717 matches
-
să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data asta spre a nu fi recunoscuți, cotrobăiau prin toate cotloanele târgului și răscoleau coclaurii împăduriți să-și astâmpere setea mocnită de dreptate, pedepsind cum le venea mai bine nedreptățile de peste an. După câțiva ani de tăiat la sare, un ocnaș bătrân, și el vietaș, îl puse pe Zlota în legătură cu gardianul Patruțâțe, care contra unei sume uriașe de galbeni îți putea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
parchet, cârpe. Ieșea pe pervaz să spele geamurile, lăsînd cadrul ferestrei În jos până la coapse. Micile tălpi de la pantofi Îi erau Înauntrul camerei. Între buze - o rafală de senzualitate de un roșu aprins, asimetrică, sceptică și cărnoasă, de afacere-și-vis - țigareta mocnind la capăt. Mai era și peruca, un amestec de păr de iac și de babuin cu fibre sintetice. Shula, ca toate doamnele, poate, avea nevoi - avea nevoie de gratificare a numeroase instincte, avea nevoie de căldura și apăsarea bărbaților, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
câte și mai câte, - în timpul războiului s-au redus, începuseră a fi uniforme, dirijarea impusă de stat le hotărâse limitele „admisibile”, pentru ca acum, după desființarea partidelor și abdicarea regelui, să devină cenușii, realitățile erau prezentate pe fața cealaltă a adevărului”, mocnind, își spunea, a ură și dezbinare socială”. Iată ziarele de Capitală, gândea, „două la număr, numai două, atât, amândouă la fel, ar fi fost suficient unul singur, sau mai precis nici unul”, și adormi de-a binelea. După nu mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
om, deoarece gura umană conține până la patruzeci și două de specii de bacterii. Astfel, pot fi mai periculoase chiar decât mușcăturile de păianjeni sau de câini. De când îi mușcă doamnele din oraș pe domni? o întrebă polițistul pe Pinky care mocnea dură și aparent lipsită de regrete, sprijinită de spătarul unei bănci la secția de poliție. O să ajungi la azilul de nebuni dacă vei demonstra în continuare că acolo îți e locul. Dar ea îl privea neclintită. Nu era ea genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Muzica amuți în același moment. Chipuri vagi se întoarseră spre mine. Cu mâinile în șolduri, părând mai bătrâne acum, în nemișcarea lor, și sânii ținuți în frâu de respirația deja calmă, întunecata balerină își coborî spre mine privirea în care mocnea disprețul suveran. — Și eu sunt în căutare. De data asta vorbise Dawn. Sunt chiar foarte interesată de pornografie. — Ba nu ești, i-am răspuns. Și nici pornografia nu e interesată de tine. E în regulă, Leroy! Calmează-te, Leroy. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ațin, Desfrâu de bere și de vin Prin berării, și cafenele. De orbitoare galantare De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin, Și ninge în orașul mare!... Plumb de iarnă Și iar... aceeași oră de dimineață... Pe toate mocnind același secret; Un frig violet, și fața e creață - - O, cum omul a devenit concret... Lungi plictiseli în turnurile sumbre... Noian de superstiții, cu hohot sec, târziu; - Vei merita o lampă-n mohorâte umbre Și corbii azvârliți de-al nopților
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
casa familiei Aldaya. Știu că Jorge Aldaya se ascunde acolo. Știu că el l-a asasinat pe Carax. Mă privi lung, cîntărindu-și cuvintele. — Fumero știe? — N-am idee. — Păcat. Fumero te-a urmărit pînă la casa aceea? MÎnia care Îi mocnea În ochi mă ardea. Intrasem cu rolul de acuzator și de judecător, Însă, cu fiecare minut ce trecea, mă simțeam eu vinovatul. Nu cred. Dumneavoastră știați? Dumneavostră știați că Aldaya l-a omorît pe Julián și că se ascunde În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
unei realități mult mai bogate. Misterul se amplifică În drumul printre căpițe și grajduri, pe lângă salcâmii din spatele casei, prin curte, pe prispă, prin tindă spre polatra cu tavanul jos, cu pereții și podeaua lipite cu lut, spre vatra În care mocnește un foc de lemne ude. Aici se spun adevăratele povești, care nu mai sunt imagini ale lumii, ci concentrate ale ei. Ceea ce se coace pe acel foc nu mai este hrană, ci un superconcentrat de hrană materială și spirituală. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
