489 matches
-
visează numai cai verzi pe pereți. Când audiența îi scade chiar sub limita iluzoriului, ciuciuveaua încearcă să-și ridice „ratingul” prin lovituri de presă cât Himalaya. Prinsă cu minciuna, piuie că nu a mințit cu intenție rea. În lipsă de mușterii, peste vară ciuciuveaua mi-a sărit la carotidă cu un comunicat mai tăios ca un brici suedez. Cică, după ce am constituit un „reper moral”, aș fi „dezertat moral” alegând să mă compromit. Întrebarea ar fi, dacă am fost un asemenea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
multă vreme, însă, visez să vă invit - imagunar, se înțelege - prin Iașii de odinioară, cu gândul ascuns că zâna cea bună îl va scoate în calea noastră măcar pe unul dintre ei... ...O seară de mai dumnezeească. Birjarii își poartă mușteriii în trapul ritmic al cailor spre aerul tare al Copoului sau dincolo de barieră, tocmai la grădina lui Pester, iar alții se îndreaptă spre „casa cu ferestrele luminate” a lui conu Vasile Pogor. În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în trapul ritmic al cailor spre aerul tare al Copoului sau dincolo de barieră, tocmai la grădina lui Pester, iar alții se îndreaptă spre „casa cu ferestrele luminate” a lui conu Vasile Pogor. În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în toată vremea și cu prețul ce sau putut mai ieftin. Precum și pe anul acesta îngrijindu-mă cu punere la cale și făcând publică tuturorlocuitorilor târgoveți prin țidulă poftitoare către d.lor boerii dregători s-au arătat la Episcopie unuldintre mușterii căminar Iftimi Scorțăscu împreună cu unul din dregători [...] Grigoraș Duca făcând întrebare de se dau împreună cu căsăpie târgului și trunchiurile de căsăpie a orânzilor numiteloe sate Cornii și Broștrnii și dândule răspuns că nu pot ieși din rânduiala tuturor de opștie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca de la niște sate de birnici ,nici s-au obișnuit vreodată a se da cu căsăpia târgului precum spre Divanul adevereazăși contractul țiitorului căsăpiei din trecutul an și le a hotărât că nici să dau. După care făcându-să atirdesire între mușterii au rânduitținerea căsăpiilor asupra căminar Scorțăscu,carele în loc să vie în urmă la Episcopie să ia și să dea contract că va ține următoriu cu răspunderea,ș-au urzit osăbită socotință a lua asupra și dând jalubă înălțimii tale că luându-săde
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai întâi o oală nouă nesmălțuită - sau mai multe - pe preț de 10 bani una, apoi te duceai la cumpăratul vinului. Într-un gârlici de pivniță erea așezat un butoi cu vin; un om sta în picioare și împărțea. Fiecare mușteriu întindea oala sub canà, vinarul o deschidea și lăsa să curgă vinul, după ce primea anticipat suma de 80 bani, plata litrului. O coadă nesfârșită aștepta ca să vie rândul fiecăruia. Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-și mai simtă nici un mădular, Urs, de mult dezobișnuit de asemenea vrednicii, descălecă după câteva ceasuri la hanul Urcio rul de aur din Säckingen, unde fu primit cu mari onoruri. E drept, hangiul nu-și mai văzuse de mult vechiul mușteriu, dar cine ar fi putut uita banul de argint, pe care acesta-l arunca cu generozitate pe masă, ori de câte ori se odihnea acolo, Înainte de a trece Rinul, a cărui apă bancherul o putea vedea de la fereastra celei mai frumoase odăi, rezervată
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din apropiere!”. Dacă manifești interes sau măcar încerci să citești textul invitației, ești imediat înconjurat de trei-patru chicos y chicas, gata să te conducă la spectacolul pasiunii și-al cărnii... Vânătoarea e foarte dură... Cafenelele și restaurantele sunt pline de mușterii. Muzică și mirosuri. Lumina puternică a vitrinelor și a felinarelor „pune în valoare” grămezile de pungi din plastic care vor fi ridicate de gunoieri până dimineață și murdăria mai măruntă de pe trotuar: mucuri de țigară, tipărituri multicolore cu invitații la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și aici, pe faleză, cele mai populare sunt vodca și păpușile-matrioșka, mai ales cele cu imaginea lui Putin. Erau și niște țigani, „plantați” într-un decor adecvat -corturi, căruță, muzică, foc aprins. Păhăruțele de țuică fiartă, cu care-și îmbie mușteriii, au pictate pe ele aceeași figură a președintelui rus, semănând cu un iepure blond, insuflând voie bună supușilor. VASILE GÂRNEȚ: La 21.00 ne regăsim, toți scriitorii din tren, la întâlnirea cu guvernatorul regiunii, care ține un discurs dezlânat, face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
