10,170 matches
-
țăranului român, care constă într-o semicunoaștere, într-un echivoc al "jumătății de înțeles": "Cugetul e neștiutor; dar parcă înțelege. În fața marilor întrebări, înțelege și nu înțelege". E o derobare a gîndirii de la ea însăși, o "sărăcie cu duhul" corespunzătoare moralei creștine, dar și unei străbune înțelepciuni pragmatice: Omul nu poate să nu gîndească, dar nici nu poate să-și prăpădească firea gîndind. Căci gîndul nu e făcut să se încumete și semețească. De aceea, prea multă minte aduce și multă
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
concep un autor - romancier sau cineast - care să inventeze povești sau să spună povești fără ca ele să fie puse în relație cu modelul inițial, care este pilda, și îndrăznesc să trimit chiar la pildele lui Christos. Nu vorbesc de o morală și cu atît mai puțin de vreo moralizare a poveștii, fiindcă orice poveste are o morală - oricît de sumară, oricît de primitivă ar fi ea. Mă gîndesc la funcția terapeutică, purificatoare a poveștii. Ea nu trebuie să-mi "livreze" o
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
să fie puse în relație cu modelul inițial, care este pilda, și îndrăznesc să trimit chiar la pildele lui Christos. Nu vorbesc de o morală și cu atît mai puțin de vreo moralizare a poveștii, fiindcă orice poveste are o morală - oricît de sumară, oricît de primitivă ar fi ea. Mă gîndesc la funcția terapeutică, purificatoare a poveștii. Ea nu trebuie să-mi "livreze" o morală, ci - fac trimitere la regretatul Mircea Ciobanu, la cartea lui Tăietorul de lemne, care începe
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
și cu atît mai puțin de vreo moralizare a poveștii, fiindcă orice poveste are o morală - oricît de sumară, oricît de primitivă ar fi ea. Mă gîndesc la funcția terapeutică, purificatoare a poveștii. Ea nu trebuie să-mi "livreze" o morală, ci - fac trimitere la regretatul Mircea Ciobanu, la cartea lui Tăietorul de lemne, care începe cu aceste cuvinte (citez cu aproximație): ideea unei povestiri trebuie să fie cuprinsă în masa narațiunii, nu să fie spusă cuvînt cu cuvînt cititorului. Să
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
înăuntru" (Novalis) cu calea cea largă a angajării în lumea exterioară" (p. 93) - notează Magda Cârneci într-un fragment "despre poezie și actualitate" la finalul antologiei Poeme politice. Tematica acestor poeme politice adunate în volum: patrie-patriotism, revoluție, libertate, social, responsabilitate, morală etc. este una riscantă prin încărcătura poeziei agitatorice din epoca trecută. Convinsă, însă, că drumul poetului este "de la revolta politică la insurecția metafizică", Magda Cârneci a scris constant "poeme politice" ca o mărturie continuă a existenței (și) la un nivel
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
învăluitoare compusă de Rachel Portman, fie prin repetarea acelorași mișcări circulare ale camerei de filmat dirijate de Roger Pratt. Se revine mereu cu aceleași plonjeuri asupra eroilor, surprinși parcă de o instanță supremă căreia îi servesc pentru a ilustra o morală anume. Aceea a vieții trăită în bucurie și prietenie, fără ipocrizie și meschinărie, cu deplină încredere în capacitatea fiecăruia de a fi tolerant față de ceilalți. Pe aripile vîntului de nord își fac apariția o fetiță cam tristă interpretată de Victoire
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
război - cereale, alimente, aur și nenumărate alte produse naturale și industriale - și primește în schimb, ca semn al prieteniei, al dragostei frățești și al internaționalismului proletar, activiști bine educați în școlile partidului comunist, ofițeri instruiți de către marea armată sovietică, ideologie, morală și filozofie stalinist-comunistă. încet și sigur viața politică și bruma de democrație care a mai rămas sînt torpilate sistematic și împinse spre caricatural, monarhia este izolată și constrînsă la o prezență strict decorativă pînă în 1947 cînd, prin forță, prin
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
radicală cu exponenții noii puteri. Astfel, comuniștii își dau mîna cu legionarii și, pentru o vreme, ei nu par a avea prea multe trăsături de caracter vizibil diferite. Toate aceste comportamente paradoxale, aceste confuzii de atitudine, de acțiune și de morală, se vor regăsi, mai mult sau mai puțin explicit, și la nivelul reprezentării și al actului simbolic. Cultura însăși, în toate compartimentele și manifestările ei, trece exact prin aceleași experiențe și prin aceleași drame ca și societatea în ansamblul ei
