1,969 matches
-
identificată de cei doi autori, faptul că apariția și rezolvarea conflictului nu presupun neapărat un progres cognitiv. Pentru a propune o modalitate de rezolvare a problemei, putem spune că trebuie să urmărim o grilă extinsă de achiziții (cognitive, afective, relaționale, motivaționale etc.). Doise și Mugny subliniază ideea conform căreia, în cazul grupurilor adulte, „produsul interacțiunii depinde în special de calitățile individuale ale partenerilor” (Doise, Mugny, 1998, p. 203). Această perspectivă ar putea, la o primă vedere, să mențină latura negativă a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestor argumente, putem identifica în practică trei motive principale ale eficacității conflictului sociocognitiv: informația, activismul și creativitatea: 1) Informația. Suportul informațional oferit de către celălalt este deosebit de util în elaborarea propriului model de evoluție; astfel, latura socială a conflictului prezintă suport motivațional și câmp cognitiv lărgit; 2) Activismul. Conflictul sociocognitiv instituie un tip de comportament activ social și cognitiv (bazat pe sesizarea și rezolvarea „dilemelor”); 3) Creativitatea. Rezolvarea conflictului presupune apariția celei de-a treia soluții, care conține elemente din primele etape
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoane în mod simultan (...); când persoanele interacționează, fiecare dintre ele controlează un anumit segment din activitatea celeilalte” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 155). Când vorbește despre definirea grupului, Steers identifică mai multe arii specifice unei astfel de tentative: perceptuală, structurală, motivațională și interpersonală; în același timp, el îi citează pe Hackman și Morris, care spun: „Există argumente substanțiale printre cercetătorii și observatorii grupurilor mici de lucru că se întâmplă ceva important în interacțiunea de grup, care afectează performanța rezultatelor; există puține
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de această dimensiune complexă și evidentă a grupului, el primește și desfășoară activități diverse (de exemplu, în cadrul lui se discută muzica modernă, se realizează o diversitate de jocuri etc.), activități care să se constituie într-un suport atractiv (și deci motivațional) pentru alte persoane (din afara grupului) al căror interes principal nu este cel de învățare. Mai precis, este vorba despre folosirea unui suport atractiv pentru a le încadra mai apoi într-un suport cu scopuri didactice evidente, esențială fiind cultivarea relației
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și chiar să poată să își propună și să își îndeplinească anumite obiective în procesul de autoeducație). Pe de altă parte, nu putem vorbi doar de o dependență informațională în cadrul unui grup: putem lesne identifica o dependență afectivă și una motivațională, și nu numai; mai mult, destul de greu putem vorbi despre un tip de dependență aparte, separat de celelalte, ceea ce sugerează necesitatea unei analize sistemice. De altfel, dacă putem identifica și mai ales direcționa această dependență de tip informațional (într-un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sistemice. De altfel, dacă putem identifica și mai ales direcționa această dependență de tip informațional (într-un sens încrucișat însă, care să ofere o participare a tuturor membrilor grupului), considerăm că ea devine benefică, dând naștere și uneia de tip motivațional (elevii/studenții vor lucra, spre exemplu, împreună la un proiect, dar fiecare va studia o parte anume a problemei și le va împărtăși colegilor informațiile, precum și maniera sa de a privi lucrurile și de a acționa, în genul tehnicii mozaic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mărește, apar probleme determinate de diminuarea contactului dintre persoană și grup (chiar dacă acest contact evoluează în sfera posibilului, și nu în aria realului); de altfel, dacă în primul caz numărul restrâns de membri dezvoltă posibilitatea unor interrelaționări (apare un feedback motivațional, mult mai clar reliefat la nivelul mimicii și gesturilor persoanelor din public), în cel de-al doilea caz subiectul se confruntă nu cu câteva persoane, ci cu o structură supradimensionată acestora, care este mai greu divizibilă în indivizi izolați. Un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar fără consistență practică. De aceea, pentru început, este util să întreprindem o analiză a determinanților unei astfel de coeziuni în interiorul grupului; după Cartwright și A.Zander, aceștia sunt în număr de cel puțin patru (cf. tabelul 9): 1) baza motivațională pentru atragere. Influența primară în coeziunea grupului constă în motivele și nevoile individuale. Aceste motive includ nevoile de afiliere, recunoaștere, securitate și alte nevoi care pot fi satisfăcute de către grup; 2) proprietățile de stimulare a grupului. Acestea constau în obiectivele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
