9,778 matches
-
a publicat un fragment dintr-o proză scurtă „Spicul armoniei“ Morile de la Rudăria (Eftimie Murgu), material scris de profesoara Simona Petronela Mîțu prezintă un loc unic în țată și în lume în care se macină cereale rudimentar, pe piatră de moară, cu ajutorul apei. Așadar, în Rudăria situată pe Valea Almăjului, jud Caraș Severin se află un complex de mori de apă. Începând cu pagina 48 a antologiei pot să fie lecturate materialele scriitorilor din LSFTB: Maria Ieva „Când amintirile revin“ „Aceeași
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
profesoara Simona Petronela Mîțu prezintă un loc unic în țată și în lume în care se macină cereale rudimentar, pe piatră de moară, cu ajutorul apei. Așadar, în Rudăria situată pe Valea Almăjului, jud Caraș Severin se află un complex de mori de apă. Începând cu pagina 48 a antologiei pot să fie lecturate materialele scriitorilor din LSFTB: Maria Ieva „Când amintirile revin“ „Aceeași pâine“ „Pendul în lumea nouă“, Andrușa Vătuiu „Două pâini“, Ionel Cionchin „Pâinea“, Ioan Vasile Indricău „Pâine albă / Pâine
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
un monologant, trimițând scrisori foarte rar și de obicei în mod oficial și uneori confesiv.Corespondența lui Duiliu Zamfirescu prin calitățile ei tinde să pună în umbră romanele și poezia sa. Iar la ion Slavici scrisorile sunt inexpresive, incomparabile cu Moara cu noroc sau Popa tanda. Elementele primordiale, care duc scrisorile în zona artei sunt: personalitatea și talentul care ne indică numai sursa, cauza valorii, nu și individualitatea ei.G.Lanson precizează că valoarea epistolei crește în raport cu nerespectarea normelor și că
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum_de_al_florin_tenne.html [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CUPTOARE DE LUT Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului mi-a plecat o pasăre de pe umăr ecou prin văile gândului cu lanuri în soare reverberat și-acum în morile de vânt și de apă de apă și vânt au făcut pulbere grăunțele crescute-n cuptoare mai toate purtau chip cioplit cine-a văzut încolțind un bob de grâu uscat și ce boabe frumoase în palme ținusem ce... pâinea iubirii
CUPTOARE DE LUT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Cuptore_de_lut_violeta_deminescu_1345578440.html [Corola-blog/BlogPost/355241_a_356570]
-
tortura Agramați și coate-goale Ce n-au dat cu secera. Au venit conspiratorii Să cultive piaza rea Au venit, n-ar prinde zorii Că nu știu a secera. Au venit informatorii Pentru a-și strânge neghina Și-au deschis zăgazul morii Ca să-și macine făina. Au venit semănătorii Au venit, veni-le-ar rău, Că făceau pe turnătorii Veșnic puși pe tămbălău S-au pornit clevetitorii Denigrând cu disperare Au venit, faima ororii, Semănând fără să are. Au venit semănătorii Care
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1414888762.html [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
Au venit, veni-le-ar rău, Că făceau pe turnătorii Veșnic puși pe tămbălău S-au pornit clevetitorii Denigrând cu disperare Au venit, faima ororii, Semănând fără să are. Au venit semănătorii Care cultivă neghina Ei ne-au oprit roata morii Ei ne otrăvesc făina. București 16 noiembrie 2012 Poeme din volumul Condamnarea Referință Bibliografică: Poeme din Condamnarea / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV, 02 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virgil Ciucă : Toate Drepturile
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1414888762.html [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
pe mine? Dacă o pun și eu? - Pune-o! Olga i-a luat mâna și i-a purtat-o cu repeziciune pe propiul ei trup. Chiar în acea zi detașamentul de deținute avea o nouă sarcină. Mai în jos de moară, langă locul de scăldat botezat “La doi nuci” era un mic lan de porumb cuprins în potcoava formată de deal. Știuleții erau numai buni de cules pentru fiert. - Ce zici o punem în scurt? - O punem. Cum facem? - Ai răbdare
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468945970.html [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
de intrare în universul semantic al piesei, pentru că, mărturisim, iată, după mai multe lecturi, opera dramatică de față este greu de interpretat, chiar pentru un critic cu experiența decodificării textuale. În primul rând găsim aceste două Concepte fundamentale : Frica și Moara. Frica este trădată de fricurile care bântuie în țară. Personajele sunt cuprinse de fricuri, ele tremură mai tot timpul în piesă, de fapt toată istoria. Metafora este extraordinară, de o profunzime și de o capacitate de iluminare semantică uimitoare. Al
