655 matches
-
seara când am ajuns acasă. Toată familia s-a adunat în jurul meu ... nerăbdătoare să vadă ce-am adus din cele străinătăți. Dintr-o sacoșă mică le-am dat acele mici și banale "cadouri" ... cumpărate, cum spuneam, la plecarea din aeroportul moscovit, cu ultimele ruble. Nici n-au vrut să audă ... valizele ... să desfac valizele ... Când s-au convins ... toată pledoaria mea că probele de pământ sunt pentru teza de doctorat n-a avut ecou nici în fața copiilor ..., care, dezamăgiți, au plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
orașului, mă făceau să descopăr marea poezie dintre cele două războaie și vechile balade românești pe care ne duceam să le ascultăm în taverne unde recitau povestitori și cântăreți minunați. Când te gândești că, în timp ce Andrei Jdanov și acoliții săi moscoviți preparau ukazurile care urmau să pună capăt în mod brutal libertăților culturale, inaugurând proletcultul, realismul socialist și reformele fundamentale din 1948, eu descopeream limba română literară pentru care mă entuziasmam și prieteni de care mă legam pe vecie! Asistam fără
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
tehnică de terorizare fizică și morală era importată din vasta experiență a KGB-ului care, încă de pe vremea lui Dzerjinski și a GPU-ului, crease o școală rămasă celebră prin sistemul de acuzare și de autoacuzare din vremea marilor procese moscovite. Această mașinărie a fost și mai este încă - din păcate - o unealtă a partidelor comuniste. Când privesc în urmă, îmi amintesc că, pe de o parte, am ieșit din pușcărie cu o părere destul de întunecată asupra naturii umane; de fapt
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
gândi că relativa liberalizare a regimului din Uniunea Sovietică, după moartea lui Stalin, ar fi putut avea o influență asupra regimului din București. Nici vorbă de așa ceva! Stalinistul Gheorghiu-Dej și echipa lui reușiseră să îndepărteze, în 1952, grupul de staliniști moscoviți Pauker-Luca. Începând din 1953, se vor strădui să-i îndepărteze de la putere pe protejații lui Hrușciov și, din 1955 (al doilea congres al PMR), să pună bazele „comunismului național“, doctrină reluată mai târziu de Ceaușescu. Revoluția maghiară din 1956 i-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
din cauza dublei lor stratificări, unitățile "discursului repetat" se sustrag din principiu unei asemenea expertize. 2.2.2. Un alt exemplu caracteristic pentru bogăția frazeologiei sovietice/ruse este activitatea lui Dmitrij Dobrovol'skij. Format la școala lui Igor Mel'čuk, lingvistul moscovit s-a reorientat apoi către cognitivism 47, pentru ca în cele din urmă să elaboreze, împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată încă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stăpînirea absolută și incontestabilă a Imperiului rus". Cum precizează și Neagu Djuvara în volumul menționat, "nu am fost dintotdeauna vecini cu rușii. Am fost vecini cu rutenii și, mai la răsărit, dincolo de stepe multă vreme pustii, cu cazacii, dar rușii moscoviți abia după Petru cel Mare au început să se apropie de Marea Neagră, și, în toate războaiele pe care le-am pomenit, de fiecare dată înaintează, ocupînd ținuturi odinioară dependente de tătarii din Crimeea sau chiar direct de turci (Ucraina apuseană
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tradiții culturale, cu statut politico-juridic pe acest Pământ încă din 1359, anul întemeierii Statutului (probabil greșeală de tipar n.n.) Moldovenesc medieval recunoscut ulterior de către regii Ungariei, Poloniei, de către Patriarhii Bisericii Ortodoxe din Constantinopol, Papii Bisericii Catolice de la Roma, țarii Statului Moscovit. Și desigur de sultanii Imperiului Otoman, cu care Țara Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare și Sfânt, jumătate de veac a luptat pe viață și pe moarte, pentru a nu se supune, pentru a nu îngenunchea în fața robiei turcești”. Așadar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lucidă prezicere: "Să dea Dumnezeu să mă înșel! Dar dacă nu vă grăbiți să îndreptați nenorocirile pe care pretinsele voastre alegeri libere le aduc țării, dacă nu renunțați la privilegiile personale, acest nobil regat va deveni prada celorlalte națiuni. Puterea moscovită ne va smulge Rusia (albă) și Lituania; Casa de Brandenburg va pune mîna pe Prusia și pe Poznan; Austria, mai loială decît aceste două puteri, va fi obligată să procedeze ca ele: ea va lua Cracovia și Mica Polonie". Polonia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
