9,012 matches
-
nu-i așa? să-și aducă... aportul la ridicarea orașului, al nivelului cultural sportiv al maselor ș.a.m.d. Așa se face că Mircea Căpuștean a devenit președintele U.C.F.S.-ului (Uniunea de Cultură Fizică și Sport) din vechiul târg moldovenesc R. Se putea o mai frumoasă lovitură? Și, judecat în perspectivă, o mai solidă trambulină? Cu diploma la dosar și numirea în buzunar, tov. Căpuștean era pus pe fapte mari! Chiar din prima zi a luat, în sinea-i, o
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de Mediu, alte fonduri ale C.E. derulate prin F.E.A.D.R., sau A.D.R., precum și fonduri private). De remarcat sunt sistemele de alimentare cu apă și canalizare (rețele și stații de tratare) pentru localitățile Iași, Pașcani, Târgu Neamț, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Târgu Mureș, Bârlad, Bicaz, Gura Humorului, Roman și cele din peste 50 de comune, care se evidențiază prin complexitatea și finețea detaliilor de proiectare, precum și prin ingeniozitatea soluțiilor găsite. Din categoria stațiilor de epurare industriale se remarcă cele din industria
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
școlii românești, învățătorul Alexandru Bratu a scris „Trandafiri suceveni - ctitori de școală românească” (1973), iar învățătorul Florentin Adrian Maftei a scris „Cu Rareș prin(tre) Lespezi (2007), în care se reface istoria locurilor din vremea Voievozilor Mușatini, folosind „graiul dulce moldovenesc”. - Studii de sistematizare. - Studii pentru construcția barajului. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ghibănescu, 1906-1933, V. Tufescu, 1937). În perioada de început a feudalismului apar noi sate și primele orașe; s-a dezvoltat organizarea administrativă, fiscală și judecătorească; s-a dezvoltat comerțul de tranzit între Moldova și Marea Neagră; s-au bătut primele monede moldovenești. O asemenea monedă bătută în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432) a fost găsită de profesorul C. Sava în grădina sa de la poalele dealului Heciului de lângă D.J. 208. Moneda a fost studiată și publicată în reviste de specialitate, de către Traian Bița
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24.429 de lei (Uricul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Învățăturilor Publice în Prințipatul Moldovei”, publicat „la Eși” pe „15 Ghenari 1832” se cerea ca toți cei care doresc să devină învățători să se înscrie la cursul pedagogic cu condiția să fie „de religie ortodoxă, cu deplină știință de limba moldovenească, de catehis, de știință de istorie, geografie și aritmetică, având atestaturi de bune purtări...”. În anul 1851, din ordinul domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), Petrache Cazimir, care îndeplinea funcția de director al „Departamentului bisericesc și al Instrucțiunii Publice” se tocmește
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de bune purtări...”. În anul 1851, din ordinul domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), Petrache Cazimir, care îndeplinea funcția de director al „Departamentului bisericesc și al Instrucțiunii Publice” se tocmește „Așezământul pentru reorganizarea Învățăturilor publice în Principatul Moldovei”, prima lege școlară moldovenească și prevedea înființarea de școli primare la sate - 63 de școli sătești, câte una în fiecare plasă, pregătirea cadrelor didactice, gratuitatea învățământului primar. Interesantă este dispoziția prin care se suprimă pedepsele corporale „mustrarea cu bătaie se ridică cu totul dintre
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aflăm că asistența sanitară, umană și veterinară, are vechi tradiții pe aceste locuri. În timpul lui Petru Șchiopul (1582-1591), se pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în anul 1940, în satul Heci, Lespezi, în familia lui Vasile și a Savetei Suliță, alături de alți doi frați și patru surori, toți cu dragoste de carte. După ce a terminat studiile elementare în satul natal, a urmat Liceul militar Câmpulung Moldovenesc și Școala de ofițeri din Sibiu (1961). Din motive politice este dat în rezervă, după care urmează Facultatea de Filologie din Iași. Se încadrează ca profesor de limba română la școala din Heci până în 1973, când era director profesorul emerit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în turpitudine și ultimele bălării eroi-comice nicolaesciene făcînd o concurență neloială unor filme precum Garcea și oltenii sau A doua cădere a Constantinopolului în amestec zburdalnic cu gagurile celor de la grupul Vouă, diferența fiind mai ales una de grai, graiul moldovenesc împănînd ca un sughiț de maimuță beată întreaga peliculă. Povestea se petrece într-un sat din Moldova unde locuitorii așteaptă cu sufletul la gură integrarea (europeană) într-o lume mai bună, ghidați pe drumul construirii și propășirii capitalismului la sate