duse în răspăr, vagi urme de iubire ivite palid conturate printre cioburi de ametist și te-ai calmat călcând munții peste un copac anemic pe care l-ai crescut cu lapte de la sânul tău și smirnă. Ai evitat verdeața impusă mocnit de Împăratul Verde, ca să zbori spre palatul de cleștar și ai sorbit ploaia repezită care ți-a făcut inima fleașcă și ți-au moleșit picioarele înfierbântate. Împăratul Verde era epuizat! În magazinul de suveniruri zburdai în rochița cu o geometrie
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
mistifică umbră Tu, un ecou în care ades m-am înnecat Ca-n ceața ce-nconjoară palatul, ceața sumbră, Din care amintirea s-a repurificat; Nu-mi mai găsi frământul în gândurile tale, Nu-mi mai aprinde jarul, de mult mocnit sub zări Și răsfirându-ți mâna, cu degetele pale, Nu-mi arăta cangrena acelor întâmplări; Departe-i nordu-n care zăluda tragedie Și-a consumat feștila, topită strop cu strop, Chiar dacă-n veacuri umbra-i se-ntinde și-ntârzie, De mult
ASCULT?-M?, TU, HAMLET! by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83746_a_85071]
-
este falsificată, avutul furat, înstrăinat, iar peste toate relele propaganda revizionistă maghiară s-a dezlănțuit iarăși furibund, perfid, dezgustător și amenințător cu teza autonomiei, care înseamnă stat în stat, amenințând integritatea granițelor statului român NAȚIONAL și indivizibil. Culisele aspirațiilor maghiare „mocnesc” manevrate și de alte „îndemnuri”, masonerie, finanțe, interese perfide care urmăresc destrămarea și dezmembrarea statului Național Unitar Român. Transilvania, nume dat de Iulius Caius Cezar în anul 50 î.H., Patria Dacilor și inima României, a fost cuvânt interzis de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
parazitismul păgubitor, și reintroduceți iar datoria și virtutea muncii, poruncă Dumnezeiască. Înarmați cu aceste adevăruri, vom birui conspirația celor ce vor să ne transforme în colonie. Subsolul politic a României de azi e plin de necunoscute pentru noi românii, care mocnesc și își așteaptă ospățul. CORBII Corbii zilelor noastre „îndrăgi-i-ar ciorile și spânzurătorile”, ca și cei din trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
atinge, dar ține copiii maimuță pe genunchi. Este ca și cum ți-ai urmări nevasta pervertindu-se cu un cal sau un câine. În scurt timp își dădu seama că poate izbucnirea războiului l-a salvat de la ceva teribil. În minte, îi mocneau tot felul de idei, imagini din Vechiul Testament, cu sânge și răzbunare. Kaizerul a reușit să i le șteargă sau să le redirecționeze, caricatura din Illustrated News a monstrului însetat de sânge cu caschetă a făcut ceea ce oamenii din Bombay n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în a inimii cămări, Le rânduiești pe polițe, pe toate, Cu resemnare, printre lumânări. Pe tâmplele-ți cernite de durere, De doruri ce te macină mereu, Doar cârlionții mai ascund mistere, Neputincioși și făr-de-un Dumnezeu. Dar ai uitat, că mai mocnește-n tine Scânteia dătătoare de lumini? Drept muritor ai moștenit, divine, Credința ta și faceri de minuni. Alege dar, Speranța cea mai vie, Și-mpăturește-o în ștergar curat, Pe ea așează cumințel scânteia, Stindardul tău, cu sufletu-mpăcat. Apoi te
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
năframă. Răsărit de soare blând, Pâine la cel ce-i flămând, Mână caldă-n altă mână, Două inimi împreună. Floare albă răsădită Cu rouă de ochi stropită. E porunca pururi sfântă, Apa limpede descântă! Și dacă ... Auzi în suflet cum mocnește Un foc ce arde ne’ncetat? Nici gheața iernii nu-l topește ... Dar oare crezi c-a încercat? Auzi cum țipă doru-n tine Cu un ecou prelung și trist? Cum lacrima abea se ține în ochii tăi de ametist? Auzi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
greșeli Și-un foc defunct ce-n inimă mi-l tremuri Și resemnarea și-atâtea îndoieli M-ajunge-un gând ce-n suflet se împlântă Și-mi dă fiori de-n veci își sapă locul Ascult tăcerea nopților înfrântă în ora când mocnește-n suflet focul Dacă Dacă totul ar fi ca și-altă dată Mi-aș face sufletul ca o fereastră Să intre-n ea ca șoaptă după șoaptă Privirea ta de liniște albastră Apoi sufletu-mi să-și lase forma Ca