gura pârâului Desna, voeivodul moldovean așezase oastea sa pe malul drept al marelui fluviu. De aici, el expedia o solie la Mengli Ghirai, prin care-i făcea cunoscut să vină cu hoarda sa numaidecât. Și, în timp ce Ivan Mamanov, un sol moscovit la Perecop, reproducea între 3-17 mai lui Ivan al III-lea cuvintele spuse de Mengli-Ghirai („Iar Ștefan valahul mi-a poruncit (minea pricazal) acum că este gata cu toți oamenii săi”), alt sol, Alexei Zabolotski raporta, între 17 iunie și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
există, pe de o parte, Europa propriu-zisă, în care se cuprinde zona vestică și mare parte din zona centrală a continentului, și Cealaltă Europă, reprezentată, potrivit lui Ferdinand Braudel 14, de "Moscovia, Rusia, U.R.S.S." De aici rezultă că Moscovia (= Rusia Moscovită, după numele purtat de acest stat între secolele al XV-lea și al XVII-lea) a creat în nord-estul Europei un model social, cultural și de civilizație diferit de cel din restul Europei, model care a fost extins pe măsură ce această
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar imperiile realizate de unele state europene occidentale sînt apreciate și ca factori de civilizare, prin viața de tip urban introdusă în colonii. Într-un mod deosebit s-au manifestat ocupațiile de tip asiatic (precum cea turcească) sau de tip moscovit, care au redus viața din teritoriile stăpînite la necesitățile minime de supraviețuire, producînd de multe ori stoparea sau retrogradarea evoluției în sens urban. Totuși, în spațiul european, chiar în condițiile existenței Celeilalte Europe s-a statornicit aceeași perspectivă a civilizației
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de Bizanț și de Vest. În acest context, evoluția Rusiei s-a produs sub o puternică influență asiatică, iar căderea Bizanțului sub turci în anul 1453 a pecetluit soarta Estului. Prin întreruperea contactului cu Bizanțul și prin invazia tătarilor, rușii moscoviți au ajuns în situația de a modifica tradiția Rusiei Kievene, cu geneza în modelul stabilit de vikingii suedezi în secolul al IX-lea, care dominaseră timp îndelungat rîurile rusești și dezvoltaseră numeroase căi de comunicație. Influența asiatică a impregnat rușilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost din ce în ce mai mult marcat de înălțarea Moscoviei, a cărei curte continua tradiția bizantină, dar privea tot mai mult spre Vest, sfîrșind prin a adopta eleganța de la Versailles. De altfel, însăși tendința expansionistă reprezintă modelul obiectivelor politicii occidentale, însă Rusia Moscovită a recurs la mijloace specifice, uzînd de o puternică energie militară ce valorifica brutalitatea unui popor cu tradiție semiasiatică și fără preocupări de civilizare. Totuși, depășirea granițelor ce despărțeau Europa de est de cea de vest a produs o reluare a comunicării
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
București, 1979, p. 271-284). 115 Aceasta este explicația telegramei de supunere trimise de întîistătătorul ortodoxiei românești celui care a inițiat și a finalizat modificări aberante ale scrierii limbii române, în anul 1993. 116 Este edificator în acest sens efortul bisericii moscovite de a menține controlul asupra bisericii basarabene. 117 O lege nescrisă a compensației stabilește că cel care se umilește față de superiori este violent și lipsit de înțelegere față de cei mai slabi ca el, uneori chiar cînd aceștia sînt membri ai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de Parlament (o adunare monocamerală cu statut de constituantă, aleasă în martie 1948) pe 13 aprilie 1948, cu unanimitatea celor 401 deputați, fără dezbateri, dar după ce cu o zi înainte oficiosul comunist "Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un nou "regulament organic", ce consemna nașterea Republicii Populare Române (după abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947) și anunța că urmează vremuri nefaste pentru economia capitalistă (prin "relaxarea" definițională a articolului despre exproprierea pentru cauză de utilitate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și un „după” reconstruirea Moscovei de către cneazul Iurii Dolgoriki, în 1156. Înainte, o existență pierdută în negura lipsei de izvoare istorice și totuși menționată într-un izvor narativ din 1147, după, începând cu secolul al XIII-lea, centru al cnezatului moscovit pe cale de constituire și mai apoi, al teritoriilor ruse (secolul al XIV-lea, al XV-lea) cu un rol important în lupta pentru crearea statului centralizat rus, a cărui capitală devine la sfârșitul secolului al XV-lea. Se vorbește în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