motive includ nevoile de afiliere, recunoaștere, securitate și alte nevoi care pot fi satisfăcute de către grup; 2) proprietățile de stimulare a grupului. Acestea constau în obiectivele, programele și caracteristicile membrilor grupului, stilul operării, prestigiul și alte proprietăți semnificative din baza motivațională; 3) expectațiile privind rezultatele. Acestea se referă la ceea ce simt persoanele ca membri ai grupului, fiind în relație directă cu gradul de implicare; 4) nivelul de comparație. Persoana ce se implică într-un grup va evalua costurile-beneficiile rezultate ca urmare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru construirea echipei. Performanța este astfel obținută, aceasta având drept consecință firească dezvoltarea unei structuri de recompensare a efortului, atât una directă, cât, mai ales, una indirectă, cu un impact considerabil asupra construcției echipei: apartenența la grup devine un factor motivațional în sine, asumarea performanței și succesului răsfrângându-se asupra relațiilor dintre membri prin intermediul satisfacției. Consecințele acestor stări de lucruri produc necesitatea unei noi provocări, dezvoltarea - atât la nivelul sarcinii, cât și la nivelul relaționărilor -, iar procesul devine, în acest mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
analizăm problematica echipei și din cealaltă perspectivă propusă de către structurarea spațiului educativ; rămâne în sarcina unei dezvoltări viitoare o analiză mai amănunțită. Ceea ce putem totuși să sesizăm cu ușurință la sfera avantajelor privește un mai bun control al clasei, aspecte motivaționale sporite pentru cursanți și chiar și pentru susținătorii acestui demers didactic, îmbunătățirea relațiilor profesor-cursant, optimizarea metodelor de lucru, creșterea progresivă a atenției la lecție. Dezavantajele se înscriu în aceeași sferă pe care am remarcat-o deja când am vorbit despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să lipsească de la întrunirile acestuia, sunt fericiți când grupul reușește și triști când grupul ca atare înregistrează un eșec, pe când membrii unui grup cu o coeziune redusă se preocupă mult mai puțin de toate acestea. La baza coeziunii stau: baza motivațională pentru atragere; proprietățile de stimulare a grupului; expectațiile privind rezultatele și nivelul de comparație. Relația dintre coeziune și performanță este una de determinare reciprocă: coeziunea influențează performanța, iar acumularea performanței influențează pe mai departe coeziunea, testarea și formarea dependenței. Laurie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cursanții au acces pare să se transforme treptat dintr-o provocare pentru școală într-o alternativă la aceasta. În aceeași ordine de idei, dincolo de accentul informațional care - am văzut - devine tot mai puțin un monopol al școlii, aspectul formativ și motivațional al acesteia se poate regândi și prin metodele de interacțiune; apoi, nu trebuie să uităm că unul dintre obiectivele importante ale sistemului de învățământ este acela de a pregăti individul pentru viață, pentru cerințele situate dincolo de școală. Astăzi, la toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din urmă caz, nu este necesar decât un efort de reactualizare a unor scheme însușite anterior, de aplicare a lor, pe când o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, care rezultă din trăirea simultană a două realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele - pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții, a unor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe următoarele două tendințe: - în primul rând, se identifică și se acceptă provocarea. Ceea ce omite, într-adevăr, învățământul tradițional este tocmai folosirea acestei nevoi firești, care menține un nivel optim al atenției și al efortului în interiorul activității, cu o funcție motivațională extinsă. Asupra acestui aspect, de altfel, vom reveni; - se evită tendința naturală de a „sări la soluții”. Această tendință este unul dintre principalii factori inhibitori în ceea ce privește creativitatea participanților la o activitate. Centrarea prematură pe soluții lipsește persoana de viziunea întregului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
chiar și celui care posedă cunoștințele la un nivel înalt (tutorului) - deoarece, pe de o parte, acesta poate identifica noi fațete ale fenomenului în momentul în care încearcă să explice informațiile respective colegilor, iar pe de altă parte, la nivel motivațional, mulți cursanți găsesc provocatoare o astfel de perspectivă, de a explica altora ceea ce au învățat. 13.3.1.12. Reuniunea Phillips 66tc "13.3.1.12. Reuniunea Phillips 66" Este văzută de unele cercetări drept o metodă de tip brainstorming
