții la vale ca să reușească la Craiova defilarea marilor valori regizorale și actoricești internaționale. Cei mai mulți dintre invitați abia dacă auziseră de București. Cît despre Craiova... Perseverent, încăpățănat, tenace, naiv, fanatic, Emil Boroghină
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
lume, reaua menire. Asociațiile pe care le iscă priceperea de-a prinde firul, dincolo de impresia de devălmășie avangardistă, în care toate cuvintele și școlile sînt neamuri, a lui Bogza străpung cortine de istorie cu pintenul romantic al nelipsitului, neocolitului memento mori. În fiecare creație e-o execuție: "fecioară galbenă rudă cu inima conspiratorilor și gloanțele plutoanelor de execuție/ așa cum noaptea de 3 Mai 1808 (Tres de Mayo, ziua împușcării prizonierilor spanioli de către trupele lui Napoleon, după ce, spune șeful armatelor franceze în
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
un același Canton fabulos, în care experiențele din copilăria liberă, sălbatică, scenele de film tarkovskian și proiecțiile poetice din prezentul "cultural" se amestecă și se tulbură. Sub cerul Mănășturului "ca un cearșaf murdar", luând-o pe sfoara potecii de pe Canalul Morii, autorul ce-și ghidează personajul (pe el însuși) ajunge din nou în acel limb care și-a păstrat, întreagă, puterea de fascinație. Peisajul este dezolant, o margine a marginii, un perimetru străjuit "de peturi și de căcații bețivilor/ de aurolacii
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
sportivă sau baie la comun); UN ROMAN NĂSCUT LA ROMĂ (italian său roman?); SĂ RÂZI ȘI SĂ TE APUCE PLÂNSUL (frizerie sau tragicomedie?)". Este clar că lupta lui I. Funeriu pentru impunerea unui cod tipografic nu este o bătălie cu morile de vânt. Trebuie să existe niște standarde în domeniul editării de carte, fără respectarea cărora tipăriturilor nu ar trebui să li se permită accesul pe piață. Cine ar fi în măsură să acorde valoare legislativă acestui cod? Probabil Academia Română, dar
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
consulte originalul. Unei astfel de erori de transcriere i-a căzut victimă însuși G. Călinescu. În Opera lui Mihai Eminescu, divinul critic ajunge la un adevărat delir interpretativ ca urmare a citirii și citarii greșite a unui vers din Memento mori: Când în straturi luminoase basmele copite cresc". În realitate, în versul lui Eminescu nu era vorba despre copite, ci despre copile. Pornind însă de la o singură consoana transcrisa greșit G. Călinescu descrie o viziune baroca, în care "basmul este văzut
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
o proprietate". Primul citat este chiar dintr-un text juridic (din culegerea de pravile alcătuită de A. Donici, în 1814) și atestă faptul că termenul era inițial unul precis, tehnic: "Creditorul... iaste îndatorit a răspunde pentru stricarea acareturilor, adică a morilor, viilor și altor lucruri". Hasdeu, în Etymologicum Magnum Romaniae, I, 1886, observa că termenul acaret "se aplică mai cu seamă la construcțiuni cu dependințele lor". Sensurile extinse înregistrate în DEX (1996) - (1) "construcție auxiliară care ține de o gospodărie"; (2
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
de-acum cu puterea lui de a-și aminti tot, așa cum a fost, dar mai ales cum ar fi putut să fie. "Copilăria mea în viile i.a.s.-ului, în livezile cu cirești, în pădurea cu stejari, la căprioara, moara dracilor, la cinema Luceafărul, tanti bibliotecara, care nu mă lăsa să citesc Homer în clasa a V-a, proful de fizică care-mi tot repeta că-s "brânză bună în burduf de câine", și lista aceasta ar putea continua la
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
pe nepusă masă sau când îți este spart nasul cu o lovitură aplicată direct în bot, înroșindu-i-l de sânge sau și mai grav, când ești servit în loc de un dumicat de pâine, cu un vas de lichid antigel și mori în chinuri sau rămâi să trăiești cu sechele și dureri inimaginabile, cum poți reacționa? Cei care astăzi ordonă crima în masă sunt impasibili la astfel de explicații, sunt impasibili la durere, cu excepția durerii lor sau a apropiaților din familie, de unde
Blănculescu: Iubitorii de animale trăiesc un coșmar, UE este oripilată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68977_a_70302]
-
exclusiv politizante (Eminescu a fost antisemit; a fost reacționar etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt în ceva coerent, temele de dezbatere au venit și au trecut, la "aniversară" s-au adus omagii șablonarde care au dat apă la moară celor care îl consideră oricum pe Eminescu desuet. Temele negative plutesc încă în aer, poate chiar în inconștientul colectiv al românilor, ca aburii nevăzuți ai unei calomnii care persistă și după ce acuzațiile se dovedesc false. Văzute de peste ocean, "dezbaterile" au
