522 matches
-
este o formă de întrupare care mixează organe, funcții și simțuri biologice cu procese sociale, dileme etice și problematici ale puterii. Perspectiva dezintegrării și a pluralizării eului, susținută de postmoderniști, dar și de cercetători ai spațiului virtual, nu trebuie să monopolizeze însă discuția, mai ales că există puncte de vedere care sprijină diverse inițiative de reconstrucție a identității, de la cyberfeminism la transumanism. Ajunse în pragul chestiunilor social-politice, aceste teorii care îmbină o perspectivă postmodernă cu o practică a virtualității pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din aceea vreme Spitalul de Urgență rezolva în mod preponderent urgențele chirurgicale, traumatologia ortopedică, arsurile și intoxicațiile acute, și funcționa în regim de non stop, pe parcursul a 24 de ore. În concepția profesorului Firică, Spitalul de Urgență nu trebuia să monopolizeze urgența pe întreaga Capitală; el trebuia să fie o supapă permanentă pentru cazuistica de acest profil. Deci și celelalte spitale din București trebuiau - și chiar rezolvau în bună măsură diferitele tipuri de urgențe medicale. În perioada cât a funcționat în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
toate bunurile din acel timp, nu avea puterea de decizie ce aparținea monarhului și consiliului său care trăiau în capitală. Așadar e clar că, împreună cu palatul, templele și armata (în general alcătuită din mercenari străini), capitala deținea, ba mai mult, monopoliza, puterea politică și economică. Această situație ne sugerează că este posibil să fi existat ostilitate constantă între capitală și așezările rurale sau grave conflicte sociale (așa cum presupun autorii marxiști); totuși, izvoarele nu sugerează nici o urmă din acest conflict; mai degrabă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Giurescu (1942). Piața manualelor de istorie și a literaturii didactice în general care a funcționat până în acel moment în sistemul educațional românesc este închisă odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4). Deși a rămas fără prea mari efecte în realitatea concretă, legislația educațională prusacă simbolizează începutul unei noi epoci în istoria învățământului, una în care statul își asumă din ce în ce mai multe responsabilități cu privire la educarea populației, ajungând în cele din urmă să monopolizeze procesul educațional. Ecartul căscat între "realitatea legislativă" și "realitatea faptică" a fost redus o jumătate de secol mai târziu, în 1763, când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
destinul și datoria lor sunt acelea de a domina, manipula și controla. Fiind centrați pe sarcină, "atoateștiutorii" se simt adeseori amenințați în intenția lor de a se achita de ea. Puternic asertivi, competenți și informați, ei au tendința de a monopoliza și de a controla lucrurile și oamenii. De aceea, sunt nerecomandabile: • tendința de a riposta, contestându-i autoritatea sau competența în domeniu; • tendința de a abandona, de a accepta reproșurile și de a ne retrage. În același timp, în fața unei
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
face rău; nivelul 4: voluntar, celălalt dorind să ne facă rău. Când ne enervăm, observă ei doi recunoscuți psihoterapeuți francezi, avem tendința de a atribui comportamentului indezirabil al celuilalt un nivel mai ridicat decât cel real. Bunăoară, când un coleg monopolizează discuția fără să-și dea seama (nivelul 2), putem interpreta (enervați) că știe ce face și puțin îi pasă (nivelul 3) sau, pur și simplu, vrea să ne umilească (nivelul 4). 46 În lucrarea sa The Rules of the Game
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
combinate, cum ar fi lanțul de stele însă, orice topologie ar fi aleasă, există un număr de probleme ce trebuie rezolvate (modul de obținere a accesului este una dintre cele mai importante, trebuind eliminată posibilitatea ca un singur calculator să „monopolizeze” mediul de transmisie). Apar probleme suplimentare atunci când rețeaua este eterogenă (conectează diverse tipuri de calculatoare sau este formată din mai multe rețele, diferite ca tip). Trebuie să facem distincție între topologia fizică, despre care am discutat mai sus, și topologia
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
că din diversitatea de forme de conducere caracteristice pentru evul mediu, s-au cristalizat persoane care beneficiau de unele poziții superioare care au început să acumuleze puterea, cu ajutorul căreia ei au reușit cu mai mult sau mai puțin succes să monopolizeze funcțiile de conducere. Aceste poziții-cheie erau de cele mai multe ori de ordin monarhic, ceea ce a atras și consolidarea monarhiei și evoluția acesteia în direcția așa numitului absolutism, acesta devenind subiectul principal al istoriei acestei perioade. II.2.2.2. Contractul social
