508 matches
-
197 maici și 76 surori de ascultare. Acestea erau împărțite astfel după originea socială: 33 fiice de boieri, 59 fiice de negustori, 105 fiice de țărani, 23 fiice de mazili, 51 fiice de preoți, o fiică de dascăl, una de mocan și una de altă lege. Ca urmare a creșterii numărului de monahii, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1808, stareța Nazaria (1788-1814) a început construcția unei biserici de piatră, care a fost finalizată și s-a sfințit
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
unde trăia o însemnată comunitate turcă, au existat culturi de năut și pe teritoriul acestei provincii românești, unde verile calde și secetoase erau prielnice acestei plante. De aici provine si denumirea alternativă de "mazăre a berbecilor". Turmele de oi ale mocanilor transilvăneni care transhumau în Dobrogea provocau adesea pagube acestei culturi, fiind hrana preferată a berbecilor. Năutul este bogat în proteine, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) și în complexul de vitamine B. Având o concentrație ridicată de proteine (24
Năut () [Corola-website/Science/303111_a_304440]
-
după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile medievale ) erau "raia" (adică supuși otomani), și ca atare plăteau, ca toți "ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
regiune este parte a Parcului Natural Apuseni. începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult "Topani" de către moți sau "Topfesdorf" de către austrieci, considerată tradițional "capitala moților", iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. „Țară” este un termen care, precum în Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Țara Zarandului sau în Maramureș nu implică neapărat vreun statut politic, social, sau administrativ. În trecut a existat însă o regiune administrativă cu numele de
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
a cedat Bulgariei partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul în română), și și-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populație. Acest teritoriu fusese anterior cedat de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București din anul 1913. 80.000 de români (mocani mărgineni, aromâni și meglenoromâni), majoritatea așezați de la sfârșitul celui de-al doilea război balcanic din 1913, în urma căruia teritoriul a fost anexat de România, au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord
Tratatul de la Craiova () [Corola-website/Science/303631_a_304960]
-
accentua o dată cu scurgerea timpului. La bătrânețe Grigorescu pictează care cu boi sau ciobănași, reluând astfel subiectele sale de succes. Tehnica folosită dă posibilitatea artistului de a pune în evidență pe pânză vibrațiile sentimentului. Lucrările mai cunoscute ale lui Grigorescu sunt: „Mocan”, „Vatra la Rucăr”, „Evreul cu Gâsca”, „Case la Vitré”, „Andreescu la Barbizon”, „Țărancă torcând”, „Întoarcerea de la târg” sau seria de autoportrete. Absolvent al Școlii de Belle-Arte din București, acesta predă timp de șapte ani la Buzău fără a prevede viitorul
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
reprezentarea a două costume populare autentice din zonă, de bărbat, respectiv de femeie, precum și a unor țesături tradiționale care făceau parte din zestrea fetelor de măritat. Nu putea lipsi evocarea unor momente dificile din viața atât de greu încercată a mocanilor și moților - care, atunci când nu au mai putut îndura umilințele au răbufnit violent, în încercări de obținere a unor drepturi sociale și politice. Sunt redate momentele luptelor din timpul răscoalei din 1784, conduse pe valea Ampoiului de Horia și Cloșca
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
colonie de pecenegi.. Unul din cele câteva cuvinte posiblil cumane păstrat în limba romana este béci (-uri), cu înțelesul de subsol, pivniță. În secolul al XIX-lea interesul romantic pentru "barbarii" cumani este resuscitat. O bizară dar implauzibilă conexiune între mocani (cioban din regiunile muntoase a căror "patrii" originare se situează în imediata vecinătate vestică respectiv sud-estică a Țării Făgărașului) și cumani era vehiculată de Gheorghe Asachi care scria în 1843: Mai recent, interesul în cumani și pecenegi a fost reanimat
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
