5,397 matches
-
când evreii veniți din Polonia învățară pe boieri să clădească velnițe și să facă horincă, rănimea începu să caute întru-însul o mângâiere la durerile ei.” Deschiderea pieței externe după pacea de la Adrianopol din 1829, Turcia fiind silită să renunțe la monopolul comerțului asupra șărilor Române, a însemnat o creștere a suprafețelor însămânțate cu grâu care era transportat cu căruțele pân la portul dunărean Galați. Convoaiele de care încărcate cu cereale au mers pe firul apelor până la Galați, an după an, până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația de religie mahomedană: turcii și tătarii. Între produsele cerute de turci - cumpărate pe prețuri mai mici decât prețul pieții - Poarta Otomană avea monopol asupra comerțului românescă - era și orzul, ovăzul (lua și caii de rasă și hrana cailor!) și multe alte produse. Documentele de epocă (pentru secolul XV și până în prima jumătate a secolului al XIX, avem numeroase mărturii pentru satele comunei Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pâine sau exportului, ci introducerii „industriei alcoolului”, folosirea cerealelor pentru obținerea rachiului. Procedeul distilării alcoolului din cereale a fost adusă din Polonia (Galiția, partea de Sud, intrată în componența Imperiului habsburgică în 1772), de negustori străini în jurul anului 1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile de câștig de pe urma transformării cerealelor în alcool și au înființat „fabrici” de distilare numite velnițe. Industria alcoolului absorbea întreaga producție de cereale, încât a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemenea, se introducă în cultură plantele furajere: lucerna, trifoiul, îmbogățind hrana animalelor , ca și plantele „tehnice”. Pe moșiile boierilor se aplică unele reguli agrozootehnice, mașinile agricole, care le aducă venituri mai mari. După Tratatul de la Adrianopol, din 1829, care anulează monopolul turcescă asupra comerțului românesc, produsele românești sunt cerute pe piețele europene. Prin porturile Galați și Brăila, produsele românești ajung pânăă în Anglia și Franța. După 1830 începe construcția flotei românești. Primul vasă românesc, sub pavilion național, a descărcat la Constantinopol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
producătorul nu putea dispune liber de produsele agricole și animale. decretul impunea și munca obligatorie pentru toți cei apți de muncă, cuprinși între vârstele de 12-70 de ani. Conform convenției economice semnate cu Germania, produsele agricole românești erau luate de monopolurile germane, pentru aprovizionarea mașinii de război germane. Contrar celor spuse multă vreme, în timpul vechiului regim, Germania a plătit toate produsele luate din România la prețuri convenabile, încât la sfârșitul războiului, rezerva de aur a României era destul de însemnată. Mersul războiului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
desfășura un activ comerț între cele trei țări românești (mărfurile meșteșugărești veneau de la sașii din Ardeal), dar era și un comerț intern, prin târguri și iarmaroace. Exportul românescă a fost încurajat de Pacea de la Adrianopol din 1829, când, eliberați de monopolul turcesc, au putut stabili relații comerciale cu rile apusului Europei. Cerealele obținute pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a arătat, monopolul asupra desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri puteau fi arendate, aducând proprietarilor venituri însemnate. Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a arătat, monopolul asupra desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri puteau fi arendate, aducând proprietarilor venituri însemnate. Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tipografii, editări de cărți, schimburi culturale, controverse religioase etc.? Răspunsul este unul singur: bisericile și mănăstirile, episcopiile și mitropolia țării. Acestea aveau resurse materiale greu de măsurat, provenite din danii de la ctitori, domnii țării, boieri, alți preoți și călugări, aveau monopoluri pe vânat, pescuit, morărit, aveau vii și crâșme. O mare parte a mănăstirilor erau închinate mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, de la Ierusalim din țara Sfântă, fiind administrate de călugări greci care nu aveau nici un interesă pentru școala și spitalele românești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tribunal Penal Planetar va asigura compatibilitatea jurisprudențelor elaborate la nivelul fiecărui continent și-i va judeca pe principalii pirați; o Agenție Mondială a Apei va reglementa felul în care aceasta va fi disponibilă; o instanță universală a piețelor va controla monopolurile și respectarea dreptului la muncă. O altă instanță va controla calitatea produselor pentru consum, mai ales a celor alimentare. Alta va controla principalele companii de asigurări, celelalte organe ale guvernării și întreprinderile foarte mari, esențiale vieții; această instanță va deține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