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
familia burgheză. Iubirea maternă potențată pînă la idolatrizare duce la răsfățarea copiilor și stimulează instinctele lor cele rele. Caragiale a fost uneori suspectat că n-a iubit copiii, dar atît grija cu care și-a crescut propriii copii, cît și morala indirectă a celor două schițe dovedesc contrariul" - p. 649). Desemnarea copiilor din respectivele texte oscilează între termeni neutri, forme de diminutivare și afectivitate preluate de la personaje (Ionel, copilaș, puișorul) și formule non-infantile, prin care copiii sînt asimilați categoriei maturilor (maiorul
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
-i luciditate, se poate vedea însă cel mai bine în studiul dedicat lui Moise, unde procedează la demitizarea unei figuri culminante a poporului din care el însuși se trage. Volumul este completat oportun cu lucrări de mai mică întindere, respectiv Morala sexuală "culturală" și nervozitatea modernă (1908 - presupusă a fi prima abordare freudiană sistematică a conflictului dintre cultură și viața pulsională), Considerații actuale despre război și moarte (1915 - conferință din cadrul societății B'nai B'rith), De ce război? (1932 - scrisoare publică de
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
și păcatele prozatorului ce-și căuta mereu un sprijin ideologic, ba marxismul, când se mai afla în țară, ba creștinismul și misticismul, după ce se exilase în occident. Nu se poate zice, prin urmare, că Petru Dumitriu era sau este, în morală, în existența cotidiană, un virtuos. Nici gând. Cunosc atâți virtuoși... Dar, mărunți, mărunți. Nu înseamnă că e suficient să fii nemernic; numai geniul absolvă. Există două întâmplări cel puțin ce m-ar împiedica să scriu acest articol. Prima e că
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
prin fax pentru a o putea aduce la cunoștința presei în varianta ei de autor. Ceea ce a și izbutit. Marga s-a declarat învins în partid de cei care au bani și care astfel reușesc să aibă și dreptate, împotriva moralei și împotriva opiniei publice. După expunerea motivelor pentru care a demisionat, Andrei Marga a anunțat că lasă cale liberă astfel celor care vor găsi alte căi, decît cea aleasă de el, pentru reconstrucția partidului. Iată că Victor Ciorbea de-abia
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
parabole, de preferință contradictorii, proverbe (care, "asemeni mănușilor", pot fi întoarse pe dos și care, aș adăuga, ne apără mâinile de arsură ), majoritatea tiparelor clasice pot fi lesne recunoscute. Deși mărturisește că fabulele îl plictisesc, fiindcă închid, mai degrabă (prin morala finală pecetluitoare), în loc să deschidă, și că a vrut să nu le includă, autorul nu le poate evita. Admirabil că a ales variantele atribuite arabului Luqman, și nu lui Esop (Luqman - despre care nu se știe sigur dacă a existat - a
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
în loc să deschidă, și că a vrut să nu le includă, autorul nu le poate evita. Admirabil că a ales variantele atribuite arabului Luqman, și nu lui Esop (Luqman - despre care nu se știe sigur dacă a existat - a transformat majoritatea moralelor esopice; de pildă, în vestita fabulă despre iepurele care face mulți pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
arabului Luqman, și nu lui Esop (Luqman - despre care nu se știe sigur dacă a existat - a transformat majoritatea moralelor esopice; de pildă, în vestita fabulă despre iepurele care face mulți pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
ci, de regulă, al aristocrației. Nu e mai puțin adevărat însă că retorica găunoasă a tribunilor liberali, dintre care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
bilingvă. Traducere, comentarii și index de Alexander Baumgarten. Studiu introductiv de Vasile Muscă. Editura IRI, București, 2001. Ba nici fericiți, nici virtuoși Filosofia (cu atât mai mult politica) are puțin de-a face cu virtutea, îl contrazicea Nietzsche pe Aristotel. Morala e o frână, o îndeletnicire a mediocrilor, fericirea nu e nicidecum o consecință a virtuții ' 'cei mai puternici definesc ca virtute propria lor stare de fericire' . Tot ce e mai rău, setea de avere și putere, lenevia, frica, 'toate au
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Ce putea spune un filosof care, precum Kierkegaard înaintea lui, și Camus, după, transmite efectele nihilismului, aducând vestea că Dumenzeu a murit? Moartea lui Dumnezeu desființează orice interdicție, e o gaură neagră care înghite totul, inclusiv valorile iluministe (întemeiate pe morală, liberalism, umanism secular). Apostol al consecințelor morții divinității, Nietzsche s-a grăbit să anunțe prăbușirea moralității europene, întemeiate pe credință. Noi, acești buni europeni ce suntem: prin ce ne distingem...? Mai întâi, prin faptul că suntem atei și imorali, dar
