1,321 matches
-
Mitică are "cap filosofic" e "un avatar al lui Păcală" (p. 126). Și alți exegeți îl apropie pe Mitică de Păcală ori sinonimii lui, printre care Nastratin Hogea. Mitică e un șmecher care nu se desprinde nici o clipă de "omul moft". O arie întreagă de împricinați din literatura română sunt asociați cu Mitică, după modelul Călinescu care afirmă că "Ion Minulescu e un Mitică, un Cațavencu și un Eleutheriu Popescu deveniți lirici" (p. 127). Mitică a stârnit multe discuții în lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
starea de "subistorie" în care au căzut românii datorită sistemului "domniilor elective". "Națiunile puternice sunt cele cu monarhie ereditară". Așa au apărut antitezele eșuate între domni și boieri, "Vodă, da, și Hâncu, ba!" (p. 146). De aici s-a născut moftul ca stare națională. "Simetria de contrast a moftului regal" e prezentă în Mare farsor, mari gogomani ("Ca rol fu mare mititelul!"). Autorul eseului ne avertizează că nici Eminescu, nici Caragiale nu au fost republicani, dar degradarea instituției monarhice era supărătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
datorită sistemului "domniilor elective". "Națiunile puternice sunt cele cu monarhie ereditară". Așa au apărut antitezele eșuate între domni și boieri, "Vodă, da, și Hâncu, ba!" (p. 146). De aici s-a născut moftul ca stare națională. "Simetria de contrast a moftului regal" e prezentă în Mare farsor, mari gogomani ("Ca rol fu mare mititelul!"). Autorul eseului ne avertizează că nici Eminescu, nici Caragiale nu au fost republicani, dar degradarea instituției monarhice era supărătoare într-un sistem "curat constituțional", artificializarea vieții politice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în popor", scopul fiind acela al împăcării antitezei sociale eșuate; altminteri cade sub pasul revoluției. Dar și revoluția e compromisă și lumea se găsește într-un impas ireconciliabil. Numai în universul țărănesc echilibrul rămâne stabil (oare?), nu se mai întâlnește moftul. Năpasta e o replică la O scrisoare pierdută, conchide eseistul, și cine nu "a sesizat sensul acestei schimbări tematice riscă să rateze înțelesurile abisale ale operei lui Caragiale (p. 154). Și în Năpasta și în O scrisoare pierdută se produce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
motive psihiatrice? Pasiunea poate întuneca rațiunea până la anulare? Desigur, Caragiale s-o fi gândit și la o asemenea situație. Nu premeditează și Anca o crimă în virtutea pedepsei biblice, năpastă pentru năpastă? Cât privește morala, Caragiale avea perfectă dreptate să spună: "mofturi!" teatrul este o petrecere, că spectatorul asta caută, nu ajunge el la ceea ce e abisal în starea conflictuală. Se pune în discuție apoi clasicismul lui Caragiale care nu prea este, această viziune încheindu-și existența odată cu Alecsandri. Autorul Scrisorii pierdute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar și pentru Zoe pierderea scrisorii e o "amenințare cu moartea" (p. 165). Jocul este periculos și probabil că în politică riscul e una din coordonate. Revoluția lui Caragiale e o caricatură, așa cum au fost, din păcate, la noi, un moft, rezultatul "moftologiei" "păturii superpuse". Din acest punct de vedere, Dandanache e "chintesența asimilării dintre revoluție și scrisoare, arhetipul-tip al operei caragialești". Lumea aceasta "pierde șansa tămăduirii" (p. 153). "Păreri tutovene" (Bârlad): (I-VII), nr. 762769, 2004 DUMINICA MARE A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trateze o temă de sinteză trebuie să privească lucrul acesta ca pe un act făcut la modul cel mai competent și responsabil, astfel încât spre domeniul pus în discuție să se concentreze lumină și claritate maximă, și nu ca pe un moft postmodernist, care învăluie problemele într-o mantie de bănuieli și presupuneri. Aceasta artă a rigorii și seriozității critice autorul hușean a învățat-o de la Eminescu, maestrul și modelul lui de netăgăduit. Autorul Transmodernismului scrie mereu apăsat, mașinăria sa componistică formulează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reputațiile și etaloanele literare i-au permis să se dezvolte liber, complex și original. Mistica genialității și a capodoperelor îl împinge însă, nu o dată, la exigențe și aprecieri nepotrivite, la adoptarea unor atitudini de o superioritate ce frizează (involuntar, bineînțeles) moftul: "Nu scrie rău Alexei Tolstoi. Stă prin preajma lui Lev"; ""Cronica" ieșeană publică nuvela "Un om mare" (de Mircea Eliade). Nuvela nu-i proastă"; "Lui Galaction îi lipsește economia stilului caragialesc" etc. Cu astfel de cugetări, care, precum ultima, denotă abateri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și l-ar fi lăsat fără, ca și cum ar fi fost o ceață pe mintea lui. Și i-ar mai fi zis c-o face doar din comoditate, că-i lene să iasă din casă. Complet neadevărat. Hai cu noi, lasă mofturile, i-a spus mama. Ce să faci acasă, să joci jocuri pe calculator ca să-ți strici ochii? Asta era dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări și uneori îi punea probleme serioase. Era dificil să treacă de ea. Nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