Corbeanca este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca (reședința), Ostratu, Petrești și Tamași. Comuna se află în partea de nord a județului, pe malurile râului Cociovaliștea, care izvorăște din vestul comunei în pădurea Valea Mocanului. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre vest de Buftea (unde se termină în DN1A) și spre est de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei și mai departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg și Jilavele
Comuna Corbeanca, Ilfov () [Corola-website/Science/310025_a_311354]
-
situată pe Valea Geoagiului și a "Mănăstirii", la intrarea în Cheile Râmețului din Munții Trascăului. este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Ridicată în Munții Trascăului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Mănăstirii”, bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crișul Alb în 1377. Acest
Mănăstirea Râmeț () [Corola-website/Science/310073_a_311402]
-
dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș - Geogel (sat aparținător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului. Putem afirma că acest drum leagă centrul Munților Apuseni cu Podișul Târnavelor, traversând de la vest la est regiunea locuită de mocani. Suprafața comunei Mogoș este de circa 81 km²sau 8063 ha. Răspândirea așezărilor omenești din comună se încadrează în nota caracteristică a Munților Apuseni, fiind răsfirate pretutindeni pe fețele însorite ale versanților și chiar pe părțile nordice ale acestora, în grupuri
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
colț atârna pe spate in jos. 0 altă caracteristică a acestor zone o constituie frumusețea dansurilor populare. În privința dansului trebuie să remarcăm originalitatea si distincția netă a dansurilor moțești începând cu însuflețirea pătimașa a ,tropotitelor" (ele fiind jucate de mocani) pană la solemnitatea tarmilor (ele fiind jucate de către moți). Țarina, joc de perechi este cel mai de seama dans al moților și cunoaște un număr impresionant de variante. Acest dans se joacă elegant, deplasarea perechilor se face lent, solemn, cu
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
ai națiunii bulgare. După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), uneori comițând carnagii și alte atrocități. Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al doilea război mondial. Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
Eriul își are izvorul în Sechereșa - în pădurea Sechereșa situată în sudul hotarului comunei, în aproprierea localității cu același nume. Străbate hotarul Unimătului împărțind satul în două iar la ieșirea din Unimăt primește un afluent - Sforașa - care izvorăște în pădurea Mocanilor, la marginea sudică a pășunii de la Unimăt. Acesta nu are curs permanent ci se alimentează din ploi și topirea zăpezilor. Cea mai mare parte a anului este fără apă, dar în timpul viiturilor alimentează din belșug cu apă bălțile și mlaștinile
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
a mai renumerat, benevol cu încă 15.000 lei. Dușumeaua a fost făcută din scândură de brad, la fel și masa altarului și masa proscomidiei și tetrapoadele și lavițele. Trotuarul din jurul bisericii a fost făcut de către Balint Gh., Molnar Șt., Mocan T. și Chiș T. pentru suma de 3.000 lei, materialul fiind pus la dispoziție de către biserică. Crucea de pe turn a dat-o Răcășan Gheorghe cu soția Floriță, născută Rus, costând 600 lei, crucile de pe acoperiș, de-asupra altarului le-
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
unul din cele mai vechi sate turcești din această zonă ca și Mustafaci. După 1877 după plecarea în cea mai mare parte a locuitorilor turci, majoritatea locuitorilor o formau tătarii. Primii coloniști români care au primit pământ aici au fost mocanii din Sibiu. Printre aceștia se numărau Stoia, Paraipan și C. Nistor. Vechea denumire a satului era CARACHIOI care în traducere liberă înseamnă „satul negru” din cauza secetei cumplite. Satul "Orzari" (în trecut "Erebiler") a fost comasat cu satul "Comana" în urma reformei
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
cea mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe cetățeanul de onoare Teodor Șerban pentru construcția bisericii pe banii proprii. Localitatea a primit un important aport de element românesc transilvan, prin stabilirea la Crihana a mai multor familii de mocani (oieri) de dincolo de Carpați. Numele de familie ale localicilor îndreptățesc ipoteza unui aport de populație aromână de la sud de Dunăre. La 1 ianuarie 1906 satul avea 1227 de locuitori, inclusiv 123 de copii de vârstă școlară 8-11 ani. În școala
