1,712 matches
-
ipostazele adversarului, ale femei, ale semenului, ale vecinului și, evident, ale egoului propriu, care e doar răbdat, nu cunoscut sau căutat” (Ștefania Mincu). Autorul reușește să se impună în poezia contemporană prin construcția unui discurs liric care recuperează nuanțele liricii moderniste românești și transcrie, în același timp, acutele unei sensibilități îndatorate postmodernismului. SCRIERI: În margine, Craiova, 1995; Fincler, Craiova, 1997; Fundătura Homer, Cluj-Napoca, 2002; Folfa, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Cristea, Nasc și la Craiova poeți, L, 1996, 14; Cristina Cârstea
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
reconcilierii mondialiste prin obiectul nomad, ale democrației informatice sau ale autarhiei universale prin mijloace de informare computerizată. Fantasmagorii ale tehno-ficțiunii în care realismul high-tech al aluziilor ascunde demersul abstractizării "sistemelor tehnice" rupte de raporturile sociale în care se înscriu. Ebrietatea modernistă tip Expoziția Universală este astăzi forma cea mai bine primită a spiritualismului tehnic sau a iluziei atotputernice care generează formarea unui "tehnocosm" insular separat de determinanții săi biologici și istorici. Iluzia tehnicistă o conservă răsturnînd-o. Ea nu admite că istoria
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
3. tradiționalism de rezistență tradițiile reînviate sau modificate ascund manifestări de opoziție față de prezent și inițiative ce vizează ruperea legăturilor de dependență 4. pseudotradiționalism tradiția manipulată devine mijlocul prin care se exprimă o revendicare, se marchează o dizidență față de conducătorii moderniști. Tradiționalismul renaște pentru a realiza scopuri contrare tradiției. 2.2 Modernitate și modernizare Conceptul de modernitate beneficiază de asemenea de o mulțime de analize, datorită multitudinii de sensuri și de utilizări ale conceptului. Chiar și definițiile acestuia sunt numeroase, construite
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asemenea diferențele între diferitele regiuni ale României sunt nesemnificative. Femeile tind să fie mai fataliste decât bărbații, iar sentimentul controlului asupra propriei vieți crește odată cu educația și venitul și scade cu vârsta. Ruralul românesc este așadar mai orientat spre polul modernist în ce privește unul din indicii psihosociali cei mai importanți ai modernității respingerea fatalismului. Modernitatea gospodăriei 20 este scăzută în țară, în mediul rural este ridicată pentru bunuri ca frigiderul (80,1% din cei intervievați în rural posedă un asemenea aparat), sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Clifford Geertz (1972) susțin că aceste date au o "influență covârșitoare și coercitivă" asupra membrilor unei comunități și că identitatea este dobândită o dată pentru totdeauna în urma acestor criterii. Există pe de altă parte viziunea și modul de analiză subiectivist (modernist sau constructivist) ce respinge abordarea statică și deterministă a obiectivismului și pune la baza identității, ca element esențial în formarea acesteia, reprezentările pe care și le fac actorii sociali despre realitatea socială, simbolurile pe care aceștia le utilizează în relațiile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Creativity Research Journal, 6 (1-2), pp. 1-200. Guilford, J.P. (1950), „Creativity”, American Psychologist, 5, pp. 444-454. Hamburger, M. (ed. și trad.) (1952), Beethoven: Letters and journals and conversations, Pantheon, New York. Hanscombe, G., Smyers, V.L. (1987), Writing for their lives: The modernist women, 1910-1940, Women’s Press, Londra. Hyde, L. (1983), The gift: Imagination and the erotic life of property, Dover, New York. James, W. (1950), The principles of psychology, 2 vol., Dover, New York. (ediția originală: 1890). Keegan, R.T., Gruber, H.E. (1983), „Love