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, în toate variantele românești sensurile sunt sacrificate de dragul rimei, "soluțiile" fiind ades nepoetice sau naive, dacă nu chiar hilare pentru vorbitorul nativ; în ultimă instanță, dând apă la moară cinicilor care îl citează pe Robert Frost cu zâmbet în colțul gurii spunând că... poezia este ceea ce se pierde prin traducere. Stângăciile sunt desigur scuzabile pentru cei care - netrăind printre nativi - nu pot înțelege complet conotațiile limbii de zi de
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
cu participare explicabil minimă din partea americanilor! Apariția unui volum de autor ca acela scos de mine acum doi ani în câteva sute de exemplare (Eminescu - Eternal Longing, Impossible Love/ Eternul Dor, Imposibila Iubire) are o pilduitoare istorie de luptă cu morile de vânt pentru obținerea unui minim sprjin. Pachetul multi-media Eminescu (plachetă bilingvă/ CD cu versiunile englezești citite de un cunoscut actor american) a fost propus rând pe rând MAE-ului și Fundației Culturale Române (2003); Ministerului Culturii și Președintelui Iliescu
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
Ulterior, am primit scuze pentru formularea respectivă cu mențiunea că oricum bugetul pe 2008 este epuizat... dar că proiectul va fi reconsiderat în 2009... Desigur, n-am mai auzit nimic, între timp, s-a schimbat și "echipa" de conducere... a morilor de vânt... Nici inițiativa pozitivă a unor funcționari de stat români ce lucrează în SUA nu pare să ajungă până la nivelurile de decizie. în decembrie trecut am fost invitat de Consulul General din Los Angeles să țin o serie de
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
Mihai Pascal, " Să îmbrăcăm pe cei goi", de Luigi Pirandello, regia Elena Negreanu, "Triumful talentului" și "Cadou" de I. L. Caragiale, adaptare Ion Cojar, regia Ion Vova, și "Un as", regia Ion Vova. Actorul Aurel Cioranu a jucat în filmele "La Moara cu noroc" (1955), "Și Ilie face sport" (1955), "Erupția" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Doi vecini" (1958), "Aproape de soare" (1960), "Haiducii lui Șaptecai" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Explozia" (1973), "Păcală" (1974), "Elixirul tinereții" (1975), "Eu, tu, și... Ovidiu
Actorul Aurel Cioranu a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81467_a_82792]
-
Mihai Pascal, " Să îmbrăcăm pe cei goi", de Luigi Pirandello, regia Elena Negreanu, "Triumful talentului" și "Cadou" de I. L. Caragiale, adaptare Ion Cojar, regia Ion Vova, și "Un as", regia Ion Vova. Actorul Aurel Cioranu a jucat în filmele "La Moara cu noroc" (1955), "Și Ilie face sport" (1955), "Erupția" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Doi vecini" (1958), "Aproape de soare" (1960), "Haiducii lui Șaptecai" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Explozia" (1973), "Păcală" (1974), "Elixirul tinereții" (1975), "Eu, tu, și... Ovidiu
Actorul Aurel Cioranu a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81466_a_82791]
-
a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda, cu sugestia ca însăși Regina să o traducă; pînă la urmă o va traduce Mitte Kremnitz, alături de nuvela La crucea din sat; e de presupus că și varianta germană a altor nuvele, precum Moara cu noroc, s-a datorat tot insistențelor lui Maiorescu. Slavici a încercat la început să scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic și în nuvele), a schițat cîteva proze de ambianță folclorică, a prelucrat chiar și cîteva basme populare, însă
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Budulea Taichii (publicată în "Convorbiri literare"). De acum încolo, lumea ficțiunii lui Slavici are hotarele bine trasate. în interval de aproximativ un deceniu și jumătate, se succed cele mai bune bucăți ale autorului, într-o suită niciodată repetată mai tîrziu: Moara cu noroc (scrisă în 1880), Pădureanca (1884), Vecinii II (1892), Mara (1894). Volumul Novele din popor (1891) și volumele de Novele (1892-1896) cuprind esențialul moștenirii lui Slavici și marchează maturizarea spectaculoasă a prozei românești. După afirmarea ca prozator al lumii
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
