1,093 matches
-
greacă, compuse sau traduse de el, vădesc, prin prefețele și istorioarele care le însoțesc, grija pentru „luminarea” tinerilor printr-o chibzuită educație morală și religioasă, după „regule bune și omenoase”. De aceea, întreaga atenție a traducătorului se îndreaptă spre literatura moralizatoare. Voltaire, Marmontel (Aneta și Luben), Fénelon (Întâmplările lui Telemah, fiul lui Ulise), M-me Cottin (romanul epistolar Emilia Mansfield) și, mai ales canonicul german J. Chr. Schmid sunt autorii preferați, nu pentru valoarea lor literară, ci pentru accesibilitatea și caracterul educativ
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
a constituit o „avere” lăuntrică, pe care înțelege să o mărturisească, de unde și titlul cărții. Caracteristice îi sunt darul de a selecta ceea ce contează din sfera banalului și, pe de altă parte, percepția, viziunea morală (de regulă nu și fastidios moralizatoare), care predomină în raport cu hedonismul autocontemplării nostalgice. SCRIERI: Aventurile lui Mac, București, 1970; Zâmbiți, vă rog!, București, 1973; Bilete pe adresa prietenilor mei, București, 1974; Bună seara, Dorli, București, 1977; Hai în lună!, București, 1978; Arhitectul firelor de iarbă, București, 1980
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
după puțină vreme, de comedia Pe malul gârlei și de Pribeagul. Toate trei conțin aluzii la evenimente politice ale epocii, ceea ce și explică succesul lor. Se disting prin stilul savuros, împânzit de expresii populare, dar păcătuiesc printr-o excesivă tendință moralizatoare. Alte trei piese, După război, Fanny, Primul bal, sunt comedii de situație, compuse cu grijă, dar lipsite de nerv dramatic. În 1878 și 1879 O.-A. a susținut, sub pseudonimul Ascanio, cronica dramatică la ziarul „România liberă”, iar în 1884
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
încumeta să facă traduceri, intitulându-le, la un loc, Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823 la satul Șărăuții, în raiaua Hotinu. Nuvela Zuma sau Discoperire scorțâșoarii tămăduitoarei de friguri, adecă a hinii e o scriere cu tentă moralizatoare, după M-me de Genlis, iar Moralicești haractiruri, trădând o înclinație timpurie pentru fiziologia literară, reprezintă tălmăcirea unor imitații ale lui Dimitrie Darvari după Teofrast. Crispin, rival stăpână-său, după Lesage, și o transpunere dintr-un autor necunoscut completează acest prim
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
dintre scriitorii care și-au publicat versurile în O. c. V. Alecsandri, vechiul prieten al lui I. Ghica, Grigore Alexandrescu, Al. Donici și G. Crețeanu. Un G. Ionescu traducea, monocord și neinspirat, din Heine. Grigore Alexandrescu e și autorul unor scrieri moralizatoare și patriotice la limita dintre publicistică și nuvelistică, în care se referă la rolul educativ al oștirii sau la faptele de arme ale lui Mihai Viteazul; tot el tălmăcește din Ed. Laboulaye câteva basme (seria acestor transpuneri o începuse în
OPINIUNEA CONSTITUŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288548_a_289877]
-
hărțuitori lipsiți de scrupule, care uneori se căiesc, alteori nu, și atunci își primesc pedeapsa sortită de o instanță mai presus de legile omenești. Presărat cu ingrediente de acest soi, romanul Crime sociale abundă în considerații pretențioase, cu persistent iz moralizator. Răul care domnește în societate, întreținut de prejudecăți, e pus pe seama mediului păcătoșit, care încurajează proliferarea „vițiului”; în unele cazuri, vinovată ar fi ereditatea nesănătoasă sau, pur și simplu, slăbiciunea de caracter ce duce la „pierzanie” și, în anumite circumstanțe
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
plagiat după Faust. „Cronica dramatică”, rubrică efemeră, este susținută de Duiliu Zamfirescu și Vintilă Panța. Scriu regulat D. Karnabatt, Oreste, Al. T. Stamatiad, N. N. Hârjeu, Dragomir Frunză (comedii într-un act), Radu D. Rosetti, Corneliu Mugur (autor de portrete duioase, moralizatoare, precum Domnul Dan), D. Iacobescu, Mircea Demetriade, Mia Vlad (Mia Frollo), Cridim (Christea N. Dimitrescu), Sandu Teleajen, Claudia Millian, N. Zaharia, Șerban Bascovici. În 1915 sunt incluse în sumar cronici permanente: politică, literară, teatrală, muzicală, artistică, rimată. Deși sporadice, nu
