1,756 matches
-
cu Venetia, parcă puțin prea mult? La care Luke mi-a replicat că acum ea e cu moralul la pămînt și are nevoie de un vechi prieten, cu care să vorbească. Așa că i-am zis „Bine, și eu sînt cu moralul la pămînt, atunci cînd tu te duci și petreci fără mine!“. Iar Luke a zis că Întîlnirea cu foștii lui colegi de facultate a fost cel mai frumos lucru care i s-a Întîmplat În anul ăsta și că i-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
etice de apreciere a operei dramatice. Articolele lui Barbu Catargiu (Teatru național), I. Voinescu II (Cugetări asupra teatrului) și însemnările Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații pornesc de la credința comună în misiunea socială, militantă a teatrului ca „școală de moral”. În numele unor idealuri sociale și naționale se pledează pentru un repertoriu „clasic” (drame, tragedii) și împotriva vodevilurilor și melodramelor. Articolele și cronicile dramatice de aici constituie primele manifestări importante ale criticii teatrale românești. La rubrica de critică, Heliade plasează un
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
et al., Battleground Berlin, p. 289. 65. Murphy et al., Battleground Berlin, p. 295. 66. De ce ar fi dorit sovieticii să încheie operațiunea dacă avea drept scop transmiterea unor informații false? Ar fi putut face acest lucru pentru a dăuna moralului angajaților CIA și MI6, considerând că puterile occidentale aveau să descopere oricum cât de curând adevărul despre această operațiune. Sau sovieticii au pus capăt operațiunii pur și simplu deoarece costurile implicate de furnizarea „materialelor de dezinformare” (informații autentice oferite în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dă demisia și, dus de vîrtejul evenimentelor, ajunge la Odessa, unde, sub semnătura Avion, face cronici privind războiul. În 1917-1918, în condiții ingrate și cu un grad din ce în ce mai mare de risc, redactează ziarul „Depeșa”, prin care caută să le ridice moralul refugiaților români, supuși unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de răgaz, promovării culturii armenilor. Conduce, din 1922, Școala Armeană din capitală și în același an este ales secretar
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
din educația politică. În 1957, acest batalion a fost utilizat drept corp auxiliar pentru a asigura controlul la trecerea frontierei prin Poartă Brandenburgului. Asemenea fapte de arme erau considerate probe ale unui Înalt nivel de conștiință revoluționară că și ale moralului combativ (Kampfmoral). Urmărea studiilor În cadrul institutului/academiei dădea posibilitatea de a efectua acolo și serviciul militar, devenind subofițer sau ofițer de rezervă al NVA, prin prelungirea studiilor doar cu patru luni. Nivelul inițial al studenților nu fusese considerat satisfăcător, fiind
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
relația părinți-copii adulți, fiind determinate în primul rând de procesul de reîmproprietărire. Reconstituirea și împărțirea averii părinților, în particular a pământului, creează o serie de probleme și conflicte, semnalându-se cu o mare frecvență neconcordanța dintre dreptul juridic și cel moral. Într-o viziune mai largă, relația copii maturi-părinți în vârstă este încadrabilă în tema schimbului intergenerațional în familia lărgită, problema tratându-se în termenii de întrajutorare prin bunuri și servicii între bunici-părinți-nepoți (trigenerațional, dar și între frați, verișori, unchi/mătuși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adulți. Ele sunt determinate în primul rând de procesul de reîmproprietărire. Reconstituirea și împărțirea averii părinților, în principal a pământului, creează o serie de probleme și conflicte. Se semnalează cu mare frecvență neconcordanța dintre dreptul juridic de moștenire și cel moral. Și anume, foarte mulți tineri de la sat, odată cu industrializarea, urbanizarea și șansele de școlarizare ce li s-au oferit, au devenit „învățați”. În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adresat directorilor de companii, În 2001, 60% dintre respondenți au spus că noua lege a dus la Îmbunătățirea productivității prin introducerea condițiilor de muncă mai flexibile și prin crearea unui nou dialog cu angajații, care ambele au dus la creșterea moralului 43. Mai mult timp liber a dus de asemenea la creșterea cheltuielilor consumatorilor la cafenele, cinematografe, evenimente sportive și alte distracții În Franța. Studiile au arătat că, În general, publicul francez este entuziasmat de săptămâna de lucru mai scurtă. Adesea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