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a reperelor importante ale concluziilor), care va sintetiza informațiile rezultate din analizele de grup și din dezbaterea în plen, va accentua ideile valoroase și va dezvolta aspectele apărute în derularea reuniunii, pe care le poate utiliza în acoperirea cognitivă și motivațională a demersului său, încurajând activitățile de învățare prin descoperire. 13.3.2. Utilizarea conflictului în învățaretc "13.3.2. Utilizarea conflictului în învățare" 13.3.2.1. Tehnici de competițietc "13.3.2.1. Tehnici de competiție" O tehnică ușor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exemplu, profesorul spune la încheierea activității: „Toți deținătorii numărului patru trebuie să raporteze activitatea respectivă”). După cum se poate observa, prin prisma acestor două exemple, exercițiile de spargere a gheții tind să se desfășoare pe un parcurs de la „jocurile” cu efecte motivaționale și de reîmprospătare a capacităților de efort ale participanților până la o anumită individualizare în interiorul unora dintre metodele de interacțiune educațională și chiar prin construcția lor ca metode de sine stătătoare. Această caracteristică a exercițiilor de spargere a gheții ne conferă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și ajută copilul să Înțeleagă succesiunea activităților din cadrul unei zile. text mărit; tehnologii computerizate. Fiecare dintre aceste sisteme poate fi folosit În funcție de particularitățile de dezvoltare și de comunicare ale copilului și experiența profesorului. Întărirea răspunsului de către intervenient constituie un factor motivațional. Este important ca răspunsurile să fie date prompt/imediat pentru că la copiii cu Întârzieri În dezvoltare există posibilitatea ca aceștia să nu facă legătura Între două evenimente consecutive. Dezvoltarea orarelor, a calendarelor vizuale și tactile individualizate este o strategie utilă
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
la celălalt defecte pe care fie că nu a vrut, fie că nu le-a putut vedea anterior. Vechile calități sunt Înlocuite cu defecte. Totul va degenera În tensiuni, conflicte, acțiuni de violență reciprocă. Separarea sau dizolvarea cuplului este diferită motivațional În cazul prieteniei sau al iubirii. O prietenie se dizolvă din motive de neîncredere, de nesinceritate. Sentimentele morale sunt violate. O iubire se destramă din motive de infidelitate. Sentimentele erotice sunt violate printr-un act de impurificare formală sau simbolică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și abandonează. Se mai poate ca, executând o activitate, după terminarea ei să nu-i mai acorde nici un fel de interes. Cele două tipuri umane și morale Întâlnite În cazul efectuării unei activități psihologice sunt determinate atât de factori psihologici motivaționali interni, de sistemul de norme morale ale supraeului personal, cât și de o anumită mobilitate sau inerție a eului personal. În plus, contează factorii exteriori stimulanți sau inhibitori. Omul activ sau pasiv (inactivă este și rezultatul educației. Aceasta exprimă În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la „modelul obligativ” școlar trebuie făcută cu multă abilitate, pentru a nu produce psihotraumatisme copilului, oferindu-i o „motivație” care să-i trezească interesul și atitudinea de cooperare cu Școala și procesul de educație și instrucție oferit de aceasta. Antrenarea motivațională în procesul educațional-școlar este esențială și depinde de talentul pedagogic al învățătorului, dar și de stimularea familiei copilului. Trecerea de la casă la școală, de la familie la clasă, trebuie să nu reprezinte o „ruptură”, ci un „salt de continuitate”, pe care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se identifice, acceptabil de către aceștia. Trebuie evitați factorii negativi pentru sănătatea mintală, oferind un tip de activități, forme de conduită și relații/comunicare capabil să promoveze un sistem de valori pozitive, care să atragă elevii, să le ofere un sistem motivațional, să le dezvolte interesul, creativitatea, anumite forme de gândire pozitivă. Eficiența măsurilor de igienă mintală în sfera școlară formativ-educațională depinde însă de restructurarea „modelului de educație” în conformitate cu un sistem de valori pozitive, autentice, care să corespundă structurii sufletești și morale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
externă, pe care acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale motivaționale. Pe baza deliberării, ea va lua o decizie, care înseamnă trecerea la acțiunea deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]