499 matches
-
Prezidiului Suprem al RSS Moldovenești și Consiliului de Miniștri, cerând revenirea limbii moldovenești, care este o limbă romanică, la grafia latină. La 28 decembrie Comisia interparlamentară hotăra să ia în considerare recomandarea savanților de a face demersurile pentru proclamarea limbii moldovenești ca limbă de stat. În ce privește identitatea sa cu limba română, s-a ținut cont de raportul întocmit de S. Berejan, directorul Institutului de Limbă și Literatură, în care se arăta că identitatea moldo-românească nu exclude, ci chiar recomandă folosirea în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de stat Deșteaptă-te române a fost eliminat și s-a organizat o competiție pentru înlocuirea sa. S-a optat pentru Limba Noastră, a lui Alexei Mateevici, care nu face o referire clară nici la limba română, nici la cea moldovenească. De asemenea, articolul al 13lea al Constituției a fost modificat, încât limbă de stat era stabilită limba moldovenească, ce funcționa pe baza grafiei latine, dar nu se mai făcea nici o referire la limba română. Măsurile erau luate în ciuda opoziției
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1812) exista Moldova, unde trăiau moldoveni și vorbeau limba moldovenească; exista Valahia (Muntenia) unde trăiau valahii (muntenii) și vorbeau limba valahă (muntenească). De aceea moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția statului determină geneza unei națiuni, atunci oare dispariția statului și înlocuirea sa cu alte construcții statale nu determină, implicit, și dispariția națiunii respective (și, după
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
doctorului habilitat în istorie V. Grosul se transformă în stupiditate. Rusia este arătată uneori și ca apărătoare a specificului poporului moldovenesc, a limbii moldovenești. Fără a ridica problema rusificării, a colonizărilor masive din secolul XIX, a închiderii școlilor românești (sau moldovenești dacă sună mai bine pentru anumite urechi), a tentativei de introducere a limbii ruse până și în biserică, ceea ce nu s-a reușit, fără a putea explica scăderea procentului populației majoritare din Basarabia de la aproape 90% în 1812 până spre
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
plină campanie electorală, înainte de alegerile parlamentare din 22 martie 1998, a apărut și Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, publicată în limba rusă, alcătuită de un colectiv de autori care reprezintă vechea gardă a istoriografiei sovietice moldovenești: V. Andrusceak, P. Boiko, P Bârnea, I Jarkuțki, N Rusev, C. Stratievski, P. Șornikov, pentru a menționa doar câțiva dintre ei. Lucrarea a apărut la Editura Academiei de Științe, cu avizul Ministerului Învățământului și cu sprijinul financiar al guvernului condus
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
însuși Ion Bărbuță, directorul Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, spunea că este „o absurditate, servind scopuri politice”. Ne punem însă fireasca întrebare, de ce a scris Vasile Stati Istoria Moldovei în limba română și nu în cea moldovenească sau, altfel numită, moldovană, conform dicționarului pe care probabil îl avea în pregătire pentru a fi publicat un an mai târziu? La începutul lucrării sale istoricul chișnăuean deplânge faptul că moldovenii sunt „singurul popor de pe glob” care studiază istoria altui
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și Arta” pentru activitatea politică,, susținută generos prin recompense bănești din fondurile speciale ale statului vecin, vechea uniune s-a transformat, cu adevărat, într-un partid politic extremist”. Voronin punea din nou problema apartenenței la cultura română sau la cea moldovenească a unor clasici ca Eminescu sau Sadoveanu și aprecia că „scriitorii sunt chemați să unească popoarele, nu să le supună unul altuia”. Își exprima și încrederea că noua uniune a scriitorilor va defini, sub conducerea lui Constantin Munteanu și Nicolai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de bour ca însemn al noului voievodat) trimite la un pattern cinegetic ancestral, neignorat, ulterior, de marii cronicari. Ediții: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, de când s-a început Țara Moldovei, în anul 6867 (1359), în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891; ed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P. P. Panaitescu, București, 1959, 152-161. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 316-320, 346-372; Iorga, Ist. lit., I, 160-161; Minea, Letopisețele, passim; Cartojan, Ist. lit., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
