1,744 matches
-
și apoi revenirea la rata medie minimă anterioară, într-un interval de aproximativ 35 de ani. În acest interval se înscrie în istoria societății respective o alternanță de evenimente care contribuie la configurația acestui tip de dinamică psihosocială a fenomenului morbid la care ne referim. Dinamica stării de sănătate și a bolii psihice în cadrul unei societăți umane este în egală măsură un indicator al dinamicii fenomenelor sociale. Acest fapt explică influența modelului socio-cultural asupra stării de sănătate mintală și boală psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a individului (T.S. Szasz, A. Cooper). Se consideră că, în acest caz, contrar naturii, medicina este cea care „inventează” bolile și bolnavii. Acesta este un punct de vedere neștiințific, antimedical. Medicina nu inventează; ea constantă, observă, inventariază și descrie stările morbide, atât pe cele ale individului, câr și pe cele ale comunității social-umane. Concluziile medicinei sunt reprezentate de totalitatea principiilor de profilaxie a bolilor, combinate cu efortul de promovare a stării de sănătate. De aceea, modelul medical al unei societăți înseamnă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rafinate și cu scene poetice, îmbibate de nostalgii. Atmosfera maladivă devine și mai pregnantă în Legați-vă centurile de siguranță (1988), roman în care operația de cord a protagonistei, Delia, îi permite autoarei să pătrundă într-un univers fragil și morbid, dominat de legi aparte. Formula narativă propusă - jurnalul ținut de femeia bolnavă - deschide două planuri temporale: trecutul, cu amintirea dureroasă a unui iubit ce a părăsit-o, și prezentul, în așteptarea intervenției chirurgicale, dominat de neliniște. Cele două orașe, București
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
hotărăște să se sinucidă în brațele acestuia, decizia fatală fiind pecetluită de bătaia unei „pendule sepulhrale” instalate într-un „sarcofag de abanos”. În Treptele somnului personajul descoperă într-un dulap un flacon cu pastile de otravă; împins de o curiozitate morbidă, le încearcă în repetate rânduri gustul, ajungând să fie chinuit de coșmaruri în care se vede otrăvindu-se cu bună știință; în cele din urmă hotarul între vis și realitate, supus repetatelor violentări, cedează, iar Pavel înghite întregul conținut al
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
religiilor ale lui Heinrich Zimmer și, în mare parte, prelucrează o operă clasică a literaturii sanscrite. Se repune în joc motivul oriental (dar și medieval) al cadavrului ambulant, al mortului vesel, într-o spumoasă șaradă parodico-fantastică, care mizează pe ironia morbidă și pe aluzia politico-morală la contemporaneitate, alcătuind un fel de basm modern în decoruri de halima. Viitorul e maculatură, Creierul și Sărută-mă își plasează nu doar alegoric acțiunea în România postdecembristă. Piesă de rezistență, Viitorul e maculatură rămâne, deocamdată
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
literară” (1932-1934), „România literară” (1938-1940) ș.a., iar după al doilea război mondial „Gazeta literară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Manuscriptum”, „Tribuna” ș.a. Volumul de nuvele și schițe Sora Emilia (1930) dezvăluie un prozator atent la dramele micului târg de provincie, cultivând uneori pitorescul morbid și excesul de sentimentalitate. Contribuțiile de istorie literară, răspândite în paginile multor publicații, fac dovada unei pronunțate preocupări pentru elucidarea acelor amănunte ale vietii literare care scapă atenției comentatorilor de opere. Din pasiunea pentru asemenea cercetări ia ființă Dicționar de
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
și Pod eleat (1935), destul de greu de calificat și, pentru mulți comentatori (printre care și Vladimir Streinu), de neînțeles. Dacă pentru E. Lovinescu el reprezenta „echilibrul între avânt și stabilizare”, pentru alții a rămas un ermetic obscur, atras de viziunile morbide ale romantismului baudelairian. Temă obsedantă, destinul omului și al poetului, minat de contradicțiile interioare ale ființei, este tratată cu aplecare spre atitudinile extreme, cu preferință pentru imaginile funebre, pentru înmormântări și viziuni autoscopice. Este probabil cel mai bacovian dintre poeții
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept monomanie suicidală.Asocierea celor două opinii a determinat suicidul solitar neatașat unei alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
psihopatologice ce conferă subiectului o predispoziție mai mult sau mai putin accentuată de a trece la actul suicidar. Există dezechilibre caracteriale care favorizează tentativa.Impulsivul va avea motive futile ,va surprinde prin bruschețea actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă.Irascibilul,perversul, hiperemotivul,anxiosul reprezintă alte categorii de predispuși ,fiecare predispoziție avându-și „mecanismele” sale.Un lot masiv este furnizat de către Întârziații afectivi( prin atitudine „captativă”), prin mare sugestibilitate, prin tendința de imitare, În urma forțării atenției și milei etc) Există
