1,950 matches
-
uită este faptul că, prin aplicarea acestor decizii, conducerea poate influența favorabil sau nefavorabil motivația și comportamentul oamenilor. Direcția poate fi de întărire, creștere a motivației sau de reducere și pierdere. Putem conchide așadar că o bună cunoaștere a fenomenelor motivaționale ale membrilor unei organizații sociale s-ar dovedi utilă pe următoarele direcții: aă a explicării și înțelegerii diverselor comportamente organizaționale ale oamenilor; bă a prevenirii și ameliorării unor comportamente datorate intrării în funcțiune a diferitelor tipuri de motivații; că a
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Prin conduita sa, omul menține în mod permament o stare de echilibru, satisfăcând necesități interioare sau răspunzând solicitărilor din afară. Fiecare om își are traiectoriile sale, factorii săi dinamizanți, care-l stimulează sau frânează în acțiunile sale. Studiile privind factorii motivaționali nu trebuie însă să ignore interacțiunea variabilelor de personalitate cu variabilele cadrului socioeconomic. În afară de considerarea personalității în relație cu munca, trebuie considerată și interrelația personalității cu mediul social al profesiei. Interacțiunea cea mai importantă pentru reușita și stabilitatea profesionale o
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
însă să ignore interacțiunea variabilelor de personalitate cu variabilele cadrului socioeconomic. În afară de considerarea personalității în relație cu munca, trebuie considerată și interrelația personalității cu mediul social al profesiei. Interacțiunea cea mai importantă pentru reușita și stabilitatea profesionale o prezintă factorul motivațional care direcționează întreaga activitate spre obiectiv, mobilizează efortul voluntar spre o acțiune de realizare. Ca să ne motivăm subalternii și/sau membrii echipei, uneori și pe superiori și colegii mai în vârstă, este necesar să ne motivăm pe noi înșine. Membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de competență, ocupă un loc deosebit pentru zonele interpersonale, de contact și interferență cu personalitatea elevului și cu microgrupul școlar.. În concluzie, competența didactică apare ca o dimensiune inter personală cu multe fațete de relaționare: cognitive și funcțional simpatice, comunicaționale, motivaționale și operaționale. Problema competenței profesorului pentru munca instructiv educativă privită în interacțiune cu comportamentul elevilor și al grupului școlar a suscitat și continuă să suscite interesul cercetătorilor. În lucrările lor nu regăsim un model de cadru didactic universal valabil și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
În fața comandanților mei, a Țării și a Neamului de felul cum Îmi voi Îndeplini misiunea cu care am fost Încredințat.47 Fixarea acestor valori simbolice drept articulații ale discursului public, ale mișcării de rezistență anticomunistă relevă deopotrivă caracterul și complexitatea motivațională ale acestui fenomen istoric cu reverberanță Încă prezentă În memoria colectivă. Rezistența anticomunistă Între memorie și istorietc "Rezistența anticomunistă Între memorie Și istorie" Înscriindu-se printre cele mai radicale și mai tragice momente și manifestări din istoria recentă a României
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
obiectivele de îndeplinit și performanțe. - funcția normativă - de a arăta "cum" să se predea, "cum" să se învețe, astfel încât să se obțină cele mai bune rezultate; prin intermediul metodelor didactice profesorul conduce acțiunea instructivă, o corelează și o veghează continuu. - funcția motivațională - de stimulare a curiozității, de trezire a interesului și a dorinței de a cunoaște și acționa. - funcția formativ-educativă - de exersare a proceselor psihice și motorii concomitent cu însușirea cunoștințelor și formarea priceperilor. Această clasificare ia în considerație trei aspecte: a
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
1. Comunicarea în scris 11.6.2. Comunicarea prin telefon 11.6.3. Comunicarea interpersonală 12. MOTIVAȚIA ȘI SATISFACȚIA MUNCII, Cristian Popescu 12.1. Introducere 12.2. Natura motivației umane 12.3. Abordări ale motivației pentru muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale 13. COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale 13. COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea și dezvoltarea grupurilor de lucru 13.3. Elemente structurale ale grupurilor de lucru (roluri, norme, statut) 13.4. Conformare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