reușești, o să vezi că și singur ai să-ncepi să exersezi. Hai încearcă, o să te ghidez io. Cornel a dat din cap cu putere, gîndindu-se că Radu i-ar întinde o capcană ca să-și bată joc de el. Hai, lasă mofturile, ia apucă punga asta. A îndesat punga în pumnul din strîns devenit brusc moale al unui Cornel incapabil să reacționeze și l-a împins aproape de balustradă, cu mîini din fier. Uite-l pe prostu' ăla, nu, nu cel cu pălărie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
au curprins toată fața, ori de la oboseală, ori de la surprindere. Da' de ce eu? Nu poți lua pe altul? Păi, sîntem prieteni. N-aș vrea să merg cu altul. Cuvintele astea l-au încîntat, dar nu de tot. Tot mai făcea mofturi. Pare cam obositor. Păi nu te-ai odihnit? Cînd am ajuns, dormeai. Dar să merg toată noaptea... Deja excursia aia m-a lăsat lat. Cît mai stăm aici, aș vrea să mă deplasez cît mai puțin. Doar cînd e neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Prima dată cu mîncarea atunci s-a trezit cu Radu pe capul lui. Acum tot găsea pretexte să dea înapoi. Păi, nu așa se face. Dacă te-ai băgat în ceva, mergi pînă la capăt. Alin enerva pe toată lumea cu mofturile lui. Au ajuns la o bifurcație. Nu prea conta ce drum să aleagă. Important era să se-ndepărteze. Și să nu uite ce cărăruie au ales, ca să nu se rătăcească, le-a spus Marcu. Mai încolo, au dat peste o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tabere, aceea a individualismului, sistemul liberal, și aceea a armoniei intereselor, a statului ca o unitate absolută, a monarhiei juridice. Libertatea e libertatea de a esploata, egalitatea e egalitate[a] de a deveni tiran ca și vecinul meu, fraternitatea - un moft ilustrat prin guilotină. Să cercetăm în zigzac ideea libertății. Cetățenii germani și poloni (o castă) cereau regelui libertate, adică libertatea de a-și dezbraca țăranii și de-ai spânzura după plac. Olanda cerea pentru comerțul său libertate. Hugo Grotius scrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult mai bună decât acolo unde ei se bucură de ea; de aceea geme Rusia de ei, de aceea ne-au inundat pe noi. Oriunde e teren pentru neagra speculațiune, evreul e - acasă, iar vaietele și plângerile contra persecuțiunii sunt mofturi cari să acopere de mai nainte modul neomenos în care sug țările pe carile au căzut ca lăcusta. Că sunt și evrei ce merită egala îndreptățire - cine o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un drept, să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De fapt, adevărul e că nici eu nu știu prea bine de ce îmi doresc așa ceva. Țin mult să faci asta pentru mine. Te rog! De dragul lui Naoji. Victima aceea mică. Îți displace ideea? Chiar dacă da, fii bun și suportă-mi moftul. E singura toană a unei femei părăsite și uitate. Te rog, te implor, îndeplinește-mi rugămintea. Lui C.M. Cabotinul meu. O rogojină măsoară 1,80 x 0,90 cm. Fustă-pantalon purtată la ocazii. Zona Kyoto-Osaka-Nara. Renumită stațiune din Alpii Japonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
frîntă de tonul bărbatului din fața sa. Ai să, dacă n-ai să mori de foame rîde chelnerul. Ești singura care n-ai pus nimic în gură de ieri; ehe, dacă n-aș avea spirit de observație!... Și mă rog ce-atîtea mofturi?! Vezi fetița de colo? arată cu coada ochiului spre masa unde stă Letiția. Mănîncă pui și bea brandy... fără nici un ban. La o adică, dacă e să vă dezbrac pe amîndouă, ea e mult mai... Ovidiu se oprește la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
faptul că Derek Încearcă să mă vrăjească? — Aș avea și eu o curiozitate În legătură cu o chestie măruntă, am spus eu. Se Întâmplă cumva să fii singurul copil răsfățat al unor părinți peste măsură de iubitori care ți-au făcut toate mofturile? — Mami și tati s-au purtat Întotdeauna grozav cu mine, răspunse Lesley cu entuziasm. Le-am zis că o să le dau Înapoi avansul pentru apartament de Îndată ce voi Începe să câștig niște bani din lecții. — Așa mă gândeam și eu. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