undeva de la subsol, răzbăteau valuri de muzică violentă amestecate cu hohotele de râs ale clientelei... Pe o scară, aproape de ușa de la intrare, dispar la subsol chelnerii aferați, cu câte șase halbe de bere în mâini: se grăbesc să astâmpere setea mușteriilor. În prima zi, nu puteai arunca un ac de câtă lume se adunase, când am găsit cu mare greu o măsuță chiar lângă șemineul fierbinte. Sentimentul că te afli într-un loc de frontieră, nu una politică, ci naturală, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spre casă. Tramvaiele și-au sporit vagoanele; autobusele, trenurile aeriene, metropolitanele sunt pline. Și automobilele de piață aleargă fără încetare. Numai aproape de noi, la colțul străzii Frederick, două trăsuri de piață, cu cai bătrâni și birjari somnoroși așteaptă toată ziua mușterii și birjarii dormitează iar caii rod paie tocate mărunt din niște tingiri. Am văzut cea mai veche stradă din Berlin. Are la capătul dincoace o inscripție dela 1830 care arată că nu-i voie să se murdărească clădirea, cine va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
coboară din munți, având ieșiri și prin alte tuneluri pe care le-a sfredelit apa. La un pod se află un mic lac albastru de unde vin și parte din aceste izvoare gemene. Acolo am găsit un tânăr abhazian care aștepta mușterii trecători cu un butoiaș de 50 l. vin roș localnic, lângă izvorul cu apa cea mai rece. Tragi pe mățușcă vin în pahar și-l bei cu, și mai ales, fără apă. De pe păretele unui munte curg așa zisele lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cauciuc“ din Piața Teatrului Național, monumentali eunuci În lungi livrele de catifea neagră și grea, megalici și obezi, deși lactovegetarieni, cu glas de femei și fețe Încrețite de babe, dar cu superbe echipaje cu cai negri sau bălani, după pofta mușteriului, mândria ora șului și uimirea musafirului european: m-am nimerit, mai acum cincisprezece ani, cu o blondă cu obrajii de trandafiri, În ultima caretă, de nunți și Înmormântări, mânată de bătrânul birjar poreclit, nu știu de ce, „Christos“, care știa să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și bărbos, pe maidane, lângă ziduri, unde femeile lor, cu fustele Învoalte prinse În șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcâie ca În cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor. și am fost ultimul mușteriu al ultimilor, de pe străzile Bucu reștiului, bragagii, salipgii și plăcintari levantini, ungureni cu cornuri, chifle și franzele și oltenași cu „țârii noi de la butoi“, cei atât de afrodiziaci; și am dat gologanul meu ultimilor flaș netari cu arii vechi și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dealul Filaretului, sau pe Calea Dudești, unde ți așteptai rân dul la grătarul din ușa cârciumii, cu coltucul de pâine caldă la subțioară și mușcând din mititeii luați de pe grătar și tăvăliți prin ardeiul roșu pisat din farfuria comună tuturor mușteriilor. Ce să mai spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri de peste drum de hanul lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor negrăitoare. Îmi povestea cu toată seriozitatea un venetic de armean, pri pășit pe la noi ca director al Întreprinderii publicitare americane Walter Thompson, despre superioara competență a surorilor Bădulea, care contribuiau cu experiența lor În moșitul deficien țelor virile ale mușteriilor boieri, spre salva rea bunei reputații a comerțului lor de iluzii. „Concentrați-vă, vă rog, concentrați-vă!