palpitant, lumea ar cumpăra biografia lui James J. Hill, nu una dintre tragediile alea interminabile de birou, care ciupesc strunele semnificației fumului de locomotivă... - Și ale mâhnirii, a completat Tom. Ăsta-i alt subiect predilect, deși recunosc că rușii dețin monopolul. Specialitatea lor sunt istorioarele despre fetițe drăguțe care-și frâng coloana vertebrală și sunt adoptate de bătrâni ursuzi fiindcă zâmbesc Întruna. Ai crede că suntem o rasă de ologi veseli și că majoritatea țăranilor ruși sfârșesc sinucigându-se... - Ora șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
trăiește practic un hedonism ascetic care, luat în detaliu, li s-ar putea potrivi călugărilor din ordinele cele mai austere... Crima e folositoare pentru adepții idealului ascetic, platonicieni și stoici, nu peste multă vreme asociați în construirea creștinismului: ei vizează monopolul sectar asupra filosofiei și văd cu ochi foarte răi numărul important de noi elevi ai lui Epicur și ai școlilor sale, unde oamenii se îmbulzesc pentru a se angaja într-o secesiune în raport cu lumea politică în care oficiază partizanii Academiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
din istorie. Câteva gânduri din “Vremea Ducăi-Vodă” cuprinde destăinuiri sincere despre fenomenul CASĂ LUX. Un verdict neiertător ce cade că o ghilotina pe”gâtul” Bucureștiului este eseul Bucureștii rămân numai în voia lui Dumnezeu! În care autorul sondează cu competența monopolul ideologic și conspirația economică care a hotărât soarta Bucureștiului. Capitolele Epoca-beției banului-, Pedagogie și ferie, Scurt eseu despre vorbirea -în două limbi-,Gânduri de noapte(Jurnal intermitent),analizează interesele în imobiliar,istoria lor contemporană, conflictele, dar și reflecțiile care subliniază
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
Steluța Istrătescu, Ion Dincă, Ion Lică-Vulpești, Nicolae Cosmescu, Riad Awwad, Ion Hiru, Ovidiu Ghidirmic, Cristina Verona Diculescu, Elena Vlad, Anca Stoiculescu, etc. Așa cum s-a subliniat de nenumărate ori, Liga Scriitorilor promovează idea democratizării mișcării literare din societatea românească, respingând monopolul asupra acestui domeniu.În acest sens această revistă publică materiale semnate de autori din diferite organizații profesionale, inclusiv membrii ai Uniunii Scriitorilor. De remarcat faptul că primul număr al acestei reviste are ca tematică constantă: Respect pentru Demnitatea Femeii, mesaj
A APĂRUT O NOUĂ REVISTĂ A LIGII SCRIITORILOR, CARPATICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361397_a_362726]
-
zgomotul urechea o astupă. De va plesni și firul din arcuș, Vor răguși toți îngerii și sfinții, Cum balamaua scârție în uși Și în sertare se coclesc arginții, Iar fructele prea verzi de corcoduș Ne strepezesc și sufletul și dinții. MONOPOL Această iarnă are-aceeași formă Ca orișicare glaciară eră, Iar soarele de foc, în cer, preferă Bulgăre de zăpadă să ia formă. Ghețarii arctici, albi, se tot transferă În lumea noastră, tristă și diformă, Chiar oamenii în sloiuri se transformă, La
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
glaciară eră, Iar soarele de foc, în cer, preferă Bulgăre de zăpadă să ia formă. Ghețarii arctici, albi, se tot transferă În lumea noastră, tristă și diformă, Chiar oamenii în sloiuri se transformă, La liga gerului, pierduți, aderă. Instituie ninsoarea monopol, Își leagă poduri și ridică dig, De la ecuator până la pol, Își construiește un regat de frig. Doar sufletul rămâne cald, nu gol Și încă pot să-l chem și pot să-l strig. FIORDURI În suflete ne construim o hartă
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
abordare a unei problematici dintre cele mai controversate, în care cercetători de elită, români și străini, au emis ipoteze - în multe privințe - destul de divergente, dacă nu chiar contradictorii, dar mai ales personalității autorului care nu se ambiționează în a deține monopolul adevărului, ci are tactul de a-și aduce cititorul până în punctul în care îl va descoperi singur. De altfel, încă de la început cititorul este avertizat, dar și chemat să verifice împreună ipoteze și teorii privind geneza euro-indienilor, apariția limbilor și
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
