669,818 matches
-
că mă cunoaște de la TV. L-am liniștit spunându-i că nici măcar nu trăiesc la Geneva. M-a întrebat de câți ani gravez și care sunt gravorii mei preferați, recomandându-mi să-l evit pe Chagall, care mă influențează la modul epic, și că forța mea stă în portret și în realizarea acelei atmosfere în jurul reprezentării lumii chipului din chip. E un domn subtil și un om de afaceri de primă clasă, gustul său e echilibrat și de aceea nepotrivit pentru
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
era prezentă peste tot, amintind binefacerea, sacrificiul. Citesc din nou din Cartea neliniștii de Pessoa și traduc pentru mine, din franceză, aceste rânduri tulburătoare: Știind bine cu câtă ușurință lucrurile cele mărunte posedă arta de a mă tortura, fug în mod conștient de contactul cu ele, cât de mici ar fi ele. Când sufăr, cum fac acum, pentru că un nor trece prin fața cerului - și cum să nu sufăr de această obscuritate, de această zi perpetuu acoperită de existența sa? Izolarea mea
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de violență din cărțile mele ca niște rupturi de nivel care marchează o purificare forțată. La sfârșit, vorbim până târziu despre Apocalipsă, degenerarea umanității, nevoia unui ritm nou, a unei iluminări pe un plan ascuns, altul decât cel al istoriei. Modul de acțiune al sufletului universal fiind ritmic, iluminat prin răsturnări zguduitoare chiar în structura intimă a celulelor. IUNIE, 1989 A început vara, lumina ne face frumoși, peste tot la Stockholm parcă a explodat o dată cu venirea luminii și clorofila. Peste tot
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
clătinându-se, destul de amețit, spunând că în lac e un francez mort, cu un steag înfipt în burtă. Cineva îi răspunde că nu e francez, ci cubanez! înaintea ultimei zile, la recitalul de poezie, orchestra finlandeză improvizează din Wittgenstein, în mod hilar, producând indignarea unor intelectuali care chiar făcuseră efortul să-l citească. La întoarcerea din Finlanda suntem invitați la Furusund (unde Strindberg obișnuia să-și petreacă vacanțele cu familia) la prietenii noștri, Agneta (Pleijel) și Maciej (Zaremba). Este o casă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
puternice pline de umanitate, despre felul meu de a scrie alert, încât la un moment dat, în mijloc, ea nu mai vedea cum se va derula narațiunea, și cum, deodată, totul a început să urce, sus, tot mai sus, în mod surprinzător de ingenios. Vorbim apoi, când primele raze ale soarelui ne poleiesc fața, despre expediția lui Olof Rudbeck la Lapland, expediție divizată în două mari grupuri: un grup de cercetători pentru a măsura... soarele, altul din care făcea parte chiar
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
alteori într-o ciudată asociere cu zoologicul, este mai curînd semnul unei revolte și actul unei puneri între paranteze"), apoi încerc să-mi imaginez cum va ieși această expoziție pe care cei trei artiști excepționali, dar care nu au în mod obligatoriu multe lucruri în comun, o vor deschide într-un spațiu care este deja cel de-al patrulea expozant, din moment ce el a reușit, de la bun început, să-și impună tematica și perspectiva morală. În loc de epilog: Expoziția s-a deschis, în
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
atmosfera evenimentului din pricina dispariției neașteptate a lui Florin Mitroi, au reușit să creeze un discurs a cărui unitate lăuntrică și expresivă trece cu mult dincolo de orice presiune tematică sau conjuncturală. Deși așezată sub semnul jertfei, al sacrificiului, perspectivă care, în mod normal, ar fi trebuit să introducă la nivelul lecturii o notă ușor epică, dacă nu cumva una de-a dreptul discursivă, expoziția are, în mod paradoxal, mai curînd o dominantă melancolică și reflexivă. Compatibilitatea profundă a celor trei expozanți, fie
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
orice presiune tematică sau conjuncturală. Deși așezată sub semnul jertfei, al sacrificiului, perspectivă care, în mod normal, ar fi trebuit să introducă la nivelul lecturii o notă ușor epică, dacă nu cumva una de-a dreptul discursivă, expoziția are, în mod paradoxal, mai curînd o dominantă melancolică și reflexivă. Compatibilitatea profundă a celor trei expozanți, fie în planul imediat al expresiei, fie în acela, mai îndepărtat, al atitudinii, este atît de puternică încît zonele de articulație dispar cu desăvîrșire, iar granițele
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