cornișa clădirilor celor mai reprezentative ale sale. Sunt curtea și ceramica figuri ale arhitecturii "ortodoxe" sau ale vreunui alcazar spaniol? întrebarea rămâne nerăspunsă, dată fiind experiența în ambele domenii a lui Mincu. Ca și în cazul anumitor sisteme de boltire moldovenești care, de asemenea, au corespondențe maure mult mai timpurii, raportul sursă-influență este încă ambiguu. El a fost cercetat cu acribie comparatistă, dar și cu destulă consternare de Gheorghe Curinschi-Vorona în ultimele sale cărți Introducere în arhitectura comparată (București: Editura Tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Limbaje și comunicare. III. Expresie și sens, Editura Junimea, Iași, 1998, p.9-32. 251 Asemenea convingeri și atitudini pot fi sincere sau bazate pe anumite interese. Astfel, interese politice și materiale au putut genera idei precum cele despre existența "limbii moldovenești" sau despre relevanța latină a lui â și sunt. 252 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 69-70. 253 Vezi Jean Fourastié, Comment mon cerveau s'informe, Editions Robert Laffont, Paris, 1974 (în special eseul L'r de Garches et l
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Și mai sper ca măcar ultimul său roman să fie tradus și în engleză să îl pot trimite și eu comunității "British", nu precum celelalte traduse doar în franceză, germană, italiană, greacă, spaniolă, slovenă, maghiară, bulgară, poloneză și, evident, în moldovenească. În concluzie, mi-ar plăcea ca mesajul acestui text să fie unul de "pocăit": să îndrepte uitarea involuntară de mai an și să punem și noi umărul, după puteri, când un membru al comunității noatre își ridică o casă. 25
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de care am mai amintit. Cu această ocazie, dincolo de documentare, de dialog sau de schimburi de experiență, ceea ce a fost mai surprinzator pentru arhiviștii ieșeni a fost contactul nemijlocit cu instrumentele de inventar și cu informațiile legate de zestrea arhivelor- moldovenești. În mod paradoxal, stafia Imperiului Rus bântuie și la ei, așa cum se întâmplă și la noi, prin depozite. Dacă la noi spectrul inițial benefic al lui Kiseleff a fost înlocuit de moștenirea instituțională sovietică (din 1951, după model sovietic, arhivele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sucevean, în comparație cu numărul de evrei înscriși în cursul inferior (gimnaziu) la același liceu 180. La nivel general, ponderea absolventelor de sex feminin pare a fi mult mai redusă, atât în comparație cu sexul masculin, cât și cu ponderea absolventelor din județele nord moldovenești ale Vechiul Regat: doar 20% absolvente din totalul generațiilor. De altfel, extrăgând din recensământul din 1930 cifrele privind populația feminină cu instrucție superioară, se constată că doar în orașul Rădăuți aceasta depășește procentul bărbaților (60% față de 40%), pentru celelalte județe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
veacului XIX. Ea e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ana - Maria Mohor Ionel - Mihai Popescu Safta - Silviu Dumitrescu Ilie - Jules Cazaban, actori rămași în istoria teatrului românesc pentru calitățile lor excepționale. Dar pe neașteptate dughenele se răresc și de aici în colo se înșiră str. Cuza Vodă cea caracteristic moldovenească, cu case gospodărești, curate și retrase după garduri îngrijite, pline de verdeață și flori, asemănătoare aceleia unde s-a născut Victor Ion Popa. Casele și gospodăriile pământului Moldovei. * Familia institutorului Ion Popa, un bine cunoscut dascăl, fost și revizor școlar
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români de pretutindene, avea o mare răspândire și un mare răsunet. În Săptămâna (Amintiri de la "Junimea") dl Panu, care e dintr-o generație mai tânără, vorbește adesea de revistele mai vechi moldovenești. 1 Cugetări, "Revista romînă" ă1863î, p. 357. 2 Scrisori, p. 34. ăCătre I. Negruzzi, aprilie 1868.î Că tendința și spiritul Convorbirilor nu au fost o noutate, o mărturisește dealtmintrelea și dl Maiorescu, când zice, cum am văzut, că direcția
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
