8,622 matches
-
mai mult surprinde vigoarea unei intenții precum cea a edificării sistematice a unei filosofii a inconștientului. într-o genealogie locală a proiectelor și a orgoliilor, se face joncțiunea la un nivel superior între două capete de afiș interbelice: mult editata monografie a lui Ion Popescu-Sibiu și studiul despre Eminescu al doctorului C. Vlad (minus impreciziile entuziaste și involuntarele imprecații ale celui din urmă); căci se conciliază creator și se sincronizează punctual informația cu speculația, astfel încât cartea reprezintă un salt solitar, fiind
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
făcut să văd în dl Zigu omul pe care îl puteam întreba orice despre istoria României de la 1800 încoace. Era ușor să-l stîrnesc, findcă porneam de la vreunul dintre faptele diverse ale politicii, la zi, cerîndu-i limpeziri. Cînd a apărut monografia lui despre Constantin Stere am fost încîntat de forța expresivă și de capacitatea lui epică. Aș folosi un cuvînt mai modest, dar mai potrivit - avea duh de povestitor. Spre deosebrie de mulți literați care își prind urechile cu voluptate în
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
Barbu Cioculescu Citind, din filă-n filă, ampla, excelenta monografie dedicată de Carmen Brăgaru vieții și operei lui Dinu Pillat - necesară mai mult ca oricând în acest impas istoric în care pasărea somnului pretinde uitarea faptelor, după ce, din decembrie '89 încoace, nici un făptaș n-a fost chemat pe nume să
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
fi izgonit în ultimul an de viață, de această dată ca intrând în categoria celor care, după eliberarea din închisoare nu fuseseră, la cerere, și reabilitați juridic. În decenatul petrecut la Institut, perioadă în care a elaborat acele valoroase studii, monografii și antologii ce-l situează printre cei mai însemnați istorici și critici literari ai celei de a patra generații postmaioresciene s-ar putea crede că firul vieții i se înnodase, într-un cerc de lucru specializat exact în centrul preocupărilor
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
din ceea ce s-a scris pînă acum despre aceștia. Cititorul poate descoperi aici date și cifre, o înșiruire a așezărilor locuite de vlahii sud-dunăreni, trimiteri - e drept, ceva cam neoficiale - la scrieri asupra aromânilor, dar Haide, bre! nu e o monografie. Irina Nicolau, autoarea, mărturisește că a visat o carte care să semene cu aromânii - "Gîndită după chipul și asemănarea lor, pînă la brîu era lînă și sare și de la brîu în jos cărări de munte. Claie peste grămadă, tarabă de
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
n-a dezvăluit manopera. De-abia, acum, în 2001, dl Henri Zalis reeditează cartea, la Editura Hasefer sub numele adevărat al scriitorului. E, de bună seamă, o restituire utilă, restabilind, de atîtea ori, un adevăr tăinuit. Cartea (să-i spun monografie?) e mai curînd un izbutit portret moral. Și are ca subtitlu precizarea "întîiul revoluționar - constructorul Rusiei". E chiar, acest subtitlu, scopul urmărit de autor. Să releve, în tonuri potrivite, portretul moral al celui care, în secolele al XVII-lea și
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
vreun an, primește lucrări, de colaborare externă, din partea Comitetului de Stat al Planificării, unde director era Miron Constantinescu (a nu se uita că în lucrarea monumentală 60 de sate românești, coordonată de Golopenția, Miron Constantinescu a fost printre echipieri, realizînd monografia satului Bogați din Argeș). E, această perioadă, cea mai bună pentru Golopenția, pentru că stătea ziua toată la Biblioteca Academiei, unde gîndea la realizarea unor mai vechi proiecte științifice ale sale. Dar Comisia de Stat a Planificării "obosește" să-i mai
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
cu un birocrat al criticii, așa cum a fost Pompiliu Constantinescu, am scris, de pe la finele anilor '60, eseuri și cărți întregi care n-aveau nimic comun cu cronica literară: seria de Teme am început-o în 1970, m-am îndreptat spre monografii cum sînt cele despre Maiorescu, Odobescu și Sadoveanu, spre a ajunge la sinteze și istorie literară, precum Arca lui Noe sau Istoria critică. Și am "uitat", cu bună știință, în paginile revistelor, cronicile. Acestea, de la Pompiliu Constantinescu mi s-au
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
rămân fără ecou cărțile lui Dumitru Micu? Profesorul universitar Dumitru Micu este unul dintre cei mai productivi istorici literari de la noi. În jumătatea de secol care a trecut de când s-a consacrat investigării literaturii române a publicat zeci de cărți - monografii, panorame, sinteze, istorii ale literaturii etc. - din care s-ar putea constitui o mică bibliotecă de specialitate. Anvergura întreprinderilor sau dificultățile de ordin metodologic nu-l descurajează și, oricum, nu-l determină să abandoneze marșul său de-o viață. S-