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
psihiatrică. În aceste momente se ridică problema diagnosticului diferențial: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ Psihoza toxică canabică Un studiu prospectiv pe un an de zile desfășurat În Suedia Între 1980 și 1981, de către Palsson et
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Constantin Enăchescu Tratat de psihopatologie Ediția a IIIa, revăzută și adăugită Memoriei părinților mei, dr. Aurelia Enăchescu și dr. Dumitru S. Enăchescu PSYCHOPATOLOGY TREATY The first piece of work in our specialized literature studies in a didactical manner morbid psychic phenomenon. It represents from this point of view a psychoantropology of the mentaly suffering human being. After establishing the general frame of the field (objectives, methods etc.) the author analysis the disorder affectiv elementary psychic processes, psychopatological syndroms and
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suffering human being. After establishing the general frame of the field (objectives, methods etc.) the author analysis the disorder affectiv elementary psychic processes, psychopatological syndroms and the psychopatology regarding mental diseases. The treaty closes with a social-cultural analysis of the morbid psychic reactions in different human social groups. The sutdy is addressed to students from faculties with human profile psychology, pedagogy, special psychopedagogy, sociology, law etc.), students in medical science, but at the same time to specialists in psychology, medicine, law
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la ediția a II-a Prefață la ediția I Secțiunea I: Psihopatologie generală 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică 2. Domeniul psihopatologiei 3. Antropologia medico-psihologică 4. Sănătatea, suferința, boala 5. Doctrina bolii psihice 6. Semnificația epistemologică a procesului psihic morbid 7. Conceptele și limbajul științific în psihologie și psihopatologie 8. Metode și tehnici în psihologia medicală și psihopatologie 9. Relația „medic - bolnav” 10. Cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie Secțiunea a II-a: Psihopatologie clinică 11. Psihozele experimentale 12. Organizarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însușirii și utilizării cunoștințelor de psihopatologie în viitoarea lor activitate ca psihologi. Cerințele generate de interesul lor științific și profesional au constituit, în felul acesta, un important îndemn pentru mine. Coroborarea observației clinice cu perspectiva interpretării psihopatologice a fenomenelor psihice morbide atât din punctul de vedere al psihologului, dar mai ales condus după o metodologie inspirată din fenomenologie și existențialism, a dus la conturarea unei viziuni antropologice despre psihopatologie. Faptul ne-a obligat să scoatem în evidență și să analizăm aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar mai ales condus după o metodologie inspirată din fenomenologie și existențialism, a dus la conturarea unei viziuni antropologice despre psihopatologie. Faptul ne-a obligat să scoatem în evidență și să analizăm aspecte noi, interesante, legate de semnificația fenomenelor psihice morbide considerate ca experiențe ontologice înscrise în „istoria psiho-biografică” a bolnavilor psihici. Acest punct de vedere, diferit complet de cel al Clinicii psihiatrice, configurează specificitatea psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere a nebuniei 1. Dincolo de aspectele exterioare ale „normalității” sau ale „anormalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cadrul tematic al domeniului tratat. Nu am scăpat nici un moment din vedere faptul că prezenta lucrare nu este o carte de psihiatrie, ci un Tratat de psihopatologie, căutând în sensul acesta să se conformeze cerințelor speciale ale studiului „fenomenelor psihice morbide”, a naturii persoanei bolnavului psihic, dintr-o perspectivă psihoantropologică apropiată, în primul rând, de domeniul științelor umane, deosebindu-se prin aceasta de orice tratat de medicină. Viziunea psihoantropologică a urmărit să ne reveleze natura particulară a persoanei bolnavului mintal, semnificația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perspectivă psihoantropologică apropiată, în primul rând, de domeniul științelor umane, deosebindu-se prin aceasta de orice tratat de medicină. Viziunea psihoantropologică a urmărit să ne reveleze natura particulară a persoanei bolnavului mintal, semnificația umană a „nebuniei” și înțelegerea „fenomenelor psihice morbide”, în primul rând dintr-o perspectivă proprie psihologiei. Ca și la prima sa ediție, lucrarea se adresează studenților de la Facultățile de Psihologie și disciplinele umane înrudite, dar, în egală măsură, și studenților de la Facultățile de Medicină, precum și psihologilor și medicilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
