2,873 matches
-
mai mare decât cel al apei pure. Diferența ∆Tf dintre aceste valori se numește ridicarea punctului de fierbere. Această valoare este proporțională cu cantitatea de dizolvant (concentrația): 62 ∆Tf = E ⋅ C unde C reprezintă concentrația soluției exprimată în număr de moli de substanță dizolvată în 1000 g solvent (molalitate). Dacă se notează cu m cantitatea de substanță dizolvată (cu masa moleculară M) și cu m0 cantitatea de solvent (1000 g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
m cantitatea de substanță dizolvată (cu masa moleculară M) și cu m0 cantitatea de solvent (1000 g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În această relație, E reprezintă ridicarea punctului de fierbere produsă la dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent și se numește ridicarea molală a punctului de fierbere sau constanta ebulioscopică. A doua lege a lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare a punctului de fierbere. De
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numește ridicarea molală a punctului de fierbere sau constanta ebulioscopică. A doua lege a lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare a punctului de fierbere. De exemplu, dacă în 1000 g apă se dizolvă un mol de zaharoză (342 g) sau un mol de uree (60 g), punctul de fierbere al soluțiilor este același, de 100,5160C. 4.4. Coborârea punctului de solidificare al soluțiilor (crioscopia) O altă consecință a micșorării presiunii de vapori a unei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau constanta ebulioscopică. A doua lege a lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare a punctului de fierbere. De exemplu, dacă în 1000 g apă se dizolvă un mol de zaharoză (342 g) sau un mol de uree (60 g), punctul de fierbere al soluțiilor este același, de 100,5160C. 4.4. Coborârea punctului de solidificare al soluțiilor (crioscopia) O altă consecință a micșorării presiunii de vapori a unei soluții este aceea că punctul de solidificare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
același solvent produc aceeași coborâre a punctului de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent. Constanta crioscopică K se numește coborârea molală a punctului de solidificare. Ea nu variază cu natura substanței dizolvate, ci numai cu natura solventului. Aceste legi ale ebulioscopiei și crioscopiei sunt valabile numai pentru
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
van’t Hoff a formulat ecuația generală a presiunii osmotice: π = C·R·T în care: C concentrația molară a soluției; R - constantă caracteristică substanței dizolvate și a cărei valoare este egală cu constanta universală a gazelor (8,314 J/mol·K); T - temperatura soluției în grade Kelvin. Înlocuind C cu 1/V, V fiind volumul soluției, această expresie se poate scrie și ca: π ·V = R·T Pe baza acestei legi, van’t Hoff a asemănat soluțiile diluate cu amestecuri
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
molecule dizolvate și nu de natura substanței dizolvate. Definiție. La aceeași temperatură, soluții diferite dar cu același număr de molecule dizolvate în volume egale de solvent au întotdeauna aceeași presiune osmotică. Exemplu: o soluție care conține 342 g zahăr (1 mol) în 10 litri de apă are o presiune osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri de apă. Soluțiile cu aceeași presiune osmotică se numesc izotonice. Van’t Hoff a enunțat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volume egale de solvent au întotdeauna aceeași presiune osmotică. Exemplu: o soluție care conține 342 g zahăr (1 mol) în 10 litri de apă are o presiune osmotică egală cu o soluție care conține 74 g acetat de metil (1 mol) în 10 litri de apă. Soluțiile cu aceeași presiune osmotică se numesc izotonice. Van’t Hoff a enunțat și următoarea lege a presiunii osmotice. Definiție. Presiunea osmotică a unei soluții diluate este egală cu presiunea pe care ar exercita-o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și este caracterizată printr-o căldură de adsorbție mică (Q < 10 kcal/mol); adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reacția de hidrogenare, doar electronii Π participă la formarea noii legături cu suprafața, în timp ce electronii σ continuă să stabilească legătura dintre cei doi atomi de carbon. Căldura de adsorbție este mult mai mare în acest caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
g ; m2/ g] La adsorbanții obișnuiți, suprafața specifică este de 100 m2/g. Aceasta este o mărime constantă ce caracterizează un adsorbant dat. Deoarece suprafața specifică a adsorbanților nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de adsorbat; m - număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
100 m2/g. Aceasta este o mărime constantă ce caracterizează un adsorbant dat. Deoarece suprafața specifică a adsorbanților nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de adsorbat; m - număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a adsorbanților nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de adsorbat; m - număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de un gram de corp solid. 1.1.2.2. Influența