NOI PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288470_a_289799]
-
limitele ideologicului în folosul autenticității și al viabilității axiologice. Semnificativ în acest sens este un articol al lui Sorin Titel, Contemporaneitate și spirit polemic, articol ce propune o infuzie de incisivitate și spirit critic în conținutul mesajului artistic, repudiind tendințele moralizatoare, care nu fac decât să slăbească vigoarea estetică a operei. Textul reprezintă o pledoarie pentru „valoarea polemică a operei literare”. Rubricile substanțiale sunt „Profiluri literare”, „Poeți contemporani”, „Orientări”, „Studii”, „Cronica literară”, „Cronica editurilor”, „Cărți - reviste”, „Cartea străină”, „Miniaturi critice”, „Din
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
dramatic, ca o apropiere, inevitabilă, de crepuscul. Tema vremelniciei, a timpului care nu iartă se regăsește în tot ce a scris P. Volumul Parabole include sonete situate în acest registru, dar și poeme de dragoste ori altele cu tentă ironică, moralizatoare. Dialoguri în agora enunță, din nou, irevocabila hegemonie a timpului asupra făpturii umane - condiție semnalată chiar de titlurile poeziilor: fiecare începe cu substantivul „ora” urmat de determinanți (Ora sfinxului, Ora mărturisirilor ș.a.). Cu toate că poemele par scrise „ca ultimul ceas din
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
emisiuni radiofonice (Înșir-te mărgărite !) și musicaluri pentru copii (Mary Poppins, Frumoasa din pădurea adormită), publică, de asemenea, numeroase traduceri. Încă din volumul de debut, Poarta de sticlă (1982), autoarea conturează o lume feerică, a basmului și a copilăriei. Rolul moralizator, inevitabil prezent, al poveștilor pentru copii este însă bine disimulat în imaginarul și intriga fiecărui text, căci în stilul autoarei predomină umorul, candoarea și jocul cu vorbele, specifice universului infantil. Cu toate că în câteva povești se găsesc elemente narative tributare unor
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
oculte, K. întrețese, pornind de la Drăculești, și un fir istoric, mizând pe interferarea de real și suprareal. Formula care ar putea sugera impulsurile acestei narațiuni este „febră și viziuni”. Dyonisia (1926), „roman de voluptate și durere”, istorisește, cu un tâlc moralizator, pătimirile unei cochete. Răsfățată și egoistă, Dyonisiei, căreia îi place să fie dorită, viața îi rezervă o lecție dură. Un accident stupid o desfigurează, și pentru atrăgătoarea ușuratică din acea clipă începe calvarul. Abia acum, când arată ca o „iazmă
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
Nicolae Pora), „Cronica plastică” de Nicolae Pora, „Cronica astronomică” de Victor Anestin, „Cronica medicală” de C. Ocășanu ș.a. - acoperă o arie de preocupări dintre cele mai diverse. Literatura originală se înscrie, în general, pe două direcții principale, urmărind fie aspectul moralizator, fie cel amuzant-umoristic. Sunt prezenți cu poezii G. Tutoveanu, Petre Dulfu, D. Anghel, St. O. Iosif, Al. Gh. Doinaru, I. Al. Sân-Giorgiu, Th. D. Speranția, Oreste, D. Karnabatt, Zaharia Bârsan, D. Teleor (semnează și Roelet), Const. A. Giulescu, Gr. Braniște
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
și devine chip adevărat), face o pasiune pentru acela și moare pe un pat de spital, în urma unui avort, sperând până în ultima clipă în revenirea celui care o părăsise fără nici un scrupul. De aici încolo romanul capătă o inoportună tentă moralizatoare. Înțelepțit, Mihnea abandonează boema, pune mâna pe carte și se pregătește să devină un adaptat social superior. Deși pare a fi varianta câștigătoare a lui Ragaiac, destinul lui Mihnea ilustrează în esență și, poate, în ciuda voinței instanței auctoriale același eșec
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
se adresează celor mici, cu texte adecvate. Se reproduc câteva povești ale lui I. Creangă (Punguța cu doi bani ș.a.) sau se scriu texte speciale pentru copii, semnate de Al. Lascarov-Moldovanu, Vl. Focșa, C. Moruzan (poezii), precum și istorioare, glume, povești moralizatoare, basme semnate de C. Nonea, Vasile V. Lovinescu, Victor Munteanu, Costel Popovici, N. Mihăescu-Nigrim ș.a. M.Pp.