detectabilă o dilatare exagerată - și deci o distorsionare - a conceptului de valoare, incluzându-se în sfera lui propensiuni primare ca aceea de evitare a durerii, explorare, agresivitate etc. O atare tendință se vădește și în asocierea eticii cu biologia, unde moralului i se substituie, în cea mai mare parte, instinctele de cooperare și inhibiția agresivității. Introducerea variabilelor individuale înnăscute în comportamentul (axiologic) uman este, așadar, mai degrabă un artificiu denominativ; dacă morală înseamnă instinctele de ocrotire a progeniturii la nivel animal
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cacioppo, J.; Petty, R. (1985), „Central and peripheral routs to persuasion”, în L. Atwitt și A. Mitchell (eds.), Psychological processes and advertising effects, Erlbaum, Hillsdale. Campbell, D. (1975), „On the conflicts between biological and social evolution and between psychology and moral tradition”, American Psychologist, 37. Capozza, D.; Volpato, C. (1997), „Relații intergrupuri - perspective clasice și contemporane”, în R.Y. Bourhis și J.P. Leyens (coord.), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași. Caprara, G.V.; Barbaranelli, C.; Pastorelli, C.; Perugini, M. (1994
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fuseseră recompensați pentru inteligența lor au avut un declin puternic al performanței ajungând la cel mai slab scor dintre cele trei grupe. Începuseră după pasul doi al experimentului să se considere slabi și neinteligenți, ceea ce și-a pus amprenta asupra moralului echipei. Pur și simplu, aveau acum, după experiment, rezultate mai proaste decât avuseseră înainte. Prin contrast, studenții care fuseseră apreciați pentru efortul depus au tins să depună și mai mult efort și au avut cele mai bune rezultate. Concluziile acestui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de pe listă să funcționeze (în orice fel); surprinzător, în aproape o cincime din timp se vor găsi idei bune, iar în restul activității se va obține o stare de bună dispoziție și umor care va contribui la dezvoltarea pozitivă a moralului echipei. Grupul care evaluează ideile poate fi compus din aceleași persoane care au emis ideile sau dimpotrivă; la folosirea brainstorming-ului în interes educațional este util ca grupul care a emis ideile să fie același care le și evaluează la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vedere al Psihologiei Morale. Aceste niveluri sunt următoarele: - nivelul inferior, corespunzător fazei instinctuale a individului; - nivelul mediu, corespunzător fazei conștiinței morale propriu-zise, cea care corepunde cunoașterii regulilor sau a normelor morale de către persoană; - nivelul superior, corespunzător voinței pure sau idealului moral al persoanei. Structura aparatului psihic Psihanaliză Psihologia Morală Supra-Eul Rațiunea, spontaneitatea superioară Inconștientul pulsional Experiențele mintale conștiente Instinctele, spontaneitatea originală Spre deosebire de modelul lui R. Le Senne, care are un pronunțat caracter structural, modelul lui E. Dupréel are, În primul rând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe când a doua este de ordin personal, interior. Prima este impusă persoanei, a doua și-o impune persoana Însăși. Constrângerea schimbă persoana prin limitarea sau chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul sufletesc, cât și În cel moral. Fie că este o constrângere externă, fie că este vorba de o abținere interioară, În ambele situații, persoana suferă. Suferințele morale au caracter de frământare și de sfâșiere interioară. Ele izolează sfârșind prin a Însingura Persoana. În plan colectiv, Însingurarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sclavul cuiva, dar dacă rămân propriul meu stăpân, sclavia nu va avea nici un efect asupra mea. Acest lucru sugerează că, de fapt, exilul sau Înstrăinarea are două dimensiuni: exilul exterior și exilul interior. Acestea sunt probleme În care sufletescul și moralul se Întâlnesc, fiind foarte greu sau poate chiar imposibil de separat Între ele. Într-o lume ostilă, nedreaptă, represivă, absurdă sau anomică, În care, chiar dacă este cetatea mea, eu nu mă recunosc ca apartenent, cu care nu mă mai pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un risipitor. Voind să slujească adevărul, el acceptă compromisul. Eșecul lui este existențial, dar nici o cauză nu îl poate explica până la capăt. Prietenul său, doctorul Sârbu, este personajul socratic al cărții, un doctor Munteanu mai puțin orgolios și mai intransigent moral. Viciul lui este viciul reflecției. Constanța, tânăra pe care o părăsește Munteanu pentru a se recăsători profitabil cu fiica unui demnitar comunist, reprezintă eșecul prin ricoșeu. Este tipul femeii buimace, femeia „cu două mâini stângi”, de o anumită profunzime psihologică
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
