1,239 matches
-
vorbi vreodată despre marile noastre legende? În acest timp ne rupem planetarele pe drumuri de pământ românesc, ne gospodărite de edilii locali! Frumoasă țară, "Plai Românesc"! Odată, și "justificările" voastre de a nu face nimic pentru țară ce vă este MUMA se vor "desumfla"! Unirea această scrisă pe Boeing înseamnă oare salvarea corupților, a trădătorilor de neam? Defrișare a milioane și milioane de metri cubi de pădure, semnate, deci aprobate de ministere cum se numește? Trădare. Lipsesc valori, principii, proiecte duse
MAREA UNIRE, CE AȘTEPTĂM, ESTE LĂSATĂ LA ÎNTÂMPLARE ȚARA, MAMĂ ȚARĂ, CE ISTORIE ȚI S-A CREAT? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371761_a_373090]
-
ani, iubită mamă, frumoasă ca o primăvară, te iubim și te cinstim, azi, un genunchi noi aplecăm și-n fața ta ne închinăm, din inimă, cu mic cu mare, îți urăm ”LA MULȚI ANI țară străbună! LA MULȚI ANI patrie mumă! LA MULȚI ANI voi români dragi!” Niciodată să nu uitați, că sunteți dacii din Carpați, și dragostea de țară, mereu în suflet s-o păstrați! Să facem azi hora cea mare pentru marea sărbătoare, și-n anii care vor urma
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
mai cadă-n păr frunzele de-a valma Dar să m-ocrotească Dumnezeu cu palma. Să privesc senină iarna ce urmează Iar iubirea sfântă să-mi rămână trează, S-o privesc cu drag și nicicând cu ciudă, Să îmi fie mumă, să nu-mi fie Iudă. Ninge ne’ncetat, s-a depus zăpadă Și la mine-n suflet, însă, cin-să vadă? Neaua mă albește dar mă și îndoaie Și-acum vreau o ploaie, să curgă șiroaie... Referință Bibliografică: A VENIT IARNA
A VENIT IARNA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379278_a_380607]
-
fi ca Iuda, ar fi bine: Iscariotul, când a aflat că-i trădător, a fugit ca hăituit de ciumă, De primul copac s-a spânzurat; el n-a-ndurat cumplita rușine; Ah, sincer vă detest, și milă mi-i de buna voastră mumă!...” Așa a rostit în fața a mii de dobitoace un cerb ce era hăituit De doi câini, pe care... într-o iarnă rece, când lupii-i alergau: El s-a grăbit, în ajutor le-a venit, la el în iesle i-
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
și nădejdea lor e vie, Cred în cer, au un Stăpân și fideli mereu rămân, Nu se-apleacă după vânt, au făcut un legământ Și orice s-ar întâmpla, Cartea Sfântă, Biblia, Îi alină, îi îndrumă, le e tată, frate, mumă, Știu că viața pe pământ, e doar fumegare-n vânt, Ce-s 80 de ani pe glie, raportat la veșnicie? Eu îți spun, căci mi-ești vecin, când te văd, plâng și suspin, Că te amăgești într-una, ai pierdut
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
opere literare, creații de sine stătătoare”, „o veritabilă memorialistică, care prezintă, firesc, date despre sine și familia părintească, despre copilăria sa, despre școlile urmate, despre prieteni, colegi și săteni, despre fapte și acțiuni memorabile și semnificative.” „Să te porți bine, mumă, și să-nveți, că suntem săraci...”. D. Tătăroiu și-a ascultat muma și a ținut cont și de sfaturile patronului ziarului interbelic „Gorjeanul”, Jean Bărbulescu, care dorea ca jurnaliștii săi „să facă cunoscute tuturor faptele frumoase ce se săvârșesc în
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
date despre sine și familia părintească, despre copilăria sa, despre școlile urmate, despre prieteni, colegi și săteni, despre fapte și acțiuni memorabile și semnificative.” „Să te porți bine, mumă, și să-nveți, că suntem săraci...”. D. Tătăroiu și-a ascultat muma și a ținut cont și de sfaturile patronului ziarului interbelic „Gorjeanul”, Jean Bărbulescu, care dorea ca jurnaliștii săi „să facă cunoscute tuturor faptele frumoase ce se săvârșesc în județul nostru și aiurea și să aducă, de asemenea, la cunoștința tuturor
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