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
de escadroane, 923 de baterii de artilerie. Efectivele umane cifrau 800.000 de combatanți și 1.000.000 rezerve. În momentul declanșării operațiunii situația frontului în zona Mărăști-Nămoloasa era următoarea: Armata a 2-a română era poziționata între dealul Arșiță Mocanului și satul Răcoasa având în flancul drept Armata a 9-a rusă și pe flancul drept Armata a 7-a rusă. Fiecărei din cele 3 divizii din eșalonul frontal al Armatei a 2-a îi revenau circa 12 km de
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
a 2-a îi revenau circa 12 km de linie de front. În fața românilor se sprijinea flancul drept al armatei 1-a austro-ungare, mai precis elemente ale grupului Gerok cu forțele principale dispuse între dealul (vârful) Momâia și dealul Arșiță Mocanului. Distribuția liniei de front era tot 12 km/divizie. Ordinul de luptă dispunea că ofensiva principala se va desfășura în trei faze: Comandamentul inamic fusese informat despre operațiunea armatelor aliate, insă consideră că avea capacitatea să respingă ofensiva acestora și
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel stolnic Catacozino, o moșie în gura Urlaților în câmpu... (Ibidem
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
În locul lui a participat semifinalista Laura Roșca(Ardeal). Dintre 60 de concurenți, numai 12 au mers mai departe. Muntenia și Dobrogea: Oana Pușcatu, Cosmin Arsene Oltenia: Octavian Mircea Moldova: Mihai Popistașu, Alexandra Crăescu, Dumitru Postolachi Ardeal: Cristina Sălăteanu Banat: Adrian Mocan, Larisa Ciortan, Andrei Găluț, Maria Hojda București: Daria Lupescu Adrian a încălcat regulile concursului și a fost descalificat. A fost înlocuit de semifinalistul Florin Iordache(București). Andrei Găluț (n. 2 august 1984, orașul Arad) este un cântăreț român, câștigătorul concursului
Megastar () [Corola-website/Science/304732_a_306061]
-
La 20 iunie/3 iulie 1917, generalul Alexandru Averescu a emis „Ordinul de operație nr. 1 638”. Misiunea Armatei 2 era executarea unei ofensive energice pe valea Putnei, printr-un atac general în întreaga fâșie a Armatei, între dealul Arșița Mocanului și satul Răcoasa. Sectorul prevăzut pentru ruperea frontului inamic avea o deschidere de 13 kilometri, fiind situat la flancul drept al dispozitivului de luptă. În primul eșalon au fost dispuse Divizia 8 Infanterie - în flancul drept, Divizia 6 Infanterie - în
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
nupțial din Țara Bârsei nu diferă ca desfășurare de cele din restul Transilvaniei. În acest paragraf vor fi abordate doar manifestările secvențele specifice acestei zone. Un obicei aparte în Țara Bârsei îl reprezintă [[Logodnă|logodna]] și [[Nuntă|nunta]] în familiile mocanilor săceleni, în care educația fecioarelor era deosebit de severă. Astfel, fetele săcelence nu aveau voie să iasă din curte, în caz contrar suferind o aspră pedeapsă din partea părinților, precum și o dezaprobare generală în sat. Singurele excepții erau puține sărbători, în urma cărora
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
senator în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PDAR în județul Constanța. Este conferențiar la Facultatea de Litere de la Universitatea din București unde ține un curs de lingvistică generală. s-a născut la Constanța, 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, veniți cu oile în Dobrogea la începutul secolului XX. Bunicii săi sunt originari din Bran, Rășinari și Săcele. În 1960 absolvă "„Liceul Mircea cel Bătrân”". Mai târziu, termină la București Facultatea de Litere, în 1965, și este numit asistent
Ion Coja () [Corola-website/Science/305320_a_306649]
-
Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile Carpaților și trec prin Moldova de se duc să ierneze peste Dunăre. Sute de mii de oi urmate de mocani, îmbrăcați în sarice albe, ies din gurile munților, îndată ce frigul toamnei sosește, prevestind iarna, și merg să găsească pășuni în câmpiile țării turcești, sub poalele Balcanilor. Unele vin de la Vrancea, altele de pe coastele Ceahlăului, altele de pe văile Bistriței și a
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]