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
a cîta?), nici măcar nu le-am trait. Conștientizăm cărările pe lîngă care am trecut, dar nu am apucat să apucăm. Astfel, "a avea mai multe fețe" poate însemna că ai multe fațete. Nu neapărat unele "adevărate" și altele "false". Iar morala nu este întotdeauna implicată. 5 . Nici în basmele ce se petrec într-un fel de repetitivă simultaneitate asemenea lucruri nu stau simplu și tranșant. Mai ales, în cele culte. Fațetele personajelor, diverse, și destinele lor ulterioare, anterioare, sînt o "mărturie
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
al grotescului, tipic literaturii spaniole. Ceva sumbru, anxios, ce te pune brusc într-o stare metafizică: fatum-ul întunecat, absurd, inexorabil, în mijlocul căruia destinele oamenilor se contractă, se răsucesc asemenea fierăriilor unui edificiu distrus de o explozie. Interesantă, didactic de morală, scena de la sfârșit. O actriță tânără care oscilează între o carieră rapidă, ușoară, prin mijlocirea unui impresar bogat, influent, și adevărata chemare a artei, cu mizeriile, lipsurile, sacrificiile ei... Ea se decide, deodată, după succesul avut într-o dublură efemeră
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
pustie și ea, începe să aplaude cu frenezie: de peste tot, de la galeria populară, de la balcoanele lumii bune, de la parter, ropote puternice nu mai contenesc. M-a înfiorat!... Deși conflictul etern dintre bine și rău este atât de ieftin, estetic vorbind... (Morala, ca inamică). De câte ori pătrund în culisele unui teatru de la noi, nu pot să nu mă gândesc la un bordel. Totul e atât de sordid, de murdar, de provizoriu, infect... Este ceva din perdiția unei case de toleranță în atmosfera aceea
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
Une fouberie basse)... Aristotel neagă, așadar, transcendența imperativului moral, iar iezuiții sunt în spiritul acestuia când afirmă că moralitatea ,,nu este un scop ideal transcendent", ci reglementarea și ordonarea virtuții accesibile omului. Nemaiexistând directive morale de aplicație generală, iezuiții descompun morala într-un număr cât mai mare de ,,cazuri de conștiință", izolate, nesistematizate, niște ,,aporii' în sensul aristotelician problematic, totul adaptat exigențelor vieții practice. Rigoarea imperativului ideal scăzând, se ajunge la o înțelegere largă a particularităților omului, totul măsurându-se ,,à
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
unei comunități proclamat inferioare de femei și asupra uneia, nu în aceeași măsură inferioare, de adepți. Vorbind despre romane scrise în perioada comunistă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că aceasta este o literatură care servește drept vehicul adevărului, moralei, și în general unei serii de valori pentru care, într-un regim democratic, se utilizează alte forme de exprimare. Discutăm, deci, despre o literatură care spune lucruri despre realitate, care înfruntă legile tăcerii și "scapă" publicului adevăruri grave, o literatură
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
să te văd analizînd liniștit cazul tău și ajungînd la concluzii logice. Căci numai după ce vei fi regîndit toată această istorie pînă la concluziile ei logice, numai atunci o să capitulezi". Nu există în lume - continua anchetatorul - decît două concepții asupra moralei umane și ele se află la poli opuși. Una este creștină și umanitară, ea afirmă că individul este sacru și că regulile de aritmetică nu trebuie aplicate unităților umane. Cealaltă concepție pornește de la principiul fundamental că un scop colectiv justifică
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
șef al ,,misiunilor speciale" din cadrul KGB, cu cortegiul lor de asasinate secrete, otrăviri, răpiri ale unor emigranți din străinătate, înscenări de anvergură, unele cu pronunțată tentă antisemită, precum ,,complotul halatelor albe" și alte crime monstruoase, se reclamă de asemenea de la morala comunistă, justificînd asemenea acțiuni prin ,,transformarea unei țări arierate în supra putere nucleară".) Această concepție despre lume și aplicările ei practice l-au făcut pe Camus să exclame: ,,Morala cînd e formală devorează tot" și: ,, Nimic nu e mai sîngeros
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]