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
expresia lui se deduce din relația lui Nernst: , unde ε0 este potențialul standard, CI este concentrația ionului în soluție, F este constanta lui Faraday (96500 C), z reprezintă valența ionului și R este constanta universală a gazelor (8,314 J/mol K). Potențialul ce apare datorită existenței stratului difuz se numește potențial electrocinetic și se notează cu ξ (zeta). Apariția acestui potențial se datorează faptului că stratul difuz, cu mobilitate mare, este antrenat de către lichidul în mișcare, iar pe suprafața solidă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu dizolvanți fără a se dizolva propriu zis, fiind insolubili. gradul de polimerizare dacă gradul de polimerizare este mai mare de 160, probabilitatea ca toate cele 6,023 · 1023 molecule ale unui mol să fie diferite este mai mare de 0,5 și polimerul se numește neregulat sau întâmplător, spre deosebire de cei cu grad de polimerizare mai mic, care sunt polimeri regulați. Mai există o clasă importantă de polimeri anorganici în care catena este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
H2O]. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu 10 moli apă/mol SiO2 este sfărâmicios. Fenomenul de separare a fazei lichide din rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu 10 moli apă/mol SiO2 este sfărâmicios. Fenomenul de separare a fazei lichide din rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu 10 moli apă/mol SiO2 este sfărâmicios. Fenomenul de separare a fazei lichide din rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este însoțit de o contracție și uneori chiar de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu 10 moli apă/mol SiO2 este sfărâmicios. Fenomenul de separare a fazei lichide din rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este însoțit de o contracție și uneori chiar de o modelare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu 10 moli apă/mol SiO2 este sfărâmicios. Fenomenul de separare a fazei lichide din rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este însoțit de o contracție și uneori chiar de o modelare a gelului după forma vasului. Sinereza se intensifică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu 10 moli apă/mol SiO2 este sfărâmicios. Fenomenul de separare a fazei lichide din rețeaua spațială a gelului se numește sinereză. Acest fenomen este însoțit de o contracție și uneori chiar de o modelare a gelului după forma vasului. Sinereza se intensifică în prezența
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de acetat de etil și apă. a = concentrația inițială a acidului acetic; b = concentrația inițială a etanolului; c = concentrația inițială a apei din amestec; x= concentrația esterului; (c+x) = cantitatea totală de apă din amestec. Toate concentrațiile sunt exprimate în moli/l. Esterificarea se poate realiza fie în cataliză acidă, omogenă, folosind acidul sulfuric drept catalizator, în raport molar de 0,1 - 0,2 față de acidul organic, fie în cataliză eterogenă, folosind o rășină schimbătoare de ioni cu grupări active acide
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
chimică diferită față de o substanță, posedă forme cristaline asemănătoare cu aceasta. IZOTÓNIC, -, (Despre soluții) Cu aceeași presiune osmotică; izoosmotic. METALOÍD, metaloizi, Element chimic rău conducător de căldură și de electricitate, lipsit de luciu metalic și de ductilitate; nemetal. 249 MOL1, moli, (Chim.) Moleculă-gram. O moleculă gram = cantitatea unei substanțe măsurată în grame, egală cu greutatea ei moleculară; mol1. MOLECÚLĂ cea mai mică parte dintr-o substanță, care are compoziția chimică și structura la fel cu a substanței respective. NEFELOMETRÍE (Chim.) Procedeu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și de fierbere sunt ridicate. Proprietăți și constante fizice :stare de agregare - solid; structură cristalină cubică, cu fețe centrate ; Punct de topire 1083,6 °C ; Punct de fierbere 2595°C ; Densitate 8,96g/cm3 ; Volum molar 7,11 ×10 m3/mol ; Energie de vaporizare 300,3 kJ/mol ; Electronegativitate 1,9 (Scala Pauling) ;Duritate 2,5; Capacitate calorică specifică 380 J/(kg*K) ;Conductibilitate electrică 59,6 10 /m ohmi ; Conductibilitate termică 401 W/(m*K) ; Primul potențial de ionizare 745
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
constante fizice :stare de agregare - solid; structură cristalină cubică, cu fețe centrate ; Punct de topire 1083,6 °C ; Punct de fierbere 2595°C ; Densitate 8,96g/cm3 ; Volum molar 7,11 ×10 m3/mol ; Energie de vaporizare 300,3 kJ/mol ; Electronegativitate 1,9 (Scala Pauling) ;Duritate 2,5; Capacitate calorică specifică 380 J/(kg*K) ;Conductibilitate electrică 59,6 10 /m ohmi ; Conductibilitate termică 401 W/(m*K) ; Primul potențial de ionizare 745,5 kJ/mol ; Al 2-lea potențial
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]