veritabil potențial psihotraumatizant. Vulnerabilitatea la acțiunea stresului cuprinde prin urmare atât starea fizică, cât și starea psihică a individului, în momentul întâlnirii cu factorii psihotraumatizanți. Un rol deosebit, favorizant în acest sens, au următorii factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de natura sa (somatică, psihică sau psihosomatică), este însoțită de o anumită stare de spirit a bolnavului, care se concretizează în „psihologia bolnavului”. Din punct de vedere medical și psihoigienic, suntem obligați să ținem seama de aceste aspecte, întrucât de „moralul bolnavului”, de starea sa psihică legată de evoluția bolii, depind în mare măsură succesul terapeutic, acceptarea de către acesta a procedeelor terapeutice și stabilirea unor relații pozitive de comunicare-colaborare între medic și bolnav în scopul rezolvării suferinței. Din punct de vedere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de el trebuie ținut seama în mod absolut obligatoriu. Succesul terapeutic nu se datorează numai înlăturării cauzelor bolii și restaurării funcțiilor alterate prin boală, ci și, în egală măsură, și restabilirii psihice a bolnavului, a stării sale de spirit, a moralului său. Din acest motiv, ori de câte ori ne aflăm în fața unui bolnav somatic, nu trebuie să neglijăm starea sa morală, psihicul lui. P. Le Gendre spune că „un medic care înțelege bine psihologia fiecărui bolnav este și un bun psiholog”. Nu trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Kübler-Ross. Aceasta a studiat psihologia bolnavului și modificările sale, începând din momentul șocului aflării diagnosticului până în faza terminală a bolii. Este cazul afecțiunilor grave, invalidante, sau al bolilor cronice incurabile, cu sfârșit letal. Excluzând atitudinea clinică veche, care proteja moralul bolnavului de șocul aflării realității bolii sale, ascuzându-i adevărul referitor la cauza bolii și pronosticul fatal, E. Kübler-Ross caută ca, prin metode psihoterapeutice adecvate, să redea echilibrul psihic și să restabilească starea de sănătate mintală a bolnavilor cu afecțiuni cronice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Eului bolnavului, cu instalarea unei stări depresive; faza de acceptare, când bolnavul dezarmează, acceptând resemnat împlinirea destinului. În aceste cazuri, E. Kübler-Ross aplică metode eficiente de psihoterapie individuală sau de grup, cu bune rezultate în ceea ce privește evoluția stării de spirit, a moralului, a profilului psihologic și emoțional-afectiv al acestor bolnavi. Scopul acestei psihoterapii este de a-i ajuta să poată depăși angoasa morții, de a putea continua să ducă o viață demnă și echilibrată psihic, chiar în starea de gravitate somatică pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțelegerea și cooperarea cu bolnavul. Tactul este darul de a înțelege posibilitățile bolnavului și de a lega cu acesta relații simpatetice. Al treilea aspect este persuadarea bolnavilor. Persuasiunea este arta de a convinge bolnavul, de a-i susține și întări moralul, de a-i mobiliza resursele sufletești către o atitudine optimistă față de boală, eliminându-i îndoielile și anxietatea. Al patrulea aspect este reprezentat de ceea ce trebuie spus și ceea ce nu trebuie spus sau cum trebuie spus bolnavului. În sensul acesta, trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reducând totul la un pragmatism pozitivist, care face ca bolnavul să se implice într-o situație-limită, pe care va trebui să decidă singur cum o va rezolva. În trecut, medicul era cel care conducea evoluția bolii și el era responsabilul moral al vieții bolnavului sau al morții acestuia. Astăzi, responsabilitatea a luat un caracter pur pragmatic, utilitarist. Bolnavul este liber să decidă asupra vieții sale în cazul unei afecțiuni fatale, cu un pronostic sumbru. Aceasta introduce și justifică aplicarea în medicină
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Expoziție Internațională de Artă de la München (1913), cu fiecare prilej publicând broșuri de promovare a artei românești. În timpul ocupației germane rămâne în București, ca reprezentant al Casei și Domeniilor Regale, fiind numit prefect al Poliției. În această postură, deosebit de riscantă moral, care îi și atrage o campanie de adversități (fiind etichetat „slugă nemțească” și colaboraționist), are cel puțin meritul de a fi vegheat valorile de artă, muzeele, Fundația Regală împotriva abuzurilor ocupanților. Mai târziu, în „Bilete de papagal”, un „medalion” al
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop și-o pară”, cu precizarea că se citează dintr-un cântec popular basarabean. Este povestea asasinatului moral săvârșit de mareea roșie asupra individului, în esență a intelectualului, decis să-și apere cu eforturi suprafirești identitatea. Pentru a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum..., aleasă din cartea biblică
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]