avea viață lungă. Această contradicție dusese la o divizare a personalității lui Lou. Azi te trezeai că te ceartă cu severitate pentru că nu te dedici Îmbunătățirii nivelului formei tale fizice; iar mâine, constatai că pronunța cuvântul „exerciții“ cu tot atâtea mofturi câte face un editorialist de la Spectator când e obligat să spună „petrecere rave“. Ziua de azi se plasa clar În a doua categorie. Am scuturat din cap. — Urăsc să mă antrenez Înainte de oră, i-am explicat. Îmi dă senzația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
se dea, involuntar, în stambă. Mă ierți..., ce mi-a venit în minte, dar masonii, rozi-crucienii, iluminații, ăștia nu erau și ei, parcă, tot un soi de cavaleri templieri reciclați? Să contenim cu prostelile și cu glosările astea sterile, cu mofturile și cu afirmațiile rizibile! mârâie iritat Bursucul, întorcându-se cu iarăși cu fața, către auditoriu. Din prima și ca să nu existe pentru careva, nici un strop de confuzie, aflați că noi suntem băieții buni. Despre prea umila mea persoană, iată că
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și pe un ton absolut dezinhibat, de plutonier artilerist fruntaș, recompensat și dânsul cu o pe deplin meritată, deși cam tardivă, permisie. Pe cealaltă margine, se așează cu reținere Îngerul, urmat de Vierme, care se așterne extenuat pe scaun, fără mofturi, depunând coșul de nuiele pe asfaltul călduț, în strânsoarea protectoare a picioarelor lui trudite. "Să moară mama-n pușcărie!" își reocupă și el liniștit locul său, la coada mesei lungi, de mesteacăn geluit și cam pieziș, într-un colț al
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Fratele, savurând încă plăcerea prospătului său triumf speculativ-lingvistic. Triumf pe care tocmai se pregătea să-l împărtășească fericit și amicilor săi, când, întorcându-se de la pisoar, la masa de pe prispa birtului, observase cum lovise dezastrul! Uraganul Katrina era nimic, un moft, un vânticel... Șobolanul se-mplântase, în picioare, lângă masa pe care dormita inofensiv, cu capul pologit pe tăblie, răzbit de aburii cei nărăvași ai tequilei, șmecherul roșcat de Mariusache. Șobo avea o mână vârâtă adânc sub cureaua de la pantaloni, iar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de familie, individul renunță la libertatea lui și la construcția de sine urmărind virtuțile reale și căile care duc la înțelepciune. Practica filosofică presupune o individualitate protejată de ceea ce-i știrbește integritatea și o amenință. înțelepciunea se obține prin refuzarea mofturilor sociale și prin concentrarea energiei proprii asupra unei modelări de sine utile pentru a genera jubilare adevărată și plăcere autentică. Pentru că viața merită să fie trăită; nu este decât una; ocaziile de neplăcere, de suferințe și necazuri sunt prea numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
coafeză nigeriană specializată În stiluri afro, un phone center, de unde poți suna În Pakistan și În Filipine la preț redus. Prăvălioara veche a unui frizer, care a supraviețuit schimbărilor cartierului, hoteluri de două și de trei stele pentru turiști fără mofturi. Agenții trec și revin apoi de mai multe ori prin fața acelorași clădiri, acelorași magazine, acelorași firme, Înainte de a Înțelege că numărul pe care Îl caută este al Hotelului Jubileum - firma de neon aruncă pe caldarâmul din față o lumină spectrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tipografia și, mai Înainte de asta, când Încă mai funcționa fabrica, fuseseră amplasate mașinile pentru săpun. Dar Zero răspunse că nu avea chef să meargă la culcare. Îi venise inspirația. Prietenii nu-i cerură să-și schimbe ideea. Trebuiau să respecte mofturile unui artist. Zero simțea nevoia de a dărui noaptea aceasta posterității. Trebuia să-și scrijelească numele undeva. Asta nu i-o spusese niciodată Ei. Era un lucru numai al său, singurul lui secret, și acum nu mai avea nici o valoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și culori: cu nou-născutul În marsupiu, fără a i-o spune, se reîntorsese la prietenii ei muzicieni și În localurile În care cântau - dându-i astfel ocazia să creadă că era ceva de ascuns În prieteniile acelea. Începu să facă mofturi cu colegii lui Antonio și chiar cu superiorii lui. Antonio, ascultându-i telefoanele, căutând În lenjeria ei, descoperind cu amărăciune indescriptibilă măruntele și pateticele ei minciuni și trimițând-o de trei ori la spital. Sau de patru? Trebuia să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]