760 matches
-
Modernization Theory / 83, 192 Monk, Thelonious / 195, 222 Momaday, Scott / 22, 181, 192-195, 204, 205 Montgomery Bus Boycott / 161, 195, 253 Morrison, Toni / 20, 28, 38, 84, 99, 139, 196-198, 205, 289, 302, 304 Mother's Day / 145, 198, 284 Multiculturalism / 36, 55, 143, 198, 204 Murrow, Edward, R. / 11, 186, 199-200, 271 N NAACP / 64, 180, 181, 182, 201 Nabokov, Vladimir / 96, 201-202, 246, 285 Nader, Ralph / 202, 276 NASA / 203, 209, 235 Nation of Islam / 27, 33, 48, 178
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
the important gaps). Since government positions are key factors in the shaping of culture, no postwar presidential figures have been left out, as some of the programs affecting postwar American identity are linked to policies pursued by all administrations. Thus, multiculturalism is more of a policy pursued by the state than a defining feature of a community in which there are several cultural groups. The American Dream might be seen as illusory in some artistic works, but public figures are likely
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
for American exceptionalism, which is seen as a myth by some critics of American culture, as a set of defining ideological attitudes by some people hired by ... the American people (see Obama). Keywords: American Culture, American Dream, American Exceptionalism, Americanization, Multiculturalism American culture In this volume, American culture refers to a site of continuity, transition, and rupture, designating relevant ideas, beliefs, products and practices that have to do with the symbolic universe of what can be defined as "the contemporary" (largely
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
and globalization), a set of processes, initially promoted by American global players, that are based on standardization and commodification, in the economic, as well as in the cultural, spheres, rather than on diversity and hybridity (unlike the processes of glocalization). Multiculturalism The term is used to refer to a specific American aggregate, featuring a distinct set of ideological programs as well as institutional policies designed to promote respect and support for cultural diversity in the USA in what is here called
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
featuring a distinct set of ideological programs as well as institutional policies designed to promote respect and support for cultural diversity in the USA in what is here called the contemporary age. Mots-clés: culture américaine, rêve américain, exceptionnalisme américain, américanisation, multiculturalisme Dans ce volume, la culture américaine désigne le territoire de continuité, transition, rupture, l'ensemble des idées, croyances, pratiques liées a l'univers symbolique contemporain (la deuxième moitié du vingtième siècle, le début du siècle courant), territoire défini en rapport
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de la globalisation, l' américanisation définit l'un des scénarios associés avec la grobalisation (George Ritzer) économique, sociale, culturelle, la tendance vers uniformité et standardisation promue par les acteurs majeurs, surtout dans le domaine des industries culturelles globales. Le terme de multiculturalisme est employé ici pour définir des séries de programmes et de politiques culturelles soutenues par des institutions américaines pour promouvoir le respect et le soutien actif pour la diversité culturelle au sein de la communauté multi-ethnique contemporaine. În colecția Dicționar au
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
etnice, pe care mai încercase s-o doboare internaționalismul proletar. Rămâne obscură sintagma monotonie etnică, ea inducând ideea că pe glob ar fi o singură "etnie", ceea ce e de domeniul fanteziei. Ne luminăm aflând că respingerea etnicităților se face în favoarea multiculturalismului, care ar fi, totuși, imposibil fără existența diversităților etnice. Credința e că multiculturalismul ar putea elimina multietnicismul, producând saltul într-un melanj etnic, religios, sexual și stilistic. Aceasta e ținta idealului postmodernist. Alain Finkielkraut vorbea de provocarea unui metisaj generalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
monotonie etnică, ea inducând ideea că pe glob ar fi o singură "etnie", ceea ce e de domeniul fanteziei. Ne luminăm aflând că respingerea etnicităților se face în favoarea multiculturalismului, care ar fi, totuși, imposibil fără existența diversităților etnice. Credința e că multiculturalismul ar putea elimina multietnicismul, producând saltul într-un melanj etnic, religios, sexual și stilistic. Aceasta e ținta idealului postmodernist. Alain Finkielkraut vorbea de provocarea unui metisaj generalizat 70. Era "noului antropocentrism", eliberată de revelația biblică, este era nomazilor, a tiers-mondiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