la narațiunea de dimensiuni neobișnuite, narațiune ce ar putea fi numită "microroman", ca număr de pagini, dacă toate celelalte trăsături stilistice ale ei n-ar împinge-o hotărît în aria nuvelei. Așa au laut naștere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca, Vecinii, Mara. Spunînd că aceste narațiuni se plasează în aria nuvelei, ne referim la structura de bază a povestirii, la personaje, la finalitatea scrierii: toate aceste elemente și altele încă ne arată că Slavici a adaptat subtil
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
ancestrală, fără a fi rodul accidentului. Huțu e un fel de Prîslea, copilul cel mai modest și mai neajutorat, care însă ajunge apoi în fruntea satului. Budulea, eternul om bun și naiv, crede ferm în destinul băiatului său; Lică din Moara cu noroc e ființa malefică oricînd capabilă să comită crime pentru cîștig; Simina din Pădureanca personifică femeia fascinantă și îndrăgostită fără noroc; Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara - pe zgîrciții incurabili. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
lui Slavici au toate calitățile basmelor ilustrative. Ca și la von Saar și colegii săi, natura mereu prezentă nu ajunge niciodată spectacol în sine. Anotimpurile, muncile agricole, mecanica imuabilă a vremii bune alternînd cu vremea rea condiționează direct întîmplările. în Moara cu noroc, schimbarea anotimpurilor marchează schimbarea stării de spirit a eroilor, calendarul creștin ritmează acțiunea pînă la Paștele tragic din final. în Pădureanca, existența personajelor nu poate fi separată de muncile agricole, de ciclul natural care le obligă să reacționeze
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
un adevăr care îl transcende. Sare în ochi la el importanța extraordinară pe care dialogul și procedeele dramatice le dobîndesc în narațiune. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolvă în dialog, în înfruntările spectaculaose dintre Ana, Ghiță și Lică - în Moara cu noroc -, dintre Simina, Șofron, Iorgovan și Busuioc - în Pădureanca -, dintre Mara, Trică, Persida și Națl - în Mara etc. Lecția lui Stifter a fost asimilată, dialogul concentrează esența acțiunii, nuvelele pot fi considerate piese de teatru, drame cu final imprevizibil
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
umane, formează structura profundă a fiecărei nuvele. Slavici urmărește atent în acest cadru mișcările psihologice infinitesimale, micile deplasări ale psihicului care comandă desfășurarea acțiunii; textul lui nu face altceva decît să întristeze atent echilibrul mereu instabil, mereu fragil al eroilor. Moara cu noroc consemnează șovăielile continui ale cîrciumarului Ghiță, care nu se poate hotărî nici pînă în ultima scenă ce atitudine să ia față de Lică, cum să o scoată pe Ana din triunghiul infernal. Pădureanca măsoară reticențele Siminei și ale lui
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
colective; ... p) coordonează și dă dispoziții obligatorii pentru producția și livrarea de făină, mălai, produse de panificație, produse zaharoase și alte produse agroindustriale realizate de către unitățile din subordinea organelor locale, acorda acestora asistență tehnică de specialitate și exercita controlul activității morilor cu regim de măciniș prestator; ... r) coordonează și sprijină dezvoltarea, în cadrul consiliilor unice agroindustriale, a capacităților noi industriale pentru valorificarea economică a resurselor de materii prime agricole; organizează acțiuni de cooperare și asociere între întreprinderile industriale și cooperativele agricole și
DECRET nr. 392 din 16 decembrie 1985 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei Alimentare şi al Achiziţionării Produselor Agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106686_a_108015]
-
de Dan Pița, miercuri, ora 18.00 - "Dincolo de pod", de Mircea Veroiu, joi, ora 18.00 - "Ion: Blestemul pământului", de Mircea Mureșan, vineri, ora 18.00 - "Ion: Blestemul iubirii", de Mircea Mureșan, și sâmbătă, 22 septembrie, ora 18.00 - "La Moara cu noroc", de Victor Iliu. Intrarea la evenimente este liberă.
Filme româneşti din ultimii 60 de ani, proiectate la Muzeul Ţăranului Român by Ambrozi Ioana () [Corola-journal/Journalistic/81131_a_82456]
-
și suprapuse de praf gros, dar transparente în soarele de amiază" există cu adevărat sau este doar un miraj al câmpiei învăluite în strălucirea astrului diurn și în lumina înșelătoare reflectată de masa cu oglinzi ori de undele Dunării. Legenda morii lui Fuierea Apare într-una din bucățile memorialistice incluse în secțiunea Din ,,Memoriile unui om tânăr" și în Dropia. Moara este considerată un spațiu misterios cu personaje reale. Din ea au rămas doar ,,niște râpi și niște dâmburi pe o
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]