reportajului. Azi când mi-aduc aminte mă întreb de unde a avut curajul acea tânără atunci să scrie realitatea așa cum era, despre condițiile destul de grele din acele mine, dar și din exteriorul lor. Motto ,,Mușcând din borcanele de muștar, golite de monopol’’. Ce se poate înțelege din acest moto? Prea multe nu pentru un cititor ne avizat, dar pentru cei care au trăit în centrele miniere din România secolului XX își vor da seama că aceasta era o tristă realitate. În orașele
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
umanul în care se regăsește și se reconstituie, convins că antiumanismul se declanșează din om, împotriva omului, iar biruința în lupta cu el se repurtează vindecând omul. Bolnavul i se predă doctoriței chiar dacă va fi crezut până atunci că deține monopolul cunoașterii și sănătății de fier. Doctorița Mihaela Colbeanu, cu mâinile goale îl lasă fără muniție autodistructivă pe pacient și îl întinde blând pe patul alb, supunându-l întru binele ce-l așteaptă de pe urma tratamentului. Or, aceasta presupune știință, știință, știință
DR. MIHAELA COLBEANU. ŞTIINŢĂ, ŞTIINŢĂ ŞI OMENIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363254_a_364583]
-
genuri de provizii ale soldaților. Devine comandant suprem în 1927, organizează lovitura de stat împotriva președintelui Vásquez, se autoproclamă șef al statului. Dacă puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut, Trujillo nu putea domina populația țării decât dacă deținea întregul monopol al acesteia, lucru pe care l-a realizat „implicându-și firmele personale în aprovizionarea cu produse de bază precum carne, sare, și orez. A ajuns să controleze practic toate ramurile economice; și-a „promovat” familia și rudele peste tot, chiar
LIDERI LATINO-AMERICANI: TRUJILLO de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368377_a_369706]
-
aur ”Concordia” din Abrud. La sfârșitul anului 1888, Petre Lucaciu vine în vechiul Regat, iar la 1 ianuarie 1889 până la 31 martie 1890 îl găsim angajat ca șef de exploatare la Bahha Vârciorava (Mehedinți), după care se angajează la Regia Monopolurilor Statului, unde rămâne timp de aproape 30 de ani, până 1 aprilie 1921, când se pensionează. În acești ani, cât a fost în serviciul RMS, Petre Lucaciu a trecut prin toate gradele profesionale specific corpului tehnic, ajungând până la acela de
INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
-
se bazează pe același nucleu dur, anume că Biserica trebuie să rămână închisă în biserici, iar accesul în spațiul public îi este interzis pentru că nu joacă după regulile raționalității economice. Prin urmare, alternativele românești sunt doar două: fie statul păstrează monopolul în domeniul asistenței sociale pentru sine, fie creează o piață liberă a competiției, în care prezența guvernamentală să fie cât mai discretă. Însă statul român nu poate păstra monopolul pe servicii sociale, pentru că - nu-i așa!? - experiența comunistă ne-a
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
economice. Prin urmare, alternativele românești sunt doar două: fie statul păstrează monopolul în domeniul asistenței sociale pentru sine, fie creează o piață liberă a competiției, în care prezența guvernamentală să fie cât mai discretă. Însă statul român nu poate păstra monopolul pe servicii sociale, pentru că - nu-i așa!? - experiența comunistă ne-a arătat că este un prost gestionar, motiv pentru care mediul privat trebuie să cucerească terenul lăsat liber. O a treia variantă iese la orizont pe filieră așa-zis europeană
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
parte din societatea civilă, care este definită ca un spațiu public, fără să fie și politic, în sensul implicării statului. Societatea civilă este un loc al libertății personale și corporate, în timp ce statul este singurul care poate aplica legitim coerciția. Acest monopol al coerciției statale s-a dezvoltat încă din Evul Mediu pentru a elibera individul de sub comunitățile care îl țineau captiv (vechile bresle meșteșugărești sub aspect economic și ocupațional, Bisericile sub aspect moral, familiile sub forma tradițiilor etc.). În multe faze
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
în spațiul anglo-saxon, Parlamentul român a produs abia anul trecut o lege a parteneriatului public-privat. Pentru că statul este fie prea sărac, fie incapabil și nu se poate ocupa de toate nevoile societății (autostrăzi, servicii sociale, școli, spitale etc.), își autodesființează monopolul pe anumite sectoare pe care le oferă mediului privat în condiții contractuale stricte. Logica acestui parteneriat ar fi aceea că ambele părți câștigă (statul întrucât oferă societății serviciul respectiv, iar mediul privat pentru că dezvoltă pentru sine o afacere garantat profitabilă
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]