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
escaladînd performanțele știrilor de la ora 5. De grotesc are parte tot filmul, orice încercare timidă de a ieși din schema bășcăliei generalizate eșuează, sictirul și stropșitura umplu gura personajului. Expresiile măscăroase, miștoul, "caterinca", neaoșismele buruienoase, toate cu condiment de accent moldovenesc sunt livrate în afara unei autentice prestații actoricești, simple fapte și dileme peizane "de-ale lui Mitică", "să mă ierți și să mă iubești". Regizorul pare hotărît să ducă pînă la ultimele consecințe ceea ce a început cu Patul conjugal (1993), distopia
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
urmărind fenomenul de tranziție în plină descompunere sulfuroasă și lămurind în Sistemul nervos (2005), un fel de Alo, aterizează străbunica! (1981) al lui Nicolae Corjos pus pe acorduri fine de Din dragoste cu Mircea Radu. Filmul apare ca un mutant moldovenesc al oltenescului, mult prea oltenescului Nea Marin Miliardar (1979) al lui Sergiu Nicolaescu, cu precizarea ca Amza Pelea avea totuși farmec. Legiunea străină cade în sordidul pe care regizorul își propune să-l investigheze ca fenomen, marcă a lumii rurale
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
degrabă o școală, Jurgea-Negrilești a învățat din stilul acestor parteneri de dialoguri sau - după caz - conferențiari familiali, doar ceea ce îi putea completa armonios perfecta educație nobiliară. Harul poveștii adânci și al scenariului vivace a prevalat în fața și așa duioaselor licențe moldovenești, cu o extraordinară știință a măsurii. Într-un fel, ceea ce îi reușește de minune acestui aristocrat fără cusur e cultivarea unei forme de boemă aseptică. Poate specifică întregii epoci dintre războaie sau poate numai levitând diplomatic într-un timp ca
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
-și stilul și învingându-și scepticismul. Critică impresionistă înseamnă, într-o sinonimie relativă, o critică de gust. Dar nu critica primului gust, a primului reflex al gustului, pentru că primul reflex al gustului său estetic ar fi fost admirația pentru literatura moldovenească, în primul rând pentru Mihail Sadoveanu. Extrem de interesant de urmărit istoria acestei relații cu Mihail Sadoveanu, prietenul său din adolescență, prietenul său la începutul carierei de scriitor a lui M. Sadoveanu, și depărtarea lor unul de altul pentru că până la urmă
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
modele în negligé: "Lovinescu însă se anima repede, rîzînd cu mare poftă, dînd capul pe spate, și rotunjind buzele lui. Nu se scula de la birou pentru nimic în lume, în pijama marron cu găitane negre - corespunzînd prin aceasta parcă pasmanteriilor moldovenești - și-i vedeai picioarele mari de Moise al lui Michelangelo, în papucii de casă." Alte detalii - de pildă, lumea literară ierarhizată în purtătorii de paltoane subțirele, îmbibate de zoaiele Bucureștilor, și cei de mantouri de blană, la garderoba unui critic
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
discursul său nu-i trăda încă vastele competențe șerpilian-luciferice. Un personaj foarte prezent în ultima vreme pe posturile de televiziune este Vasile Turcu. Dacă mai este cineva care nu știe, Vasile Turcu este personajul cu figură de asiatic și accent moldovenesc, al cărui nume este însoțit de obicei de precizarea "finanțator al clubului de fotbal Dinamo". Mai nou, s-a transformat într-un fel de purtător de cuvânt al echipei. Apare la talk-show-uri, vorbește despre strategii, face judecăți morale și tehnice
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