întoarcem la literatura propriu-zisă. Deosebirea de conținut dintre cele două literaturi, cea moldovenească (și ardeleană) și cea muntenească, este și una de valoare? Desigur. Am arătat în articolul trecut că poezia muntenească e mai influențată de literaturile străine decât cea moldovenească. E aproape însă de mintea oricui că un lucru imitat e o imitație și că în artă imitația e tot o imitație. Și dacă s-ar pune scriitorii români pe două coloane - într-o coloană după talent și în alta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
căuta explicația deosebirii; a constata, în genere, orice deosebiri, în orice privință, între două regiuni ale aceleiași țări - nu poate însemna regionalism. În volumul nostru Spiritul critic în cultura românească am relevat deosebiri mai adânci între cultura muntenească și cea moldovenească, și nimenea nu m-a mai găsit "regionalist". E drept, pe atunci cuvântul nu era la modă. Mare lucru e moda în lumea aceasta! Iar când Russo spunea că "Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în definitiv și el un om din popor. Am subliniat mai sus cuvântul "mai ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni și munteni îi corespunde și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni și munteni îi corespunde și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și Strâmba 4. Ciurila - cu 6 sate componente: Ciurila, Filea de Sus, Pruniș, Pădureni, Sălicea și Săliște 5. Feleacu - cu 3 sate componente: Feleacu, Casele Micești și Sărădiș 6. Gilău - cu 2 sate componente: Someșu Cald și Someșu Rece 7. Moldovenești - cu 2 sate componente: Pietroasa și Podeni 8. Sâncraiu - cu 2 sate componente: Alunișu și Horlacea 9. Tureni - cu 1 sat component: Micești JUDEȚUL COVASNA Orașe integral în zona montană - 2 1. Covasna 2. Întorsura Buzăului Orașe parțial în zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
și Strâmba 4. Ciurila - cu 6 sate componente: Ciurila, Filea de Sus, Pruniș, Pădureni, Sălicea și Săliște 5. Feleacu - cu 3 sate componente: Feleacu, Casele Micești și Sărădiș 6. Gilău - cu 2 sate componente: Someșu Cald și Someșu Rece 7. Moldovenești - cu 2 sate componente: Pietroasa și Podeni 8. Sâncraiu - cu 2 sate componente: Alunișu și Horlacea 9. Tureni - cu 1 sat component: Micești JUDEȚUL COVASNA Orașe integral în zona montană - 2 1. Covasna 2. Întorsura Buzăului Orașe parțial în zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
Maturitatea �� (radierii) de consum (luna) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aromate 1051 1982 1998 X-I Aurii 1051 1982 1998 X-XII Bereczki 1051 1999 X-XI Champion 1051 1999 X-XII De Constantinopol 1051 1999 IX-XI De Huși 1051 1999 X-II De Portugalia 1051 1999 X-XII (I) Moldovenești 1051 1982 1998 X-XI ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MĂR - Malus domestică Borkh. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Maturitatea (radierii) de consum (luna) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ancuța 1042 1979 2000 XI-IV Ardelean 1042 1980 2001 IX-XI Aromat de vară 1042 1966 1999 VII Aură 1040
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Viișoara Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Măguri-Răcătău Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Mintiu Gherlii Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Panticeu Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── Comuna Moldovenești Extindere și etajare clădire primărie 60 Pietruire drum comunal 100 ────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────── Municipiul Episcopia unitariană Cluj - reparații Cluj-Napoca la cantina școlii 300 ─────────────────────────────────────────────────────── Episcopia Reformată Cluj - Parohia Baciu - reparații biserică 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Reparații cămin cultural sat Inucu 50 ─────────────────────────────────────────────────────── Comuna Aghireșu Reparații cămin cultural sat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți, suferințe și sacrificii. În exercitarea dreptului său de autodeterminare, recunoscut și de noile autorități ale Rusiei sovietice, la 27 martie 1918, Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești Independente Sfatul Țării potrivit voinței populației, a decis prin vot liber unirea "pe vecie cu Patria mamă România". Notele ultimative ale guvernului sovietic din 26 și 27 iunie 1940 adresate României, acte de punere în aplicare a înțelegerii secrete dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]