baza de dezvoltare a două noi domenii de cercetare lingvistică, mult dezbătute în timpurile moderne și cumulând un număr imens de specialiști și studii dintre cele mai documentate: PRAGMATICA și SOCIOLINGVISTICA. Cercul Lingvistic de la Praga, adăugase așadar la celebrul concept moscovit, „Limba, un sistem de relații specifice”, noțiunea de „Limbă, ca sistem mobilizat spre atigerea unor scopuri, limba - ca sistem teleologic”, principiu recognoscibil între teoriile de bază pe care le enunță și pe care se întemeiază astăzi întregul domeniu al Pragmaticii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la Kremlin: arsenalele poloneze sau cehe, taberele de antrenament din RDG, ajutorul logistic (recent dezvăluit) dat de poliția recentă est-germană STASI unor organizații ca RAF sau Brigăzile Roșii, trecerea cîtorva "soliști" ai acțiunii teroriste (ca venezueleanul Carlos) prin seminariile ideologice moscovite, existența unei "piste bulgare" (la început foarte încîlcită) aflată în fruntea atentatului lui Ali Agça împotriva papei loan-Paul al II-lea, din 13 mai 1981 de la Roma, faptul că Occidentul și mai ales Europa de Vest era ținta de predilecție a strategilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
manifestările lor sufletești nu se impuneau admirației. În război se arătase militari inferiori, în viața publică și socială nu excelau decât prin prevaricațiuni, excese de băutură, joc de cărți și luxurie. Vechea admirație a unora din clasele noastre față de puterea moscovită pierise. Dar chestia Basarabiei dete lovitura de grație influenței rusești în România. Intrarea rușilor în țară făcuse bucuria nu numai a lăutarilor, birjarilor și a femeilor cu moravuri ușoare, dar și a unora dintre vechii boieri cari își aduceau aminte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a unora dintre vechii boieri cari își aduceau aminte cu drag de vremea lui Kiseleff și a Regulamentului organic. Din numărul acestora era un descendent din familia Filipeștilor, un bătrân încărcat de ani, care fusese ofițer de cavalerie în armata moscovită. De cum au intrat rușii în București, Dadu Filipescu și-a comandat o scânteietoare uniformă de colonel de gardă, a îmbrăcat-o, a încins sabia și în fiecare zi bucureștenii îl vedeau, trecând pe jos pe Podul Mogoșoaiei, puțin cam încovoiat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
daruri foarte importante. Mai întâi rușii au lăsat în țară multe ruble mulțumită cărora Bucureștii au luat imediat un mare avânt edilitar. Din acest punct de vedere, e bineînțeles că Bucureștii au rămas cu un mare câștig de pe urma trecerii armatelor moscovite. Imediat după război orașul a început să ia o față nouă, multe clădiri au fost ridicate, comerțul a luat un nou avânt, lucrări mari au fost concepute, precum: canalizarea orașului, lărgirea și rectificarea Dâmboviței. Rușii ne-au lăsat sămânța nihilistă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la Pitești ori Gherla, într-un moment în care comuniștii conduceau țara singuri de doar câteva luni. După toate probabilitățile, serviciile românești au primit indicații foarte clare de la Moscova cu privire la ceea ce urmau să pună în practică. Cât privește sursele forurilor moscovite, reeducarea prin violență a lui Anton Makarenko a fost, mai mult ca sigur, doar un punct de plecare, întrucât acesta avusese condiții foarte diferite în lagărul său față de cele de la Pitești. Cea mai importantă diferență este că tinerii delincvenți de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sandwich tip Mc. Donald’s îți saltă ușor din buzunare 7$. Pe ce? Un corn lung, tăiat pe la mijloc, cu o felie de șuncă străvezie rătăcită pe-acolo și două frunze de salată... ofilite și alea. Feriți-vă de... foamea moscovită! O foame premeditat întreținută de neprietenoasele noastre gazde prin astfel de... neprietenoase prețuri... Dialog mut între vânzătorii din aeroport și turistul român, flămând și... tare pofticios: - Vă este foame? Nicio problemă, magazinele noastre au o ofertă variată: alegeți ce vă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
www.sahajayoga.ro. La rândul său, ne-a vorbit cu multă căldură despre teologul, filosoful și poetul iranian Rumi și ne-a sfătuit să-l citim. Exceptând interesul și bucuria discuțiilor spirituale și filosofice purtate în trei în lunga vacanță moscovită, nu ne-a fost deloc comodă șederea până la evadarea spre tărâmul țintă. Dar... ce făcea partea feminină a grupului în acest timp? Păi, șase fete în trei camere călduroase și cu duș la dispoziție, cu două sacoșe mari și grele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de redacție sunt Constantin Loghin și Dragoș Vitencu, iar din noiembrie 1944 numai Const. Loghin. În aprilie 1944, Revista Bucovinei scria: „Când Bucovina noastră scumpă, alături de Basarabia și de o parte a Moldovei noastre dragi, geme din nou sub călcâiul moscovit, de am ajuns să ne socotim istoria după cotropirile dușmane”, revista se tipărea la Timișoara, apărând precum „balaurul din poveste”: - îi tai un cap și răsar alte două și mai multe în loc.” Sau cum spunea Dragoș Vicol în a sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]