857 matches
-
să își îndeplinească obiectivul final, cucerirea localității Bourg-Saint-Maurice. După semnarea armistițiului, garnizoana franceză a Redutei Ruinate a părăsit fortificația primind onoruri militare. La sud de Corpul Alpin, Corpul I de armată a înaintat pe un front de 40 km, de la Mont Cenis la Col d'Étache. Obiectivul lor sprijinirea efortului principal al armatelor italiene prin cucerirea forturilor Bessans, Lanslebourg și Bramans și a a unor lucrări fortificate ("ouvrages" Saint-Gobain, Saint-Antoine, Sapey) față în față cu Modane. După aceasta, Corpul I trebuia
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
batalioanele 1 și 2 ale Regimentului al 64-lea de infanterie și batalionul 3 al Regimentului al 62-lea. Coloana a înaintat prin Col des Lacs Giaset pe valea Ambin. Batalionul 2 al Regimentului al 63-lea a traversat Little Mont Cenis spre satul Le Planay, unde s-a alăturat coloanei centrale, în vreme ce Batalionul 1 a traversat Pasul Bellecombe și a intrat în componența aceleiași coloane în satul La Villette. Unitatea "Val Cenischia" a format coloana stângă care a trecut prin
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Diviza "Cagliari". Toate aceste unități italiene urmau să lupte cu francezii ale căror garnizoane numărau aproximativ 4.500 de oameni, sprijinite de rezerve formate din două divizii cu 60 de tancuri. Italienii păstrau în rezervă Divizia "Brennero" în regiunea lacului Mont Cenis. Coloana centrală și-a început deplasarea spre zonele joase prin Pasul Lacs Giaset după ora 12:00 a zilei de 21 iunie. Italienii au trebuit să facă față rezistenței puternice a francezilor de pe malul râului Ambin. Batalionul al 2
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
început deplasarea spre zonele joase prin Pasul Lacs Giaset după ora 12:00 a zilei de 21 iunie. Italienii au trebuit să facă față rezistenței puternice a francezilor de pe malul râului Ambin. Batalionul al 2-lea a coborât de pe Little Mont Cenis și a depășit rezistența slabă a francezilor, după care a întâlnit coloana centrală. Câteva grupuri mici au fost lăsate în urmă pentru eliminarea centrelor izolate de rezistență ale francezilor, în vreme ce grosul coloanei centrale și-a continuat drumul spre Bramans
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
greu sub focul puternic al artileriei și mitralierelor franceze, ajungând în cele din urmă în spatele pozițiilor franceze, asupra cărora au deschis la rândul lor focul. În momentul în care se semna armistițiul, prima linie de fortificații franceze din fața Col de Mont Cenis țineau încă sub foc coloanele italiene, care nu reușiseră să ajungă la Lanslebourg. Armata I a reușit să scape de povara atacului principal - care a căzut de aceea în sarcina Armatei a 4-a din nord - ca urmare a
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
încercat să execute câteva debarcări dar, după ce unele dintre vasele folosite au eșuat în apele puțin adânci, întreaga operațiune a fost anulată. Divizia "Cosseria" a fost oprită din înaintare de tirurile bateriilor de artilerie de la Cap Martin și din fortul "Mont Agel", care au distrus un tren blindat. În ciuda opoziției francezilor, folosindu-se de condițiile meteo - furtună cu fulgere și ceață - italienii au reușit să ocupe cartiere ale localităților Saint-Paul-de-Vence și La Grange pe 22 iunie. Mussolini a cerut în acest
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
(n. 1762 - d. 1834) a fost alpinist și călăuză montană în Savoia, născut ca cetățean al Regatului Sardiniei. Născut în valea Chamonix, a fost vânător de capre sălbatice și colecționar de cristale. El a efectuat prima ascensiune a vârfului Mont Blanc împreună cu medicul Michel-Gabriel Paccard la 8 august 1786. Pentru această realizare, regele Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei i-a acordat titlul onorific "le Mont Blanc". După ascensiunea reușită, Balmat a primit premiul promis cu 25 de ani
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]
-
capre sălbatice și colecționar de cristale. El a efectuat prima ascensiune a vârfului Mont Blanc împreună cu medicul Michel-Gabriel Paccard la 8 august 1786. Pentru această realizare, regele Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei i-a acordat titlul onorific "le Mont Blanc". După ascensiunea reușită, Balmat a primit premiul promis cu 25 de ani în urmă de Horace-Bénédict de Saussure primului om care va urca pe Mont Blanc. La 3 august 1787, a urcat vârful din nou, împreună cu de Saussure și