luat de postmoderniștii în viață, care cultivă jocul simulacrelor. Peste toate, însă, marea performanță a "noului antropocentrism", apreciază Finkielkraut, este crearea nu numai al unui om nou, dar al unui nou popor planetar, dincolo de criteriul rasial și etnic. Iată cum multiculturalismul a dat roade. Cum se numește acest nou "popor"? "Tinerii: acest popor este o apariție recentă"77. Intelighenția românească și-a imaginat că ideea asupra "omului recent" este o invenție a domnului H.-R. Patapievici. El a putut constata, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este singurul element demn de importat în graba sincronistă. Este eroarea cea mai constantă a fragilelor elite oficiale românești, care trăiesc de aproape două sute de ani cu satisfacția formelor fără fond, ca singura cale de progres a națiunii române. Dar multiculturalismul radical a trezit deja puternice reacții în America și în Australia, fiindcă a devenit dictatorial și înăbușă orice principiu de identitate culturală. Este același paradox al substituirii majorității de către minorități, al cărei efect este obstacularea diversității: "Abordarea multiculturalității are adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca și prin faptul că aceasta este o atitudine cu care, În România de astăzi, se pot câștiga voturi pentru politicieni, Dar și cititori pentru marile cotidiane. Alți oponenți ai Înființării unei universități exclusiv maghiare, mai puțini, cred sincer În multiculturalism și apreciază că acesta ar reprezenta cu adevărat o cale de reconciliere și de bună conviețuire. Pentru UBB, atât cât poate să facă pronosticuri un istoric care analizează astăzi ceea ce s-a petrecut alaltăieri, se pare că aceasta este soluția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
antitusiv, antiviral; auto-: autoacuzație, autocolant, autoeducație, autogreder, autoironie, automedicație, autotaxare, autotren; bio-: biodiversitate, bioenergie, biogaz, bioritm; euro-: eurocent, eurodolar, euroobligațiune; micro-: microanchetă, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microcip, microelectronică, micromoleculă, microparticulă, microprocesor, microproducție, microsistem, microundă, microwatt; mini-: minicar, minigolf, minimarket, minivacanță; multi-: multiculturalism, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, multipartidism; pre-: preaderare, precomandă, precontract, predeterminant, pregeneric, preinfarct, premergător, preselecție, presesiune, presezon, prespălare; re-: reinserție, reeligibilitate, remixare, relectură; semi-: semianalfabet, semicristal, semicumpănă, semidoctism, semigreu, semipreparat, semiuncială; sub-: subcontract, subcultură, subgrindă, subgrupă, subinginer, subingineră, subredacție; super-: supercampion
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea conturată de teologul Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism. Într-un context al multiculturalismului și al lui political corectness, al globalizării endemice, o privire critică, lucidă asupra proiectului romantic al ideii de națiune se reclamă cu atât mai mult a fi făcută. Un recurs la un asemenea proiect nu poate ocoli reflecțiile teologice - unele
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o perioadă dedicată relicvelor din folclorul vechi, specialiștii Europei s-au aplecat asupra unor chestiuni arzătoare, dar prost cunoscute în cadrul regimurilor democratice, cum ar fi clientelismul, moștenirea funcțiilor, legăturile dintre puterile locale și stat. Mutațiile actuale falimentul blocului sovietic, mondializarea, multiculturalismul, punerea în discuție a statului-națiune, dar în același timp apariția unor micro-state au lărgit programul preocupărilor antropologilor. Multiculturalismul, de exemplu, este un fenomen complex în interiorul căruia trebuie să distingem afirmarea diferențelor ireductibile, sau, dimpotrivă, principiul unei societăți mai deschise. Dacă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cunoscute în cadrul regimurilor democratice, cum ar fi clientelismul, moștenirea funcțiilor, legăturile dintre puterile locale și stat. Mutațiile actuale falimentul blocului sovietic, mondializarea, multiculturalismul, punerea în discuție a statului-națiune, dar în același timp apariția unor micro-state au lărgit programul preocupărilor antropologilor. Multiculturalismul, de exemplu, este un fenomen complex în interiorul căruia trebuie să distingem afirmarea diferențelor ireductibile, sau, dimpotrivă, principiul unei societăți mai deschise. Dacă imigrația în Europa, de pildă, duce la un fel de etnicizare a diferitelor grupuri de imigranți, fenomenul se
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de a sustrage o "societate" mediului său istoric, de a o proteja de ansamblul care o conține, adică statul. În Statele Unite, modelul parohiei și al Bisericilor a jucat în mod cert un rol în dezvoltarea comunitarismului și, prin urmare, a multiculturalismului. Tocqueville arăta că bisericile americane nu puteau intra în concurență cu statul, deoarece separația era clară dintru început. În mod contrar față de ceea ce s-a petrecut în majoritatea țărilor europene, instituțiile care erau în mâinile Bisericilor nu au trecut la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