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
juridic: Statul este înființat ca o putere neutră care soluționează conflicte, garantând astfel o conviețuire pașnică. Sunt necesare astfel două condiții: pe de o parte, supremațiape de altă parte, supremația legii trebuie să fie ancorată prin înființarea unei instituții care monopolizează justiția cu dreptul rezervat de a apela la mijloace de violență fizică. Acestei instituții îi revine sarcina de a garanta că deciziile judecătorești se sprijină pe legile existente; de aceea ea are nevoie de mijloace violente. Structura modernă a statului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
alții care au reținere să vorbească. Ca președinte de ședință avem nevoie să aflăm comentariile tuturor. Ne adresăm oamenilor care nu se oferă ușor să-și spună opiniile și îi întrebăm care este părerea lor. * Abordăm cu tact oamenii care monopolizează discuțiile. În cele din urmă, putem întrerupe pe cineva care are o intervenție prea lungă și rugăm pe altcineva să comenteze problema ce se discută. * Una din probleme poate la un moment dat să ia mult timp și o soluție
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
posesorii lor le-au cumpărat în perioadele anterioare, precum și cu scopul de a le răscumpăra la prețuri și cursuri scăzute în perioadele viitoare, încasînd astfel mari cîștiguri. Specula de bursă este afacerea prioritară a Creditului Mobiliar, credit care urmărește a monopoliza, cum subliniază poetul, toate întreprinderile din țară; împrumuturi, construcții, lucrări publice, fie ele oricît de hazardate. Odată titlurile desfăcute prin manipulații de bursă, treaba acționarilor dacă ele produc ceva sau nu. Așadar liber e oricine de a specula capitalul său
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
administrativ, a funcționarilor și lucrătorilor din administrație, de mijloacele efective de administrare" (M.W.). Și sociologul face în continuare cîteva observații strict conceptuale: Statul modern este o grupare de dominație instituționalizată, care, în cadrul unui anumit teritoriu, încearcă - cu succes - să monopolizeze constrîngerea fizică legitimă ca instrument de dominație și concentrează în acest scop mijloacele materiale ale administrației în mîinile unui conducător, expropriindu-i în consecință pe toți funcționarii care, potrivit "stărilor ierarhice", dețineau anterior de drept aceste mijloace și așezîndu-1 în locul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sau agresivi, pe lângă subiect, sunt invitați scurt să se care de acolo). Intervențiile mele au vizat mai curând latura tehnică, jurisdicțională, a chestiunii, și au stârnit și câteva reacții polemice interesante. Cum, totuși, nu se cuvine ca un invitat să monopolizeze o temă pe blogul altcuiva, m-am gândit că pot face aici, mai ușor și mai detaliat, o sinteză a modului cum citesc eu acest scandal, mai ales că trimiterea în judecată a lui DSK, care trebuia să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
anumită situație. Este important de notat acest lucru, pentru că și reformatorii ideii de securitate tind să aibă aceeași poziție, văzând deseori În securitate un proces sau studiul unui proces. Aceasta se datorează faptului că, pentru mult timp, cei ce au monopolizat tema securității 1 au Încercat să definească un domeniu, să intre În posesia unei concepții pe care să o poată modela, (Krame, 2006, pp. 21-22), scoțând astfel În evidență faptul că securitatea este, În esență, un concept contestat și greu
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Walt, 1991, p. 214) și o renaștere, de la mijlocul anilor ’70 până În 1989 (Walt, 1991, p. 217). Aceste două mari etape au fost marcate, În accepția lui Walt, de evoluția concepției asupra securității; dacă În prima etapă studiul ei era monopolizat de ministerele de apărare care se concentrau exclusiv asupra surselor militare ale securității și a modului În care pot fi ele controlate pentru a asigura supraviețuirea statului, În a doua etapă, perspectivele istorice și sociale au penetrat mai mult analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și transnaționale și apariția unei interconexiuni la nivel mondial între piețe de muncă, capital, producție de bunuri materiale. Mai este amintită și o diviziune globală a muncii, în care țările mai sărace oferă forță de muncă ieftină țărilor bogate, ce monopolizează cercetarea și dezvoltarea tehnologiei (Stryker, 1998). Castells (1996, apud Guillen, 2001) spune că economia globală este o economie capabilă să funcționeze unitar, în timp real, la scară planetară. Însă aspectele economice relevante pentru cele două comunități vizate, nu se discută