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
o profunzime și de o capacitate de iluminare semantică uimitoare. Al doilea concept central al semanticii și al construcției dramatice este Moara, Morișca, jocul care se mai cheamă și țintar, care se juca foarte mult în trecut în satele noastre. Moara este simbolul trecerii timpului, al mișcării istoriei și lumii, care macină. Istoria este o Moară care macină destinul oamenilor, al popoarelor. Așadar în piesă suntem sub semnul și sub cupola istoriei. Acțiunea piesei se petrece înlăuntrul istoriei, unde are loc
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
semanticii și al construcției dramatice este Moara, Morișca, jocul care se mai cheamă și țintar, care se juca foarte mult în trecut în satele noastre. Moara este simbolul trecerii timpului, al mișcării istoriei și lumii, care macină. Istoria este o Moară care macină destinul oamenilor, al popoarelor. Așadar în piesă suntem sub semnul și sub cupola istoriei. Acțiunea piesei se petrece înlăuntrul istoriei, unde are loc măcinarea oamenilor și a neamurilor. Starea psihologică și politică a acestui popor de-a lungul
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
Guilde des Arbalétriers de Saint-Georges * Cathédral Saint-Sauveur * Guilde des Archers Saint-Sébastien * Abbaye Saint-Trudo * Observatoire Beisbroek et planétarium Atracții turistice în Bruges reprezintă Muzeul de Arte și Tradiții Populare, Muzeul de Ciocolată, plimbările de-a lungul canalelor sau cu trăsura, precum și morile de vânt din zonă. Din septembrie 2009 o noutate a orașului o constituie proiectul „Bruges pe calea ferată”, orașul la scară 1/87. În prezent Bruges are o populație neerlandofonă de 117.073 locuitori. Este denumit „Veneția de nord” datorită
ORASUL BRUGES DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Orasul_bruges_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/344954_a_346283]
-
dai grâu pe ea cât vrei tu.”. „Două duble primești?” „Da, dă-mi-le repede, mi-e frică să nu moară mama”. Le-a luat, le-a pus în sac pe bicicletă și nu s-a mai oprit decât la moară. Le-a măcinat și a venit cu făină acasă. Făină era cu tarate cu tot, ca să fie mai spornica. În timpul ăsta, ca să îi țin nădejdea, i-am spus bunicii că va mânca cococi cald. „Bine, mi-a spus ea cu
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ecouri_mioritice.html [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moara de vise De oboseală doarme dus morarul. Iar moara macină într-una vise ; De-acuma luna a trecut
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moara_de_vise_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moara de vise De oboseală doarme dus morarul. Iar moara macină într-una vise ; De-acuma luna a trecut hotarul, Iar porțile cu lacăt sunt închise. Și vise macină, mărgăritoare, În fluxul lent, adormitor, noptatic, De vine rândul pentru fiecare - Profil
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moara_de_vise_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moara de vise De oboseală doarme dus morarul. Iar moara macină într-una vise ; De-acuma luna a trecut hotarul, Iar porțile cu lacăt sunt închise. Și vise macină, mărgăritoare, În fluxul lent, adormitor, noptatic, De vine rândul pentru fiecare - Profil inconfundabil emblematic. Si macină întruna, fără timp, In harnică
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moara_de_vise_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
Profil inconfundabil emblematic. Si macină întruna, fără timp, In harnică tăcere, monotonă, Dar ca făcută, în acest răstimp, Nici.o mișcare nu se simte-n zonă. Nu vine nimeni ca să toarne-n coș, Ci gol rămâne coșul mai departe, Iar moara macină fără reproș, Fără-nceput, dar și fără de moarte. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Moara de vise, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moara_de_vise_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