foarte mic, aproape infim, pentru că aberațiile cresc zilnic, într-o proporție amețitoare, cu care nici un condei, oricît de încercat nu poate ține pasul. Și apoi mulți, cred, nici nu se mai referă la ele, așa cum nici o carte nu scrie în mod special despre closete. Trăim, de fapt, o perioadă de absență a literaturii." Să nu se înțeleagă de aici că scriitoarea ar fi recalcitrantă la tot ce înseamnă literatură română sau scriitori români sub comunism. Există în acest jurnal mari admirații
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
C. Rogozanu Sigur, e foarte greu să scrii despre o carte care evocă pe cineva, un mare profesor, un mare om de cultură, plecat recent dintre noi. Este însă singurul mod de a propune o relectură, o reamintire a vocilor "grele" din cultura românească. Acesta este rolul tipăririi cărților comemorative, același e rolul recenzării lor. Aurel Sasu și Mircea Petean au alcătuit un volum de "aducere aminte" a Profesorului Mircea Zaciu
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
vid, ca acum." Cam aceasta ar fi expresia absolută a singurătății. De la Niculae Gheran aflăm o poveste aparent comică, în fond incredibil de tristă, pentru că ea întărește imaginea de lup singuratic a Profesorului. în 1974 s-a răspîndit vestea, în mod cu totul neașteptat, că a murit Zaciu. Zvonul luase o destul de mare amploare, așa că Zaciu chiar a putut asista la cîteva reacții "postume" ale prietenilor săi. Altcineva fusese acel "Zaciu" care murise, aflăm dintr-o scrisoare adresată lui Niculae Gheran
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
a fi eleganți - la propriu și la figurat - așa cum se cuvine la o sărbătoare. Am înțeles, deci, că seara Galei este o sărbătoare a breslei pe care, la urma urmelor, ne-o dăruim. Cu alte cuvinte, reușita ei depinde în mod absolut de fiecare dintre noi. Valul de căldură și de energie pozitivă care a venit dinspre sală anul acesta a fost resimțit în mod benefic, ore și ore, în atitudinea și comportamentul relaxat, ca la începuturi (sau ca la prima
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
breslei pe care, la urma urmelor, ne-o dăruim. Cu alte cuvinte, reușita ei depinde în mod absolut de fiecare dintre noi. Valul de căldură și de energie pozitivă care a venit dinspre sală anul acesta a fost resimțit în mod benefic, ore și ore, în atitudinea și comportamentul relaxat, ca la începuturi (sau ca la prima ediție de la Sala Palatului) ale lui Ion Caramitru. Un adevărat tur de forță călăuzit de bucurie, șarm, de ochii buni ai celor prezenți. Au
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
multiplă se cuvine reținută. Am spus intenționat cărturari și nu critici: nu doar fiindcă primul termen acoperă mai bine realitatea, dar și fiindcă, mărturisesc, împărtășesc "prejudecata" maioresciană cu privire la poeții critici pe care o inevitabilă subiectivitate îi împiedică să înțeleagă alte moduri lirice decît al lor. Există, desigur, și cazul invers, al criticilor poeți (numeroși, ei, de la Călinescu la Grigurcu), totdeauna onorabili, niciodată fundamentali. Doinaș nu aparține, propriu vorbind, nici uneia dintre aceste două clase. Ca și Pillat ori alții, a făcut, dacă
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
Platon la Einstein, de la profeții evrei ai Vechiului Testament la Marx, sau de la Homer la Malraux, Căutătorii, cartea americanului Daniel J. Boorstin, recent tradusă de Antoaneta Ralian în cunoscuta colecție Biblioteca de artă a editurii Meridiane, propune o istorie a modurilor de căutare, a întrebărilor, cel mai adesea fără răspuns, care par să rezume, definitoriu, întreaga cultură occidentală. Volumul e ultimul dintr-o trilogie, integral publicată în română în ultimii ani la editura Meridiane, care în America, la apariție, a fost
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
percepția de sine elaborată de "stăpânii vieții": victime ale restructurării întreprinderilor, foștii funcționari superiori, managerii, oamenii de succes de ieri devin azi niște epave, incapabile să acționeze. Ei nu sunt niște câștigători care au pierdut, ci niște perdanți transformați în mod artificial în câștigători. Regizorul Alexandru Berceanu include în joc numele reale ale actorilor și drumul de la ființa reală (cu un nume pe buletinul de identitate, cu un pahar de apă într-o mână și cu textul în alta), la personajul
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