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
la revista de literatură Luceafărul (acesta ar fi punctul de vedere extraestetic) l-a îndemnat probabil să facă pasul hotărîtor. Și iată că, după cîteva volume de versuri, haiku-uri și altele, elanul cultural al autorului pomenit culminează într-o monografie. Nu e nevoie de simț critic, ci de ceva bun simț, ca să eviți laudele exagerate aduse unui romancier care totuși înseamnă prea puțin în istoria recentă a literaturii noastre. Însă victima Roșioru este complet hipnotizată de marea personalitate pe care
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
prin contrastul stilistic; dar tocmai acest contrast - între un sufix perceput ca popular și o bază de derivare care conotează modernitatea occidentală - e cel care stimulează folosirea sa actuală, de către vorbitori în căutare de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală (București, Editura Academiei, 1989), Laura Vasiliu oferă o descriere foarte amănunțită a sufixelor -ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
în mod real, prin structurarea ei și prin discursul formal și muzeografic este perfect acoperită întreaga plajă a gîndirii artistice a lui George Apostu. Imaginată ca un document al creației pe diversele ei paliere, expoziția este în primul rînd o monografie a operei, în ansamblul său, și nu o secțiune printr-o direcție sau alta, cum nu este nici o încercare de a construi un potret propriu-zis al artistului. Evitînd atît lectura voluntaristă a unui anumit Apostu, care poate ar fi flatat
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
a altuia din aceste verbe e idiomatică, imprevizibilă, și pune adesea probleme de traducere: aceeași acțiune este exprimată într-o limbă cu ajutorul verbului a face (în construcție cu un substantiv), în alta cu verbul a da sau a pune. în monografia pe care a dedicat-o acum cîteva decenii subiectului - Locuțiunile verbale în limba română (1958) -, doamna Florica Dimitrescu discuta pe larg acest fenomen, indicând verbele cele mai frecvente în română, explicând semantic afinitățile lor de combinare și comparând situația cu
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
de Comedie a scos, cu prilejul aniversării mai sus pomenite, un caiețel, modest și total nereprezentativ, care conține, în ordine cronologică, stagiunile și spectacolele din 1961 și pînă astăzi. Un material util care ar fi putut fi, însă, anexa unei monografii serioase, unui document profesionist pe care istoria acestei instituții îl cerea cu prisosință. Socotesc că este un gest ireverențios față de un trecut strălucit, față de care, în ultimul timp, s-a adîncit o prăpastie. Practic, de la Iluzia comică al lui Alexandru
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
-lea ne este cunoscut mai ales prin Caragiale. Al. Andriescu, într-un studiu asupra evoluției limbajului publicistic (Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Iași, 1979) amintește de gazetele umoristice, dar nu le include în analiza să lingvistică. Iar monografiile și antologiile dedicate presei umoristice și scriitorilor satirici (de Constantă Trifu, Virgiliu Ene, Livia Grămadă ș.a.) vizează cu precădere aspectele tematice ale domeniului, nu strategiile de limbaj. Contactul cu textele umoristice necanonizate rămîne totuși destul de dezamăgitor pentru cercetător: nu numai
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
1930-1967 - cuvântări bisericești la diferite ocazii, Lămuriri liturgice, Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Misail, Mitropolia Moldovei și Sucevei - inscripții, Un călugăr erou, arhimandritul Iustin Șerbănescu, Protosinghelul Ieroschimonah Ghervasie Hulubaru, Documentele Mânăstirii Secu, Mânăstirea Secu, călăuză de cunoaștere, călăuză istorică, Monumentul de la Miclăușeni - monografie, Mânăstiri din Moldova și Bucovina - însemnări și inscripții, Frământări cărturărești din lumea călugărilor, Încrustări pe răbojul vremii (apostolat cultural și misionar), Începuturile creștinismului și monahismului român, Părinți și frați de la Cernica, Un călugăr îmbunătățit, Vichentie Mălău, Răposarea părinților și fraților
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
balastul problemelor și atitudinilor datate. Cum printre multele preocupări intelectuale ale autorului se numără și aceea de corespondent pentru România al societății ce alcătuiește repertoriul bibliografic fitzgeraldian, Virgil Mihaiu este bine informat în domeniu și cunoaște, în afara marilor studii și monografii ale exegeților străini - datorate unor Andrew Turnbull, Kenneth Eble, Arthur Mizener sau Andre le Vot - și contribuțiile de mai mică întindere, uneori foarte interesante, inclusiv pe cele ale muzicologilor de diferite naționalități. Un merit incontestabil al cărții rezidă în faptul