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evreiască” a devenit o preocupare proeminentă atât pentru istoriografia României interbelice, cât și pentru eforturile curente de a reconstrui identitatea românească. Numeroși istorici ai perioadei interbelice au detașat inteligența românească de antisemitism și extrema dreaptă, prezentând discursul intelectual ca fiind modernist, cosmopolit și pluralist 30. La polul opus, alți cercetători și-au Îndreptat atenția În mod deosebit asupra tendințelor extremiste, antisemite și naționaliste xenofobe Împărtășite de elitele intelectuale 31. Acești istorici au considerat astfel de orientări reacționare și tradiționaliste și au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru controversele declanșate după 1918, ce puneau În discuție modul de manifestare a progresului și măsura În care schimbările prin care trecea România puteau fi considerate progresive. Numeroase lucrări istoriografice și-au Îndreptat atenția asupra acestui subiect, prezentând Înfruntarea dintre „moderniști” și „tradiționaliști” În cercurile literare, filosofice și În cele politice afiliate acestora 35. Cu toate acestea, până acum nu a fost realizată nici o cercetare asupra modului În care dezbaterea dintre modernism și tradiționalism s-a derulat În cadrul comunității științifice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai târziu, naturaliste, care reflectau mișcările similare din Europa Occidentală 101. Cu siguranță, interesul pentru spiritualitatea religioasă a cunoscut o revitalizare la trecerea dintre secole, similară cu Încercările de a regăsi folclorul și motivele religioase răspândite și În unele cercuri moderniste din restul Europei 102. Cu toate acestea, curente precum sămănătorismul nu reflectau spiritualitatea culturii țărănești, ci mai degrabă o reconstruiau Într-un mediu cosmopolit, deja secularizat. De fapt, populația rurală nu avea un rol activ În cultura publică, În afară de faptul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
necesare pentru a identifica diferențele subtile, dar importante, dintre afecțiunile pe termen lung și cele pe termen scurt, pentru a evalua efectele lor asupra națiunii și a aplica obiectiv măsurile corective necesare. Astfel de noțiuni complet noi ofereau o alternativă modernistă atât pentru perspectiva conservator-aristocratică asupra elitelor, cât și pentru cea liberală. Diferența esențială dintre elitele tradiționale de tip ereditar și cele propuse de eugeniștii români era conținută În criteriul raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al celor de solidaritate cu Lumea a Treia. Grupările ecologiste transnaționale militează nu doar pentru conservarea biodiversității, dar și pentru o relație sustenabilă dintre om și natură, relație regăsită în expresia „dezvoltării durabile” (vezi dezvoltare durabilă). Deoarece progresul în sens modernist este văzut ca fiind la originea multor dezechilibre ecologice, dar și sociale, bunăstarea trebuie asigurată prin adoptarea unor modalități de organizare economică și a unor tehnologii care: 1. sunt prietenoase cu mediul; 2. evită dislocări umane, excluziunea socială sau exploatarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
baza schimbării organizaționale. Ne-am îndepărtat cu mult de lumea modernă a cărui precursor este Taylor, cel cu care am început acest excurs prin teoriile privind organizațiile! Constructivă și critică, utopică și realizatoare, postmodernitatea este o stare în care presupozițiile moderniste au fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului nostru. CUVINTE-CHEIE: Management științific; birocrație; legitimitate și autoritate; efectul Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
faptul că „păturile medii” s-au schimbat radical sau, aș zice, chiar antropologic: valorile lor pozitive nu mai sunt conservatoare și clericale, ci sunt valori (deocamdată numai trăite efectiv, nu și proferate) ale ideologiei hedoniste de consum și ale toleranței moderniste de tip american ce rezultă din această ideologie. Puterea însăși - prin „dezvoltarea” bunurilor inutile, prin impunerea maniei de a consuma, prin modă, informație (cu preponderență televiziunea) - a creat aceste valori, renunțând cu cinism la valorile tradiționale și la instituția Bisericii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Universității românești după 1989, n-a găsit Încă o platformă comună spre a se manifesta solidar. Andrei Pippidi LUMINIȚA MACHEDON, ERNIE SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, Boston, Massachusetts, 1999, 407 p. Interesul pe care arhitectura modernistă românească dintre cele două războaie l-a trezit după 1990 În cercurile de specialiști are o semnificație de natură