de către cele două personaje, se întîlnesc tocmai în caracterul lor de ezoterism, de inutilitate, de știință, respectiv artă, autosuficiente. Toată lupta care se dă în poveste este pentru a ieși din acestă inutilitate. Nash a terminat facultatea și doctoratul în mod strălucit. A obținut postul cel mai rîvnit, în cercetare. Declicul se produce atunci cînd inutilitatea îl copleșește. Ce ar putea să facă cu acestă matematică atît de superioară încît riscă să se rupă de lume? Ce poate face un intelectual
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
marele istoric latin nu a comentat în nici un fel activitatea lui Isus, reducându-l la o simplă figurație a epocii, te poate îndreptăți să pui ipoteza unei pieiri sau transformări radicale a ceea ce azi domină lumea civilizată ca explicație și mod de viață caracteristic lumii moderne. Duhul Evangheliei, atât de subiectiv și de patetic, ar fi înlocuit de altceva, așa cum, prin secolele XII-XIII, luteranismul nici nu era de conceput față de catolicismul roman dogmatic cu inchiziția sa. Zadarnic s-a cerut iertare
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
sa. Zadarnic s-a cerut iertare științei și marilor ei cărturari arși pe rug... Și totuși se mișcă, șoptit, a fost totdeauna refugiul oricărei abjurări silite. Evanghelia va ceda oare locul istoricului obiectiv, intratabil, de felul lui Cornelius Tacitus?... Acestui mod de a vedea lumea și de a relata, cum face latinul în istoriile sale: " Știu că cele mai multe din faptele povestite... vor părea neînsemnate și nevrednice de a fi amintite... Osteneala noastră este închisă într-un câmp mai strâmt și fără
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
cum ar spune Valéry, definind un anume tip de poezie, "un compromis între a transmite un fapt și a produce o emoție - sau o anume proporție a celor două funcțiuni". Deși își declară, de la o vreme, lipsa de apetență pentru modul suprarealist, care l-a ispitit totuși în accentuată măsură, poetul nostru păstrează din atmosfera avangardei cel puțin o năzuință spre realiile "nefardate", dezarmant de simple. E un soi de coborîre la nivelul zero pentru regenerarea energiei creatoare. Sfidînd grandilocvența, ampolozitatea
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
că găsesc în aceste ultime două volume o decontractare, o voluptate a scriiturii. Acesta este și sentimentul dumneavoastră? G.G.: Da, fără îndoială. Adică față de tot ceea ce precede începînd cu Mimologii; acestea erau lucrări centrate asupra unui obiect unic, tratat în moduri diverse, dar unic, în special Opera artei, lucrare în două volume foarte unificate cu o problematică centrală; în Figuri IV și Figuri V revin la modul de expresie a primelor volume de Figuri, care erau culegeri de eseuri. Eu am
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
precede începînd cu Mimologii; acestea erau lucrări centrate asupra unui obiect unic, tratat în moduri diverse, dar unic, în special Opera artei, lucrare în două volume foarte unificate cu o problematică centrală; în Figuri IV și Figuri V revin la modul de expresie a primelor volume de Figuri, care erau culegeri de eseuri. Eu am început cu volume de eseuri în care nu există o introducere, o concluzie, iar un eseu poate foarte bine să fie într-un volum sau în
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
Figuri, care erau culegeri de eseuri. Eu am început cu volume de eseuri în care nu există o introducere, o concluzie, iar un eseu poate foarte bine să fie într-un volum sau în altul. Am revenit așadar la acest mod de scriitură mai ales după Opera artei, pentru că eram puțin obosit de o scriitură prea centrată, prea controlată. Am revenit cu Figuri IV și am continuat, împingînd lucrurile mai departe, după cum bine ați observat, în Figuri V la acest tip
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
artistic este vizibilă în FiguriV, mai ales în eseul, secvența cum ați spus, Arta în cauză. Faptul acesta vine poate dintr-o nevoie de precizare, de nuanțare față de Opera Artei? G.G.: Nu, nu cred. Eu continuu aici dar într-un mod mai degajat, mult mai relaxat, mai destins, lărgirea estetică pe care am propus-o în Opera artei. Vreau să spun că în FiguriV nu mai sunt pe terenul esențialmente teoretic din Opera artei, dar deschiderea spre alte arte o mențin
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
tematică, care a făcut carieră în anii '60. Această luare de poziție vine dintr-o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu aș zice că sunt ironic, sunt ironic în general, dar aici nu în mod deosebit; nu aș califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică drept ironică, ea este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]