“, interveneau patroa nele cu sugestiile lor stăruitoare sau cu infama lor dexte ritate de a gâdila sărmanele simțuri ofilite prin mijloace manuale, labiale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit] o să-mi ziceți că miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la taraba crâșmei”. „[Acum] satul e sărăcit de jupânul Moisi - scrie Alecsandri - și jupânul Moisi vede fără entuziasm clădirea unei [noi] biserici, care e menită a-i smomi [= ademeni] o parte din mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre cele două „instituții centrale” ale satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vasile Alecsandri vorbește despre „rachiul strâcat” care se consumă prin „crâșmele jidovești” <endnote id="(444, p. 91)"/>. Mai mult decât atât, Într- una din piesele sale, un personaj - evreu galițian, care ține o cârciumă lângă Iași - mărturisește că a vândut mușteriilor „rachiu misticat cu vitriol” <endnote id="(130, p. 314)"/>. Într-o altă piesă, Lipitorile satului, orândarul Moise vinde țăranilor o băutură alcătuită din „o parte rachiu și două apă amestecată cu vitriol” <endnote id="(427, VI, p. 466)"/>. Comen tând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a evreului „otrăvitor” și „murdar”, care bea el Însuși băuturi percepute ca fiind „spurcate” [= cușer]. 5. Evreul lăutar Trecând prin București În 1825, călătorul Robert Walsh nota cu indignare de reverend anglican : „Orașul este plin de cârciumi și, ca să ademenească mușteriii, fiecare ține un număr oarecare de femei, gata oricând să joace și să cânte la cel dintâi semn al clienților” <endnote id="(363, p. 171)"/>. Așa cum am văzut, Încă din 1743 domnitorul Constantin Mavrocordat a interzis ca „femei cârciumărițe, precum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a întâmplat să trec pe Strada Condeiului. Ce-o fi fost pe aici? Poate cineva, un arhivar, un notar de pe vremea când un știutor de carte, un "scriitor", instalat la o măsuță, mai spre piață, întocmea acte și scrisori pentru mușteriii care nu știau scrie și citi. Dar nu-i nici urmă de condei, nimic. Altfel l-aș lua, l-aș pune în buzunarul de la piept și aș scrie cu el. * Da, nu știu ce aș scrie cu acest condei... Nu știu ce aș mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
relatare seacă, necomentată și, tocmai de aceea, culpabilă. Pe scurt, în Craiova la o discotecă privată un asemenea anunț a provocat o reacție de nesupunere violentă a câtorva romi. Ei au fost opriți să intre de către bodyguarzi și de către câțiva mușterii aparținând „rasei privilegiate”. Că astfel de incidente există e un lucru evident până și în țările din Uniunea Europeană sau în Statele Unite. Ceea ce este de neconceput juridic în astfel de țări este reacția poliției: „Un club privat are dreptul să stabilească
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
lipsit cu desăvîrșire din buzunarele prosperului om de fotbal l-a fericit pe vînzătorul de semințe. Pentru trei pumni de floare a luat tot atîția bani cît ar fi încasat pe vreo 30 de pumni vînduți unor cumpărători obișnuiți. Întîlnind mușterii precum Nețoiu, plusvaloarea e garantată. Iar vînzarea semințelor pe stadioane devine o afacere de invidiat, mai ales atunci cînd te plimbi cu punga pe lîngă tribuna oficială. Plecînd de la premisa că o pungă plină are vreo trei kilograme, iar într-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
simultan, un repertoar. În primul rând în ceea ce privește tematica, anecdotica, decorul și atmosfera, povestirile reconstituind mici scene și situații dintr-o lume cenușie, banală și nespectaculoasă, practic omniprezentă. E lumea Bucureștilor, alcătuită din trăitori în blocuri ori în case „la curte”, mușterii ai micilor frizerii și ai cârciumilor de cartier (locante numite până mai ieri „Zorile noi”, „Înfrățirea” și devenite, după privatizare, „Memfis SRL”, „Texas”, dar cunoscute sub denominații neoficiale și persistente, precum „Buze dulci”, „La Drumețul” etc.), funcționari, muncitori, maiștri, meseriași
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]