unei necesare redistribuiri egalitare a bogățiilor mondiale între nord și sud a apropiat - cu excepția celor câțiva susținători ai ortodoxiei* leniniste - sfere de influență care, la prima vedere, erau ireconciliabile - marxiști, neomarxiști, libertari și chiar creștini -, împrăștiați sub diverse stindarde ale multiculturalismului, declinului, tiers-mondialismului, troțkismului, neozapatismului și chiar ale câtorva fracțiuni ale islamismului radical. Identificații marxiști rămași leniniști formează mai ales Liga Comunistă Revoluționară, Renovatorii PCF*, Partidul Muncitorilor din Brazilia, englezii din Socialist Workers’ Party sau italienii din Rifondazione Comunista. Aceștia își
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
termeni și mai generali, lucrarea de față se adresează tuturor celor care doresc să știe mai mult despre raporturile dintre universalism și particularisme. Trebuie să gândim În termeni de „asimilare”, de „adaptare” sau de „inserție”? Ce să credem oare despre „multiculturalism” sau despre „republicanism”? Ce criterii de justiție sau de „echitate” să adoptăm? Răspunsurile la aceste Întrebări necesită, așa cum vom vedea pe tot parcursul cărții, o „cartografiere” a surselor, a instrumentelor de investigare și a cadrelor de analiză 1. Gilles Ferréol
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturale În societățile moderne, caracterizate de deschidere materială și spirituală, obiectele care țin de sfera culturală, după modelul celorlalte bunuri și servicii, fac obiectul unor tranzacții, a căror aglomerare În timp și spațiu produce ceea ce numim de obicei context „multicultural”. Multiculturalismul contemporan este, pentru unii dintre apărătorii săi cei mai Înfocați, o formă demnă de a fi valorizată sau chiar exaltată a cosmopolitismului, cândva temut, al celor ce elogiau decadența. Pentru acești propovăduitori, tranzacțiile cu aceste obiecte nu pot să ducă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lume, așa cum se bricolează un proiect de vacanță sau chiar o Întoarcere la propriile „rădăcini”. Fără a duce neapărat la un metisaj care să nu fie decât o etichetă comodă lipită pe niște produse destinate unei piețe În plină expansiune, multiculturalismul se bazează pe un bricolaj al tranzacțiilor Între societatea-gazdă și societatea-oaspete (mai mult sau mai puțin bine primită, În funcție de originile sale geografice), care nu se manifestă doar la nivelul aparatelor instituționale și al dispozitivelor de aculturație. Indivizii Înșiși, În relațiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Este adevărat că bricolajul va fi cu atât mai puțin problematic cu cât se vor pune la dispoziția părților interesate structuri adaptate de Întâlnire și de difuzare a cunoștințelor necesare de o parte și de cealaltă și, de asemenea, În măsura În care multiculturalismul va fi Împiedicat să devină un cuvânt de ordine golit de Înțeles ă deși simpatic ă și de altfel deloc lipsit de intenții mercantile. Deși democrația Însăși se bricolează În fiecare zi, acest lucru nu este posibil decât cu prețul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
du social, Paris, PUF. — (2003), Sociologie de la vie quotidienne, Paris, PUF. LEFEBVRE Henri (1968), La Vie quotidienne dans le monde moderne, Paris, Gallimard. SCHMITT Eric-Emmanuel (2001), Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran, Paris, Albin Michel. Φ Aculturație, HIBRIDITATE, Instituție, MULTICULTURALISM, Sincretism, Tranzacție Ctc "C" Castătc "Castă" În sens strict, casta se definește prin raportare la organizarea socială hindusă. Un regim de caste se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: specializarea ereditară, ierarhia și repulsia (respectiv teama de contacte impure). O societate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jean-Pierre (1962), Les Origines de la pensée grecque, Paris, PUFĂ trad. rom. Originile gândirii grecești, București, Symposion, 1995. WALZER Michael (1997), „Communauté, citoyenneté et jouissance des droits”, Esprit, nr. 3-4, martie-aprilie, pp. 122-131. WIEVORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), REPREZENTARE SOCIALĂ Cetățenie (codul Î)tc "CetĂȚenie (codul ~)" Expresia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
des droits”, Esprit, nr. 3-4, martie-aprilie, pp. 122-131. WIEVORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), REPREZENTARE SOCIALĂ Cetățenie (codul Î)tc "CetĂȚenie (codul ~)" Expresia „Codul cetățeniei” desemnează dispozițiile legale referitoare la atribuirea și la dobândirea cetățeniei franceze de către o persoană fizică. Ea este o moștenire a trecutului: retras
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]