studenților de la Facultățile de Medicină, precum și psihologilor și medicilor cercetători științifici în acest domeniu, iar în final oricărui om de cultură. Noua ediție respectă modelul de organizare a precedentei, urmărind aceeași direcție doctrinară ca „mod de a gândi” fenomenul psihic morbid, oferind în felul acesta un „stil de gândire” și o „atitudine metodologică” unitară, indiferent de direcțiile din care sunt analizate „boala psihică” și „bolnavul mintal”. Urmărind această linie, am căutat să răspundem atât exigențelor umaniste ale psihologiei, cât și celor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să răspundem atât exigențelor umaniste ale psihologiei, cât și celor de ordin medical al psihiatriei, având în vedere faptul că psihopatologia își ia „obiectul” de la psihiatrie, iar „metodele” și „modelul de gândire” din psihologie. Din acest motiv, „nebunia”, „fenomenele psihice morbide” au fost studiate în primul rând ca „obiect în sine”, ca „fenomene umane” de o factură particulară, căutând prin aceasta să le separe atât de „atitudinea psihologică”, cât și de „atitudinea psihiatrică”, plasându-le în contextul unei „antropologii generale”, în interiorul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și anamneza clinică a bolnavilor mintali, iar psihologia pe observația și psihodiagnosticul subiecților normali. În cazul acesta ne punem întrebarea „ce este psihopatologia?” și, în al doilea rând, „ce loc ocupă ea în raport cu psihiatria și psihologia?”. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie, cât și de psihologie, sau, mai exact, situându-se între aceste două domenii. Ea nu se interesează de bolile psihice ca psihiatria, nefiind o disciplină medicală, ci utilizează „materialul psihiatric”, comparându-l
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice ca psihiatria, nefiind o disciplină medicală, ci utilizează „materialul psihiatric”, comparându-l cu „normalul psihic” oferit de psihologie. În raporturile sale cu psihologia, psihopatologia utilizează principiile metodologice aplicate la studiul „normalității psihice” în procesul de evaluare a „fenomenului psihic morbid”. Ca metodologie specifică, psihopatologia apelează la metoda fenomenologică în interpretarea fenomenelor morbide ale vieții psihice. În felul acesta, ea se constituie ca o „atitudine reflexivă”, căutând să cunoască și să înțeleagă natura și semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Din acest punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l cu „normalul psihic” oferit de psihologie. În raporturile sale cu psihologia, psihopatologia utilizează principiile metodologice aplicate la studiul „normalității psihice” în procesul de evaluare a „fenomenului psihic morbid”. Ca metodologie specifică, psihopatologia apelează la metoda fenomenologică în interpretarea fenomenelor morbide ale vieții psihice. În felul acesta, ea se constituie ca o „atitudine reflexivă”, căutând să cunoască și să înțeleagă natura și semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Din acest punct de vedere, metodologia psihopatologiei se deosebește atât de observația clinico-medicală a psihiatriei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a „fenomenului psihic morbid”. Ca metodologie specifică, psihopatologia apelează la metoda fenomenologică în interpretarea fenomenelor morbide ale vieții psihice. În felul acesta, ea se constituie ca o „atitudine reflexivă”, căutând să cunoască și să înțeleagă natura și semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Din acest punct de vedere, metodologia psihopatologiei se deosebește atât de observația clinico-medicală a psihiatriei, cât și de tehnicile psihodiagnostice specifice ale psihologiei. Ea va utiliza, în explorarea anormalității psihice „metoda filozofică” adaptată la cerințele specifice ale obiectului său. Prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cât și de tehnicile psihodiagnostice specifice ale psihologiei. Ea va utiliza, în explorarea anormalității psihice „metoda filozofică” adaptată la cerințele specifice ale obiectului său. Prin aceasta psihopatologia se situează net în câmpul științelor umane, devenind o psihoantropologie a vieții psihice morbide. Fenomenul psihic morbid este privit de psihopatologie atât ca natură a persoanei - prin urmare ca pe o dimensiune antropologică particulară a ființei cât și ca o nouă modalitate de a exista a acesteia - prin urmare ca pe un dat ontologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tehnicile psihodiagnostice specifice ale psihologiei. Ea va utiliza, în explorarea anormalității psihice „metoda filozofică” adaptată la cerințele specifice ale obiectului său. Prin aceasta psihopatologia se situează net în câmpul științelor umane, devenind o psihoantropologie a vieții psihice morbide. Fenomenul psihic morbid este privit de psihopatologie atât ca natură a persoanei - prin urmare ca pe o dimensiune antropologică particulară a ființei cât și ca o nouă modalitate de a exista a acesteia - prin urmare ca pe un dat ontologic. Natura morbidului psihologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]