arată că nu există prea multe probleme în practica selecției. Există dovezi că subiecții își modifică răspunsurile în cazul folosirii evaluărilor de personalitate în timpul procedurii de selecție (Hough, 1998). Cu toate acestea, cercetarea ce vizează impactul unor elemente precum distorsiuni motivaționale, amăgirea de sine și alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de personalitate este redus (Hough, 1998; Barrick și Mount, 1996). Distorsiunile intenționate pot fi reduse la minimum prin comunicarea consecințelor pe care le pot avea aceste distorsiuni asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cei cărora se adresează - populația țintă, cum ar fi: tipul profesiei, nivelul cunoștințelor, deprinderilor și experienței în domeniul în care se realizează pregătirea - și deci precizarea clară a nevoilor de învățare raportate la standardele profesiei, profilul vârstei și eventualele probleme motivaționale sau atitudinale. 2. Identificarea trebuințelor participanților va influența stabilirea obiectivelor, alegerea activităților și a strategiilor educaționale. De multe ori volumul informațional este atât de amplu și variat, încât devine imposibilă încorporarea lui într-un singur program, existând riscul unei abordări
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
legată de obiective stabilite și/sau acceptate de individ (Rogers,1996), un lucru este esențial: atâta timp cât persoana nu are încredere nu numai că poate face față situației de învățare, dar și că această situație conduce la satisfacerea propriilor nevoi, nivelul motivațional nu poate fi menținut la cote cât mai înalte. Între stilul cognitiv și stilul de învățare există o strânsă interdependență și intercondiționare. Dacă primul se referă la o manieră personală de achiziționare și procesare a informației, fiind o trăsătură mai
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În acest punct sunt importante și interesante studiile de psihologie organizațională care s-au grupat în două mari direcții: pe de o parte, identificarea căilor de a realiza eficient aprecierea performanțelor și, pe de altă parte, înțelegerea contextului social și motivațional al aprecierii. 7.2. Evaluarea performanțelor în muncă 7.2.1. Modele de apreciere a performanțelor profesionale Pe măsură ce practica evaluării performanțelor a câștigat notorietate, cercetătorii au dezvoltat modele de evaluare a performanțelor. Înainte de anii 1970 aceste modele au fost mai
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Popescu „Motivarea este arta de a face oamenii să facă ceea ce vrei tu, pentru că ei doresc să o facă.” Dwight Eisenhower CUPRINS 12.1. Introducere 12.2. Natura motivației umane 12.3. Abordări ale motivației pentru muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să definiți conceptul de motivație să descrieți nevoile concepute de autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să definiți conceptul de motivație să descrieți nevoile concepute de autorii teoriilor motivaționale de conținut ca definitorii în determinarea conduitei umane la locul de muncă și condițiile în care acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să definiți conceptul de motivație să descrieți nevoile concepute de autorii teoriilor motivaționale de conținut ca definitorii în determinarea conduitei umane la locul de muncă și condițiile în care acestea influențează conduita individuală să rezumați componentele teoriei așteptării (valența, instrumentalitatea, așteptarea) să definiți rolul perceperii și evaluării echității în susținerea motivației pentru muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
umane la locul de muncă și condițiile în care acestea influențează conduita individuală să rezumați componentele teoriei așteptării (valența, instrumentalitatea, așteptarea) să definiți rolul perceperii și evaluării echității în susținerea motivației pentru muncă să explicați modul de aplicare a teoriilor motivaționale în practica organizațională 12.1. Introducere O problemă care îi fascinează și în același timp dă bătăi de cap psihologilor, dar și managerilor din organizații este dată de întrebarea „de ce sunt oamenii motivați să facă ceva?”. A încerca construirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Pentru ca un individ să fie motivat la locul de muncă, el trebuie să aibă certitudinea că efectuând o anumită activitate, aceasta îi va satisface și propriile trebuințe. Motivația pentru muncă a unui individ este determinată de o serie de factori motivaționali: intrinseci (individuali) și extrinseci (organizaționali). În modelul general al motivației (Rotaru, Prodan, 1998) prezentat în figura 12.3. observăm cum combinarea acestor factori va determina un comportament individual motivat (sau nu) în vederea obținerii performanțelor așteptate. Figura 12.3. Modelul general