spiritul pe care ea l-a crescut să se îndrepteze în contră-i și s-o renege. E o istorie veche aceasta că orice formă nouă de cultură e dușmana formei din care s-a născut, că fiica e dușmana mumei, și povestea biblică a lui Cain, în formula ei nouă, de luptă pentru existență, are loc tot așa de mult la curenturi intelectuale ca și la cele materiale. Lupta e însă departe de a fi mântuită și învingătorul momentan nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îl puse-n albie lângă sobă, că era iarnă; ș-apoi îl legănă și-l dezmierdă până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cîtu-i lua gura: "Aolio! Copilașul meu, copilașul meu! Muma ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul meu are să moară! - Când și cum? - Iaca cum. Vezi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se-ndeletnicea să taie în poartă, pe lângă o gaură mare, care era, încă două mici. Întrebat de ce o face aceasta răspunse: "Pisica a fătat două pisicuțe"; el face două găuri mici ca să aibă, pe unde ieși și puii, nu numai muma. La poarta orașului stătea un car gol c-un {EminescuOpXI 161} drug de-a curmezișul, încît nu putea intra carul. Omul cu carul nu se gândi mult, ci tăie cu ferăstrăul cele două capete ale drugului în loc de a-l arunca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mușuroaie și stupi nu există parlament, nici codice scris, nici gazete, totuși domină acolo o ordine naturală, o repartiție a muncii, o despărțire în clase, un serviciu al siguranței publice chiar. Fiindcă regina albinelor e sora tuturor celorlalte, precum și muma unui viitor popor de albine, a unui viitor roi, cugetătorul va vedea în calitatea cea întîi o analogie cu vechea regalitate, când monarhul era primus inter pares, în a doua calitate acea elementară putere de formațiune a statelor, patria potestas
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
statului cu toate acestea? Într-adevăr există nebuni în țară care, cu toată corupțiunea domnitoare, cu tot virusul demagogic care putrifică România, totuși o iubesc pentru gloria ei trecută, pentru chiar suferințele ei pline de amărăciune, o iubesc pentru că e muma lor, oricum ar fi. Acești oameni au fost în război, mulți au murit acolo de foame și frig, mulți de gloanțe, mulți au fost răniți. Unora dintre aceștia li s-a atârnat acest semn al Stelei României de piept, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-ncă să vezi... [ 27 iulie 1880] ["ÎNTR-UNUL DIN NUMERELE TRECUTE... "] Într-unul din numerele trecute am dovedit cu acte gospod, precum se zicea mai nainte, că întreaga reformă constituțională a României, punct cu punct, a fost votată de către Adunarea mumă din Moldova, numită Divan ad-hoc, și că acele puncte a devenit programa întregii dezvoltări ulterioare a statului român. Am dovedit asemenea, prin citarea numelor tuturor, că erau aproape toți privilegiați, iar susțiitorii prin grai și în scris a reformei constituționale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după asta? Dunărea de Jos, supusă în curs de 25 de ani unei legislațiuni internaționale, ar recădea sub dreptul comun. Țărmurenii, adecă Comisia țărmureană, prezidată de Austria și instituită prin Comisia Europeană, ar lua în mâni opera acestei din urmă. Muma ar fi înghițită de către copil. România, fiind țărmureană de amândouă părțile fluviului, deci și de la Galați până la Sulina, influența austriacă s-ar întinde, prin intermiterea României, până la gura aceasta, precum și peste brațul Sf. Gheorghe. Acesta ni se pare a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nimic. Generațiunea de azi venită de peste munți nu s-a însemnat decât prin Maiorești și Lauriani, cari ne-a scălimbat limba prin pedantismul lor și au încurajat năpădirea în țară a compatrioților lor, cari, cum am zis, uitară interesele patriei mume pentru satisfacerea nevoilor lor private. Pericolul cel mai mare amenință esistența națională a Transilvaniei prin aplicarea noii legi a instrucțiunei, și