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]
-
regele Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei i-a acordat titlul onorific "le Mont Blanc". După ascensiunea reușită, Balmat a primit premiul promis cu 25 de ani în urmă de Horace-Bénédict de Saussure primului om care va urca pe Mont Blanc. La 3 august 1787, a urcat vârful din nou, împreună cu de Saussure și alți 16 oameni. În timpul războaielor napoleoniene, Savoia a trecut sub control francez, iar a devenit membru al consiliului comunei. A efectuat o tentativă nereușită de a
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]
-
devenit membru al consiliului comunei. A efectuat o tentativă nereușită de a introduce oile merinos în valea Chamonix. Balmat a fost criticat pentru relatarea autobiografică a ascensiunii, publicată ulterior în engleză sub titlul "Jacques Balmat or The First Ascent of Mont Blanc: A True Story", în care rolul doctorului Paccard a fost minimalizat. Milner a descris relatarea lui Balmat ca fiind „cețos de romantică și în mare parte fictivă” și a citat patru analiști ai istoriei alpinismului care au găsit erori
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]
-
2007 — Nepal — Kalapatar (5.550 m), Everest Base Câmp. 2007 — 30 august: Turcia — vf. Ararat (5.165 m)>: Cea mai tânără persoană din lume; cel mai înalt munte din Turcia. Ruta: partea nordică: Igdir, Korhan. 2007 — 28 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Blanc (4.810 m): Ruta: Aiguille du Midi, pește Mont Blanc du Tacul și Mont Maudit, cu coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
Kalapatar (5.550 m), Everest Base Câmp. 2007 — 30 august: Turcia — vf. Ararat (5.165 m)>: Cea mai tânără persoană din lume; cel mai înalt munte din Turcia. Ruta: partea nordică: Igdir, Korhan. 2007 — 28 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Blanc (4.810 m): Ruta: Aiguille du Midi, pește Mont Blanc du Tacul și Mont Maudit, cu coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
Turcia — vf. Ararat (5.165 m)>: Cea mai tânără persoană din lume; cel mai înalt munte din Turcia. Ruta: partea nordică: Igdir, Korhan. 2007 — 28 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Blanc (4.810 m): Ruta: Aiguille du Midi, pește Mont Blanc du Tacul și Mont Maudit, cu coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta normală, partea sudică și creasta sud-estică, Val Feret, bivuacul Fiorio
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
m)>: Cea mai tânără persoană din lume; cel mai înalt munte din Turcia. Ruta: partea nordică: Igdir, Korhan. 2007 — 28 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Blanc (4.810 m): Ruta: Aiguille du Midi, pește Mont Blanc du Tacul și Mont Maudit, cu coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta normală, partea sudică și creasta sud-estică, Val Feret, bivuacul Fiorio. 2005 — 27 iulie: Alpi, grupul
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
2007 — 28 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Blanc (4.810 m): Ruta: Aiguille du Midi, pește Mont Blanc du Tacul și Mont Maudit, cu coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta normală, partea sudică și creasta sud-estică, Val Feret, bivuacul Fiorio. 2005 — 27 iulie: Alpi, grupul Rochefort, masivul Mont Blanc — Dente del Gigante (4.014 m): Pe ghețarul Geant și ruta normală pe fata
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Blanc (4.810 m): Ruta: Aiguille du Midi, pește Mont Blanc du Tacul și Mont Maudit, cu coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta normală, partea sudică și creasta sud-estică, Val Feret, bivuacul Fiorio. 2005 — 27 iulie: Alpi, grupul Rochefort, masivul Mont Blanc — Dente del Gigante (4.014 m): Pe ghețarul Geant și ruta normală pe fata sud-vestică. Interviuri
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
coborâre pe ruta clasică, ref. Gouter, Tette Rouse, Leș Houches. 2007 — 25 iulie: Alpi, masivul Mont Blanc — Mont Dolent (3.823 m): Ruta normală, partea sudică și creasta sud-estică, Val Feret, bivuacul Fiorio. 2005 — 27 iulie: Alpi, grupul Rochefort, masivul Mont Blanc — Dente del Gigante (4.014 m): Pe ghețarul Geant și ruta normală pe fata sud-vestică. Interviuri
Crina „Coco” Popescu () [Corola-website/Science/325616_a_326945]