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să găsească cele mai bune modalități pentru a face ca subalternii lor să obțină performanțe în muncă. Un lucru important în mediul organizațional - de multe ori insuficient subliniat - este acela că angajatul singur este capabil a se motiva pentru că procesele motivaționale sunt declanșate și coordonate din interiorul ființei umane. Rolul managerulului este de a identifica și a preciza în ce mod atingerea obiectivelor organizației asigură și satisfacerea propriilor nevoi ale angajaților. 12.3. Abordări ale motivației pentru muncă Conceptul de motivație
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sociale și de recunoaștere. Concepția de auto-actualizare a motivației, s-a focalizat pe conținutul și semnificația sarcinilor, subliniind importanța factorilor motivatori intrinseci. Concepția complexității persoanei, se bazează pe adaptarea managerilor la situațiile particulare și la nevoile diferite ale angajaților. Teoriile motivaționale încearcă să explice cum începe, cum este susținut un anumit comportament, cum este direcționat și oprit acesta. Orientându-se principal pe conținut sau pe procesele motivaționale, aceste teorii s-au divizat în: Teorii orientate spre conținutul motivației. Acestea încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
bazează pe adaptarea managerilor la situațiile particulare și la nevoile diferite ale angajaților. Teoriile motivaționale încearcă să explice cum începe, cum este susținut un anumit comportament, cum este direcționat și oprit acesta. Orientându-se principal pe conținut sau pe procesele motivaționale, aceste teorii s-au divizat în: Teorii orientate spre conținutul motivației. Acestea încearcă să răspundă la întrebările „CE îi motivează pe oameni? și „DE CE se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuințelor a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
DE CE se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuințelor a lui Maslow, modelul motivației de realizare a lui McClelland, modelul ERG a lui Alderfer, teoria bifactorială a lui Herzberg. Teorii orientate spre procesul motivațional, care încearcă să răspundă la întrebările „CUM apare motivația?”, „CARE sunt modalitățile și relațiile dintre diferiți factori implicați?”. Reprezentative sunt modelele: așteptărilor (Vroom), teoria echității (Adams). 12.4. Teorii motivaționale de conținut Teoriile motivaționale bazate pe trebuințe (teorii de conținut
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Alderfer, teoria bifactorială a lui Herzberg. Teorii orientate spre procesul motivațional, care încearcă să răspundă la întrebările „CUM apare motivația?”, „CARE sunt modalitățile și relațiile dintre diferiți factori implicați?”. Reprezentative sunt modelele: așteptărilor (Vroom), teoria echității (Adams). 12.4. Teorii motivaționale de conținut Teoriile motivaționale bazate pe trebuințe (teorii de conținut) pornesc de la definirea trebuințelor (nevoilor) umane ca stări de necesitate ce se manifestă prin apariția unei tensiuni și a unei stări de dezechilibru în sistemul organic sau de personalitate, dezechilibru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Herzberg. Teorii orientate spre procesul motivațional, care încearcă să răspundă la întrebările „CUM apare motivația?”, „CARE sunt modalitățile și relațiile dintre diferiți factori implicați?”. Reprezentative sunt modelele: așteptărilor (Vroom), teoria echității (Adams). 12.4. Teorii motivaționale de conținut Teoriile motivaționale bazate pe trebuințe (teorii de conținut) pornesc de la definirea trebuințelor (nevoilor) umane ca stări de necesitate ce se manifestă prin apariția unei tensiuni și a unei stări de dezechilibru în sistemul organic sau de personalitate, dezechilibru ce se cere îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]