compensatorie. Ca atîtea alte fenomene culturale postsocialiste din zona est-europeană, modernismul românesc redescoperit a slujit drept platoșă Împotriva emoțiilor negative referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală În ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lîngă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatînd ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sînt prezentați ca niște genii pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Horia Creangă, G.M. Cantacuzino ș.a.), arhitecți care sînt prezentați mai degrabă drept „creatori” originali și individuali, decît drept indivizi aflați sub vremi, influențați de istorie și context. De exemplu, nu se fac decît puține aluzii la modul În care curentul modernist (și reprezentanții săi de frunte) este captat pe rînd de diversele ideologii politice ale timpului (naționalism, nazism, socialism etc.). Arhitecții sînt prezentați ca făcînd parte dintr-o generație aleasă, un fel de copii-minune ai secolului care au apărut dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost ignorat sistematic În studiile de specialitate românești. Pe de altă parte, Încercările disparate, necoordonate și uneori cu totul falimentare de a crea zone rezidențiale cu prețuri reduse pentru marea parte a populației bucureștene ce nu-și putea permite vile moderniste se constituie Într-un subiect greu de abordat. O soluție ar fi fost să se renunțe la capitol și să se specifice explicit că studiul se bazează pe arhitectura vizibilă, prestigioasă, publică, și că golul din studiile de specialitate despre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Împotriva sărăciei și mizeriei din zonele adiacente centrului și se lansează În diatribe Împotriva „politicii” vremii care nu Întreprinde nimic pentru a remedia situația. PÎnă la momentul apariției unui studiu care să Îmbine contextul politic și istoric cu povestea arhitecturii moderniste bucureștene, cartea Luminiței Machedon și a lui Ernie Scoffham reprezintă un Început salutar pentru o cercetare de calitate În domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea În timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și „Iașul”. În 1913 debutează în revista „Absolutio”, la care a fost și redactor în 1913, 1914 și 1916. În numărul inaugural al publicației, L. semnează articolul Curentul nou la noi, prilej de a-și face cunoscută simpatia față de tendințele moderniste din literatura franceză și din cea română, trecând în revistă parnasianismul și simbolismul și recunoscând totodată importanța poeziei argheziene ca etapă valorică nouă în discursul poetic românesc. L. este, de asemenea, membru al redacției revistei „Versuri și proză” (1915). Colaborează
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și floarea (1970), un „antiroman aleatoriu și polițist în urmărirea ideii”, un fel de parabolă ambiguă, cu instrumentar radical modernist. E o narațiune de aparență absurdă, urmuziană, etalând, după cum semnala Mircea Iorgulescu, „o zeflemea sarcastică în marginea unor lucruri foarte grave: războiul, umilirea individului, tehnocrația și esența umană” ca expresie a „unei exasperări existențiale, transpuse cu mijloacele grotescului și ale
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
acestea sunt inedite. Rubrici: „Scriitori români în arhive străine”, „Scriitori străini în arhive românești”, „Cronica edițiilor”, „Curier”, „Restituiri”, „Spicuiri”, „Fișier bibliografic”, „Iconografie”, „Proză, teatru, critică” ș.a. Textele poetice publicate propun un peisaj eclectic, ce cuprinde, de la poezia romantică la poezia modernistă, o gamă extinsă de modalități expresive, criteriul de selecție privind faptul că nu au fost editate anterior. Astfel, în numărul 1/1970 Al. Oprea dă la iveală trei poeme inedite de Ionel Teodoreanu (o poezie de reverie, confesiuni și angoase
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
noi din ciclul titular și selecțiuni din culegerile anterioare. Facultatea dominantă a poetului este dexteritatea de a cânta la diferite instrumente, de a compune în toate stilurile, de a utiliza cele mai variate formule, de la cele tradiționale la cele agresiv moderniste. Arsenalul uneltelor sale de expresie alătură cobza străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]