MOLDOVA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288212_a_289541]
-
când predomină cea de-a doua). Preferând frumosul propriu-zis și condamnând excesele, M. își evidențiază nu atât clasicismul concepției, cât înclinațiile și gustul. În ceea ce privește raportul dintre operă și cititor, el susține, înrâurit de Schopenhauer, că opera exercită o profundă influență moralizatoare dar nu în mod direct, ci prin înălțarea cititorului în lumea așa-zisei „ficțiuni ideale”, care este o aparență a realității și nu realitatea însăși; altfel, arta ar copia realitatea. Lumea „ficțiunilor ideale” îl ridică pe cititor deasupra intereselor cotidiene
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
presupune o critică prealabilă a metafizicii eline ascunse în teologia de manual. Când în La Gaya Scienza (¬125) nebunul lui Nietzsche exclamă: „Voi l-ați omorât”, el acuză consimțirea treptată a lumii apusene la ideea abstract-metafizică de Dumnezeu. În versiunea moralizatoare de tip stoic 3, Dumnezeu intervine în orizontul conștiinței pentru a formula un imperativ categoric 4. Harul minții văzătoare și lucrarea inimii dispar. Dumnezeu nu se descoperă decât ca bun de consum în cadrul religiei civice a unui imperiu sau națiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
discursul dialogic și dramatic, pentru a vorbi nu atât cu sfinții de pe pereți, ci cu păcătoșii din naos. Ritualismul - adică mistagogia degradată la nivelul unei gestici mimetice - aproape că nu mai lasă loc catehezei. Instrucția biblică este confiscată de predici moralizatoare care au foarte puțin sau chiar nimic de-a face cu tainica inițiere a credincioșilor în misterul Patimii și Învierii lui Hristos. Dacă nu vrea să devină un muzeu de antichități, Biserica este obligată să reinventeze un for public de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
soare. Cu toate acestea, prezentarea vieții studențești din capitala României anilor ’30 are și unele accente de autenticitate, introducându-l pe cititor în atmosfera specifică perioadei. A. a mai publicat culegeri de povestiri pentru copii, în care se îmbină tenta moralizatoare cu elemente de fabulos inspirate de folclor. Câteva reportaje de război consemnează faptele unei escadrile sanitare alcătuite din femei, a cărei misiune era de a transporta răniții grav de pe front. Escadrila albă (1937) a stat la baza unui scenariu de
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
cele care aduc considerația celorlalți, iar o ființă de o integritate remarcabilă nu atrage atenția decât, poate, deoarece nu constituie o primejdie pentru alții, în primul rând pentru ambițioșii lipsiți de scrupule. Chiar și cel care se ferește de emfaza moralizatoare nu va putea să nu bage de seamă că lumea de astăzi nu răspunde, cel puțin în anumite privințe, speranțelor și așteptărilor filosofului luminării, care scria acum mai bine de două sute de ani că, în calitate de subiect al unei rațiuni moral-practice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de răspuns sunt la fel de revelatoare, dar „este evident că armătura defensivă poate comporta unele slăbiciuni și că un conținut net pulsional («explozie», «nervi») poate fi găsit chiar într-un ansamblu pe cât posibil neutralizat” (Rausch de Traubenberg și Boizon, 1976). Răspunsuri moralizatoare date la testul „Lăbuță-Neagră” ne permit de asemenea să intuim o formațiune reacțională, după cum subliniază Corman (1974) în legătură cu cazul Maryvonne. Extrem de anxioasă, tânăra manifestă în răspunsurile la testul „Lăbuță-Neagră” o reacție violentă contra sexualității. Ea respinge imaginea reprezentând „Sărutul”: „Este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa (1815), care aduce, cu intenții satirice, în cadru doi parteneri gâlcevitori, scoși ca din teatrul naiv, rudimentar, cu Măriuca și cu Vasilache, dialog ce se consumă fad, interminabil, în avalanșa replicilor moralizatoare. Înrâurit de Hesiod și de Georgicele lui Vergiliu, poetul celebrează, la maturitate, muncile campestre, curgerea ciclică a anotimpurilor, într-un poem didactic și bucolic ca Anul cel mănos, bucuria lumei (1820). Aurorală, „drăgălașa primăvară” „desfată”, ca într-un pastel, ce
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Semnatari: Nicolae Tăutu, Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana Delciu, Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă, precum întrecerile socialiste, viața în gospodăria colectivă, demascarea dușmanului de clasă etc. Printre autori: Mihai Meria, Toma P. Șipoteanu, Vintilă Russu-Șirianu, R. Miron, Ionel Lazaroneanu, V. Arădanu, Alexandru Andi, Fred Firea. Textele, aproape
CAIET CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
Hamilton, odată cu numirea „directorului” Gh. Preda ca preot acolo. Cu excepția unui prim fascicol din 15 iunie 1951, în care Octavian Buhociu, păstrându-și rubrica, mai semnează eseul Lucrătorii viei, publicația devine din ce în ce mai accentuat religioasă, scrisă, pe un ton de popularizare moralizatoare, aproape în exclusivitate de directorul ei. Întoarcerea ulterioară la Paris nu-i modifică statutul. N.Fl.
CAIETE DE MARTURISIRE ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286006_a_287335]
-
afirma că sunt cele mai bune, după cele ale lui Gr. Alexandrescu, din literatura română. Sursa folclorică de care autorul a stat tot timpul aproape este vizibilă și în fabule, căci majoritatea ilustrează proverbe, pilde populare și istorioare cu conținut moralizator de largă circulație. C. avea conștiința contribuției unui scriitor la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
același entuziasm inspiră însă părțile din poem consacrate meditației lirice a eroinei, gândurilor ei privitoare la dragoste și la conduita morală. De astă dată versul devine adesea abstract, lipsit de plasticitate, uneori prozaic și - pe deasupra - străbătut de o agasantă tendință moralizatoare. Nu i se poate contesta poetei intenția de a milita pentru o atitudine morală înaltă, înaintată a tineretului nostru. Numai că aceasta e ilustrată mai convingător de comportamentul eroinei sale și cu mult mai puțin de reflecțiile ei. În atari
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]