o persoană decât, eventual într-o viață de om, Monica Heintz își asumă de această dată rolul de coordonatoare a unui colectiv multinațional, alcătuit din tineri specialiști în diferite domenii (politică, economie, drept constituțional, drept internațional, istorie, antropologie, educație). Statul moldovenesc este disecat cu minuțiozitate, elementele care îi conferă specificitatea la scară europeană sunt analizate și puse în evidență în cele patru capitole ale cărții: Slăbiciunile statului moldovenesc, Memoria și imaginarul regimurilor trecute, Lupta pentru istorie în Moldova după 1989 și
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
în diferite domenii (politică, economie, drept constituțional, drept internațional, istorie, antropologie, educație). Statul moldovenesc este disecat cu minuțiozitate, elementele care îi conferă specificitatea la scară europeană sunt analizate și puse în evidență în cele patru capitole ale cărții: Slăbiciunile statului moldovenesc, Memoria și imaginarul regimurilor trecute, Lupta pentru istorie în Moldova după 1989 și Viitorul nesigur al statului moldovenesc. În urma analizelor efectuate de echipa sa de cercetători, coordonatoarea volumului identifică trei surse de instabilitate care amenință astăzi Republica Moldova: instabilitatea de la frontieră
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
elementele care îi conferă specificitatea la scară europeană sunt analizate și puse în evidență în cele patru capitole ale cărții: Slăbiciunile statului moldovenesc, Memoria și imaginarul regimurilor trecute, Lupta pentru istorie în Moldova după 1989 și Viitorul nesigur al statului moldovenesc. În urma analizelor efectuate de echipa sa de cercetători, coordonatoarea volumului identifică trei surse de instabilitate care amenință astăzi Republica Moldova: instabilitatea de la frontieră, declanșată imediat după declararea independenței statului (în august 1991) și care durează până astăzi (în esență conflictul transnistrean
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
nu cred că este în acest caz potrivită, instabilitatea fiind în interiorul frontierelor; el nu se referă la relațiile cu România și/ sau Ucraina, singurele țări cu care Republica Moldova are graniță directă); 2. instabilitatea legată de identitatea și de simbolurile statului moldovenesc (dacă în anul revoluționar 1989, steagul Republicii Moldova era tricolorul românesc, iar imnul era Deșteaptă-te române!, în timp s-a constatat o tentativă de desprindere de simbolurile românești, tricolorul a fost împodobit cu un cap de bour, iar imnul nu
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
grațios-erotică și desuet artificială ("Păstorul zise: Cinel-cinel, / Copilei june de lângă el"; Nu ghici-ndată / Vesela fată / și pe guriță fu sărutată") și mai ales prin vodevilul Cinel-cinel, scris în 1856 și reprezentat în 1857. Formula, considerată ca specifică zonei lingvistice moldovenești, continuă să circule mai ales în titlul unor antologii de ghicitori. Dicționarele noastre înregistrează secvența cinel-cinel, fără a-i atribui o etimologie certă. Dicționarul Academiei (Litera C, 1940) prefera varianta cimel, pe care o punea în legătură cu verbul a cimili și
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
de mai multe curți. Era curtea cu flori de-a lungul fațadei de la stradă. În față, la geamlâc, era cărarea, aleea pietruită frumos. Brazdele de verdeață, mărginite cu stânjenei. După aceea, urma grădina cu fructe. Sub care se ascundea beciul moldovenesc, în care bunicul avea murăturile și vinul, ca în Moldova, în Moldova veche. Mai departe era grădina de porumb, mai departe era grădina de salcâmi. Care îmi provoca niște spaime metafizice. T. S. - De ce? Z.D.-B. - Nu știu. Era
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
̀ ncă din secolul al XVIII-lea. Parcă nicăieri nu se potrivește mai bine catrenul lui Păstorel Teodoreanu ca aici: „Suav amurgu-și lasă rugina ̀în pahare, Miresmele grădinii ̀ n noi se răspândesc S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare". Vechiul han din codrii Buciumului a fost „cercetat", de multe ori, de nedespărțiții prieteni Ion Creangă și Mihai Eminescu. Prima școală din Bucium, Soseaua Bucium În toamna anului 1865, anul școlar ̀începea ̀
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]