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de realități. Multe intenții bune au fost dezarmate. Mulți intelectuali de calitate indiscutabilă s au dezinteresat de viața politică. Mulți, în sfârșit cunosc un număr de cazuri precise , au fost alungați, direct sau indirect, de unii vechi luptători, care au monopolizat diferite poziții și s-au simțit concurați 3. Recunoaștem că mulți, cei mai mulți intelectuali, au supraviețuit adesea sub vechiul regim și cu prețul unor concesii. Existența lor n-a fost și nici nu putea fi, obiectiv vorbind, total imaculată. Dar nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dintre intelectuali și politică în prim-plan. Subiectul ocupă, oricum, o poziție privilegiată în arealul studiilor despre intelectualitate. Principalul mecanism prin care intelectualul intervine în "cetate" și modelează opinia publică ține de producția culturală scrisă. Intelectualul dobândește puterea editorială și monopolizează câmpul cultural exercitând autoritate prin producerea de bunuri culturale. 1.2 Intelectualul și bunurile culturale Autonomizarea producției culturale se desăvârșește treptat, ajungând ca în secolul XIX să fie dezbărată de orice tutelă sau constrângeri estetice. Unicul reper al intelectualului profesionist
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cinematografiei a devenit alta după inventarea televiziunii, deși tehnologia ca atare nu a cunoscut modificări semnificative pentru că în perioada preteleviziunii, cinematograful a dezvoltat o întreagă varietate de manifestări știri, documentare, desene animate, filme artistice de lung metraj care au fost monopolizate mai târziu de televiziune. Aceste observații arată că dimensiunea semiotică, tehnologică și culturală poate influența potențialul narativ al medialității în moduri diferite și cu extensii variabile. Ceea ce contează însă ca mediu pentru cercetarea narativă este, dincolo de aceste notații, conexiunea cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
publice, incluzând partidele, în momentul în care avem o societate articulată, cu elite industriale mari, cu grupuri intelectuale și mass-media, cu asociații (inclusiv sindicate) puternice, cu un sector economic public relativ limitat și cu partide care nu condiționează sau nu monopolizează asociațiile și sectoarele societății înseși. Dimpotrivă, există control atunci când există un amplu sector economic public sau o intervenție substanțială a guvernului în economie și o societate săracă din punct de vedere asociativ (posibil ca urmare a unei lungi perioade autoritare
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reacțiile regimurilor democratice italian și german ilustrează foarte bine acest subiect. Există democrații în care sunt limitate, din ce în ce mai mult, drepturile sociale și dreptul politic prin excelență (votul) decizii luate de oligarhiile de partid, după cum există democrații în care informația este monopolizată de un singur proprietar (cu consecințe previzibile pentru pluralismul informației și pentru formarea de opinii ale publicului). Ele sunt democrații lipsite de calitate, care, din cauza absenței unor manifestări adecvate, pot fi denumite democrații reduse. Politicile economice implementate de guverne, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
robotizarea indivizilor și supunerea acestora unor prejudecăți favorabile stabilității proprii. Astăzi, într-un context socio-economic aflat în evoluție accelerată, fie și numai pentru că există mijloace rapide de difuziune la nivel planetar și de planetarizare a informațiilor, ele tre-buie să le monopolizeze pentru a-i condiționa pe indivizi. Nu trebuie să arate decît acele aspecte și interpretări ale faptelor care sînt favorabile supraviețuirii lor. Își ating scopul cu atît mai ușor cu cît spiritul critic al indivizilor se reduce proporțional cu creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dintre națiuni abia odată cu al Doilea Război Mondial. Prin punerea la punct a armamentului nuclear, știința politizată ia amploare și se concretizează în politici ale științei. Punerea la punct a bombei atomice conduce la o foarte puternică mobilizare a cercetătorilor, monopolizează investiții importante și contribuie la stabilirea unei asocieri strînse între stat, universitate și industrie, demonstrînd că timpii ce separă cercetarea teoretică de aplicațiile sale pot fi scurtați în mod considerabil. Tot astfel apare și îndoiala față de știință ca factor de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]