-
o școală de vară în domeniul fizicii teoretice, cu participarea celor mai de vază fizicieni ai timpului în calitate de lectori. Cu ajutorul unui prieten a rezervat un loc în apropiere de Les Houches, un sat din departamentul Haute-Savoie, în apropiere de vârful Mont Blanc. Însă dificultatea principală erau banii. După multe încercări pe la ministerele din Paris, a reușit să obțină încrederea unui demnitar pe nume Pierre Donzellot de la Ministerul educației, ceea ce a făcut posibilă demararea școlii. Prima sesiune a școlii de vară de
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
9: Roland a fost evident primul oficial numit să conducă politicile france în zona Bretaniei, întrucât sub dinastia Merovingiană, francii nu s-au îngrijit de relațiile cu bretonii. Districtele lor de frontieră, cum ar fi Vitré, Ille-et-Vilaine la sud de Mont Saint-Michel sunt astăzi împărțite între Normandia și Bretania. Cultura distinctă a regiunii păstrează actuala limbă gallo și legende despre eroi locali cum a fost Roland. Succesorul lui Roland în "Brittania Nova" a fost Guy al Mărcii Bretone, care, ca și
Roland () [Corola-website/Science/323422_a_324751]
-
milimetri și câteva zeci de mii de metri. Originea cuvântului "antenă", relativ la aparatura de transmisie fără fir este atribuită pionierului italian în domeniul radio, Guglielmo Marconi. În 1895, în timp ce testa aparatura radio în Alpii Elvețieni, la Salvan (Elveția), în regiunea Mont Blanc, Marconi a făcut experimente cu antene sub forma unor fire conductoare lungi. El a folosit un stâlp vertical, de 2,5 metri, cu un fir ce lega capătul de sus de emițător, ca un element aerian de recepție și
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
este cea de a 103-a ediție a Turul Franței și a fost anunțat la începutul lunii decembrie 2014 de organizatorul său Amaury Sport Organisation. Turul a început pe 2 iulie 2016 la Mont Saint-Michel, Normandia și s-a încheiat la Paris pe 24 iulie. În timpul prezentării etapelor la Palatul congreselor din Paris, organizatorul a anunțat că plecarea va avea loc din departamentul Manche unde turul va petrece trei zile. Această probă ciclistă a
Turul Franței 2016 () [Corola-website/Science/334951_a_336280]
-
complet va fi anunțat de ASO pe 20 octombrie 2015. Toate cele 18 echipe din UCI WorldTeams au fost invitate în mod automat și au fost obligate să participe la cursă. Patru echipe au primit wild card-uri. 2 iulie - Mont Saint-Michel - Utah Beach, Sainte-Marie-du-Mont - 188 km Clasamentul general după etapa 1 3 iulie - Saint-Lô - Cherbourg-en-Cotentin - 183 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 2-a 4 iulie - Granville - Angers - 223,5 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a
Turul Franței 2016 () [Corola-website/Science/334951_a_336280]
-
după etapa a 9-a 12 iulie - Escaldes-Engordany - Revel - 197 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 10-a 13 iulie - Carcassonne - Montpellier - 162,5 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 11-a 14 iulie - Montpellier - Chalet-Reynard (Mont Ventoux) - 178 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 12-a 15 iulie - Bourg-Saint-Andéol - Caverne du Pont-d'Arc - 37,5 km (contratimp individual) Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 13-a 16 iulie - Montélimar - Villars-les-Dombes - 208,5 km
Turul Franței 2016 () [Corola-website/Science/334951_a_336280]
-
a 16-a 20 iulie - Berna - Finhaut-Émosson - 184,5 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 17-a 21 iulie - Sallanches - Megève - 17 km (contratimp individual) Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 18-a 22 iulie - Albertville - Saint-Gervais Mont Blanc - 146 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 19-a 23 iulie - Megève - Morzine-Avoriaz - 146,5 km Clasamentul etapei Clasamentul general după etapa a 20-a
Turul Franței 2016 () [Corola-website/Science/334951_a_336280]
-
franceză: Club alpin français), face parte din precursorii alpinismului fără ghid în Franța. A întreprins o tentativă serioasă la punta Dufour în 1847 și și-a dat numele unui vârf din Alpi, vârful Puiseux (3.946 de metri), în masivul mont Pelvoux, pe care l-a escaladat în 1848. A descoperit atunci că mont Pelvoux nu este culmea cea mai înaltă din massif des Écrins, Barre des Écrins fiind mai înaltă ( m).
Victor Puiseux () [Corola-website/Science/332997_a_334326]