făcută, în acest răstimp, Nici.o mișcare nu se simte-n zonă. Nu vine nimeni ca să toarne-n coș, Ci gol rămâne coșul mai departe, Iar moara macină fără reproș, Fără-nceput, dar și fără de moarte. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Moara de vise, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moara_de_vise_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TRUDA PERPETUĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Râul secase de mult; roata morii continua să se învârtească în gol Deși știa că nu-și poate îndestula toți copiii, omul pleca zilnic să-și trudească pâinea Referință Bibliografică: Truda perpetuă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I, 11 noiembrie 2011
TRUDA PERPETUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Truda_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/345082_a_346411]
-
Lui, Loc de rugă omului, Casa sfânt-a Domnului. Jur ! Dacă nu mi-am făcut casă Și nu am copii la masă, Sângele venin de neamț Clocote ca apa-n vas, Simt blestemul; mă doboară Ca o piatră grea de moară; Necesar - români să moară ? Jur ! Din casele furate, Falsificând zeci de acte, Să fac la bătrâni, copii Plasamente, bucurii; Poate Dumnezeu mă iartă. Eu am inima de piatră. Nu pot iubi lumea toată! Jur ! Din toți munții mei de bani
JUR ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1487956782.html [Corola-blog/BlogPost/377469_a_378798]
-
viața mea, cea de atunci, eu nu mai sunt... Ce-aș mai putea s-ascult la tine? Aceleași vorbe goale-n vânt? De ce vrei să ne împăcăm? Răspunde, vreau să știu și eu. Nu ai pe nimeni lângă tine, sau... mori de dragul meu? Sau... poate n-ai venit decât să-mi spui la fel ca în trecut Că mă iubești, însă... cu alta, un legământ tu ai făcut... Fii sincer, doar o dată-n viață. Sunt sigură că am ghicit. Ai vrea
RĂMAS-AU TOATE LA TRECUT... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ramas_au_toate_la_trecut_georgeta_nedelcu_1327358261.html [Corola-blog/BlogPost/359890_a_361219]
-
în timp ce umbra rămasănu-l recunoaște.Nici nu pot împrumuta altul,să-l întorc în pielea bătrânăși să-l încapă netezindu-se.Uneori mă mângâie gândulsă-i forțez destinul,atunci îmi zic:am să te pun pe picioareși cum ți-o fi noroculori mori, ori trăiești.... XXXI. ARIPI VOIAU SĂ-MI PUNĂ, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016. Voi m-ați îndepărtat de izvor când păsările mă iubeau. Aripi voiau să-mi pună să zburăm împreună, Apă
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
marginea satului. Bunica însă era mai slăbită de anii de viață și greutăți, crescuse ațâți copii iar acum nu se mai ocupă decât de mâncare, curățenie și păsările din curte. Mă bucurăm atunci cand bunicul mă lua cu căruță fie la moară, sau la o coperativa, însă cea mai mare bucurie o aveam atunci când mergeam cu el la pădure după lemne. Odată îmi aduc aminte am intrat amândoi cu căruță pe un drum ce șerpuia printre copaci, urcăm puțin în deal iar
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398078590.html [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
că această experiență nu se dorește a fi repetată de aceiași oameni, chiar cu sprijinul direct al celor care se cred „cei mai” ortodocși? „Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară...” Luca 17:2 Cu privire la canonul 15 al Sinodului I-II de la Constantinopol (861), privind încetarea pomenirii unui episcop, trebuie să observăm că acesta este interpretat greșit, oarecum contrar spiritului său. Canonul nu obligă pe nici un credincios să întrerupă comuniunea cu
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
întors la comuniunea cu ierarhul său, căci poate un altul pe care el l-a atras la aceasta nu o va face! Zice Mântuitorul: „Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceștia mici” (Cf. Luca 17:2). Drept urmare, cei care se joacă cu aceste amenințări să știe că nimic nu este mai grav în fața lui Dumnezeu decât să scoți
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
de pază peste cursul Someșului ce scaldă o mare parte din hotarele Vadului cu apele lui, căci satul acesta e mai mult de-a lungul acestui rău ardelean , începând cu mult mai sus de Baștea unde pe vremuri era o moară purtată de apele Someșului ca să macine grâul și porumbul oamenilor din partea locului, și până cred mai jos de Valea cea pustie de pe vremuri unde părinții mei cu mine dimpreună aduceam cânepa s-o punem la topit . Fiind unul dintre cele
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466839307.html [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]