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vă fie frică! Luați-vă vitele, că ale voastre sunt! Nu lăsați târâturile comuniste să pună mâna pe ele! Nimiciți colectiva! Nu vă fie frică!». Vorbele cutezătoare ale tânărului Înflăcărat nu au rămas fără ecou În rândul cetățenilor În care mocnea deja de multă vreme revolta. Mulți au răspuns chemării blândului revoluționar și și-au Împărțit cireada. Au suferit crunte bătăi din partea jandarmilor sălbatici sosiți aici ca o armată de ocupație, pusă pe schingiuire și jaf. Tânărul a trecut prin supliciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Dar asasinarea celor trei vasali superiori fusese comisă în secret și, chiar a doua zi, de la Nagashima fură trimiși soldați să atace toate castelele vasalilor. Nu era ilogic ca oameni să considere următoarea mare bătălie iminentă. Încă de anul trecut mocnea ceva, dar flacăra care se învăpăia aici putea fi aceea ce-avea să pârjolească, în cele din urmă, întreaga lume. Nu mai erau pure speculații într-o doară, ci o reală certitudine. RĂZBOINICUL CU GLUGĂ Ikeda Shonyu era vestit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
armenimii din capul Podului Vechi. Nu departe de unde ne aflăm se ridică biserica armenească, mănăstirea sfântul Sava și Bărboiul. Pe toate le cuprinzi dintr-o privire...Liniștea ce te cuprinde când le vezi nu te duce cu gândul la pricinile mocnite dintre mănăstirea Bărboi și armenime. Acestea au ieșit totuși la suprafață abia la judecata ce a avut loc între breasla armenească și mănăstirea Bărboi, la 27 iunie 1774... Bătrânul s-a oprit în loc și privește lung la mănăstirea Bărboiului. Cred
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
unde rostește plin de evlavie: Alah se pazeasca la dumneavoastra! Cu zâmbetul pe buze și cu setea ostoită, am ieșit în uliță. Ca de obicei, bătrânul pornește înainte, nedându-mi șansa de a-i vedea chipul, pentru a ghici dacă mocnește vreo întrebare sau a făcut vreo nouă descoperire...Sunt liniștit că bătrânul mă lasă să-mi trag sufletul. Dar bucurie în mână străină, după cum se spune, mai rar. Uite-l cum se întoarce, cu bărbia în piept, privindu-mă pe sub
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lor se rotunjeau în piepturi și piereau pe buzele umede, blestem al tăcerii. Tăcerea durea. Orice tăcere doare atunci când nu e ascultată... Și povestea devenea tot mai dezlânată, pleoapele se îndesau cu țurțuri ascuțiți. Alunecau zgomotos în cămășile sfâșiate. Cuvintele mocneau undeva, după o perdea groasă și se spărgeau ca o izbitură de topor în gheața transparentă a lacului... Poate nici nu erau cuvinte obișnuite, ci erau doar acele silabe conservate în ecoul timpului, sunetele celor plecați care, acum, se întorceau
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
că s-a grăbit să se ducă imediat cu pâra: — ...Uite, Grenma, ce scrie Walter despre mine! Și despre Klara uite ce spune! Și acum, după patruzeci de ani, tot Îi mai pare rău că n-a văzut tot ce mocnea În capul lui Walter de când se Înhăitase cu Horst, băiatul cel mare al Gauleiterului. — ...Ce prostii! Bunica a luat caietul cu diferite scrisuri și cerneluri diferite - oare câte personalități ascundea Walter În el pe atunci? - și l-a aruncat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
om, deoarece gura umană conține până la patruzeci și două de specii de bacterii. Astfel, pot fi mai periculoase chiar decât mușcăturile de păianjeni sau de câini. De când îi mușcă doamnele din oraș pe domni? o întrebă polițistul pe Pinky care mocnea dură și aparent lipsită de regrete, sprijinită de spătarul unei bănci la secția de poliție. O să ajungi la azilul de nebuni dacă vei demonstra în continuare că acolo îți e locul. Dar ea îl privea neclintită. Nu era ea genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
să încerc să fac eu chestia asta. Alison știa că sărise calul cu acea ultimă frază, iar chipul lui Luca n-a făcut decât să i-o confirme. Bărbatul și-a încleștat fălcile, iar ochii îi străluceau din cauza furiei care mocnea în interior. — Aici nu e vorba de curaj, a spus el pe un ton controlat, dar în care clocotea mânia. E vorba de faptul că trebuie să mă am bine cu Sofia ca să pot petrece destul timp cu băieții. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]