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
mărturie a trecerii lui Ioan Petru Culianu prin această lume. De fapt, în Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu coexistă două cărți. Un roman non-fictiv al asasinării savantului, al ipotezelor de lucru și al concluziilor (parțiale, firește) anchetatorilor și o monografie aproape științifică a vieții și a operei lui Ioan Petru Culianu. Dacă la nivelul policier-ului stilul este cel jurnalistic, iar în Prolog și în primul capitol, Crima: 21 mai 1991, modelul Truman Capote (In cold blood) se vede cu
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
integrală, îngrijitoarea textelor se achită cu devotament și competență de exigențele de comentariu și informație de istorie literară. Notele, suficient de dezvoltate și uneori chiar construite ca fragmente dintr-o interpretare mai amplă, relevă disponibilitatea Ecaterinei }arălungă spre o posibilă monografie despre Petru Dumitriu. Misiunile mai ingrate de textolog (pentru cercetarea variantelor) și de istoric literar (pentru a reconstitui mai detaliat contextul documentar) cad în penumbră. Ecaterina }arălungă pune în aplicare proiectul de sumar gândit chiar de autor și intermediat de
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
proiect teoretic ci, pur și simplu, o ordonare tematică prin citare abundentă și exclusivă. De fapt, culegerile sale (trei la număr) purtînd acest titlu îndrăzneț nu sînt decît o amplă antologie tematică, însoțite de scurte comentarii îndeplinind adesea funcții ligamentale. Monografia sa e descriptivă cu totul, evitînd, din neștiință, zonele teoreticului. Regretatul Ovidiu Bîrlea, autor al unei învățate Istoria folcloristicii românești (1974), luînd în discuție cele trei volume ale lui Pamfile, aprecia: "Monografiile se mențin constant în zona descriptivă, fără încercări
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
însoțite de scurte comentarii îndeplinind adesea funcții ligamentale. Monografia sa e descriptivă cu totul, evitînd, din neștiință, zonele teoreticului. Regretatul Ovidiu Bîrlea, autor al unei învățate Istoria folcloristicii românești (1974), luînd în discuție cele trei volume ale lui Pamfile, aprecia: "Monografiile se mențin constant în zona descriptivă, fără încercări de filiații, iar partea comparativă e cu totul firavă, redusă la ceea ce ofereau revistele franceze de folclor și la prea puținele traduceri în franceză. Legendele ocupă în schimb un loc întins. Pamfile
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
C. Rogozanu Să fii scriitor consacrat și să te dedici criticii pare să devină o modă în literele românești. Mircea Cărtărescu încearcă o "panoramare" a literaturii române contemporane, Simona Popescu îi dedică lui Gellu Naum o monografie, Gheorghe Crăciun înclină vizibil către critică în ultimii zece ani etc. În Trafic de frontieră. Proza generației '80. Strategii transgresive, Adrian Oțoiu, un scriitor deja foarte apreciat, cu un stil bine consolidat, încearcă o descriere completă a prozei optzeciste. Dacă
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
a remarcat și și l-a apropiat, devenind, cum spuneam, membru de bază al școlii monografice. Specialitatea sa, nu numai în cadrul școlii, era buna cunoaștere și elaborare a tehnicilor și a metodelor de investigație, în 1934 publicînd și cartea Tehnica monografiei sociologice, după ce destui ani o practicase și o dezvoltase. N-a devenit, decît tîrziu, asistentul lui Gusti la catedră (apoi conferențiar suplinitor), întreținîndu-se din leafa de stenograf la Senat (învățase meseria de la tatăl său, autorul unui bun manual de specialitate
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
de atunci nu mai putea citi și scrie în materie de sociologie. Dar era burdușit de carte, putînd, oricînd, pe orice temă, recomanda unui student sau doctorand o impresionantă bibliografie. Din toate multe cîte studiase, i-a plăcut aplecarea spre monografia socială a francezului Le Play și sociologia istorică a lui Paul Barth. Din 1925 a început seria de cercetare monografică a satelor românești, continuată pînă tocmai în 1948, adunînd, pentru aceasta, specialiști din diferite domenii (economiști, folcloriști, statisticieni, geografi, igieniști
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
un "om al cuvîntului", dar mai mult al cuvîntului nescris". Și tot în temeiul vocației pentru vorba spusă, întovărășită de o anume inhibiție în raport cu scrisul, putem menționa paralela ce-o face cu autorul Crailor, căruia i-a consacrat o temeinică monografie. "Între Mateiu și mine - nu îndrăznesc să fac vreo comparație, pentru că el este autorul unei capodopere, iar eu autorul unei cărți despre autorul unei capodopere - probabil că există ceva asemănător, așa cum poate să existe chiar între oameni pe care-i
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]