confrații noștri veniți aci de peste Carpați nu fac nici o lucrare, nu scriu o singură linie prin ziare în favoarea intereselor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e ceva din soarta tragică a regelui Oedipus în purtarea roșiilor. În Teba, în cetatea cea cu o sută de porți, trăia acest nefericit rege care, fără s-o știe, ucisese pe {EminescuOpXI 446} părintele său și se cununase cu mumă-sa. Aflând de la oracolul din Delfi că țara e bântuită de ciumă din cauza acestei crime nemaipomenite, pe al cărei autor nu-l știa, a pronunțat cu mare furie o osândă energică asupra autorului... asupra sa însuși. Astfel îi vezi pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de abstracte încît nu s-a aflat om cugetător care să le afle rațiunea suficientă altundeva decât tot acolo, unde-l pune și biserica, în Cineva pururea neînțeles ființei omenești, superior curgerii vremilor și legilor spațiului? Se zice că o mumă care privește icoane frumoase va naște un copil {EminescuOpXI 469} ["ONORABILII NU POT FACE DEOSEBIREA... "] 2255 Onorabilii nu pot face deosebirea daca un deficit este real sau aparent. Real e un deficit atunci când nu corespunde c-o resursă acoperită prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nedemnul), a vechimii lor ("Am ajuns la o bibliotecă de cărți orientale și occidentale" Grădina cărărilor care se bifurcă), trimit însă spre un "obiect" de cult, "instrument" de inițiere, cu care prin des/cifrare se poate accede la "modelul absolut", muma cărții, prototip al cunoașterii. "Des/cifrare", pentru că Eminescu și Borges pun cartea sub pecetea unui mister accesibil doar inițiaților. "Cifrele de maur" (Memento mori), "cu semnele strâmbe întoarse arăbește" (Povestea magului...) sau "proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii" (Sărmanul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
surprinderea nu e decît reacția momentului, pentru că, dacă ne gîndim la destinul acestei provincii românești, cu istoria ei tragic asumată, atunci recentul recul spre turlele Kremlinului pare a sta în firea lucrurilor. De altfel, nimic de mirare, din moment ce însăși țara mumă, din trupul căreia a fost ruptă provincia, și-a pierdut parcă pentru totdeauna memoria, uitînd de întinderea civilizat-europeană ce era cîndva Regatul României Mari, ușurînd astfel sarcina (de partid) a comunismului remanent să pună acum iar mîna pe frîiele puterii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Otilia Cazimir, Baba iarna intră-n sat) c. Lirica patriotică cultivă trecutul glorios al poporului român și dragostea de țară, formează sentimentul patriotic la elevi. Textele propuse pentru învățare la clasa a III-a sunt: Hora Unirii de Vasile Alecsandri; Muma lui Ștefan cel Mare de D. Bolintineanu; Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie de Mihai Eminescu. Dorința de veacuri a românilor de a realiza unitatea s-a împlinit la 24 ianuarie 1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia. „Hai să
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
hotare.” (Vasile Alecsandri, Hora Unirii) Dragostea de țară și lupta moldovenilor pentru libertate, conduși de marele voievod Ștefan cel Mare, reiese din versurile: „Du-te la oștire! Pentru țară mori! Și-ți va fi mormântul coronat cu flori.” (D. Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel Mare) Dragostea de țară este tema unei poezii romantice, avântate și mesianice: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? La trecutu-ți mare, mare viitor!... Fiii tăi trăiască numai
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și chiar mulți dintre urmașii săi. Atunci când își propune să formuleze, prin abstractizare, sensurile evoluției umanității, N. Bălcescu se înfățișează ca un idealist obiectiv. „O rație universală se amestecă în toate”, spune el în prezentarea cărții lui Aimé-Martin, Despre educația mumelor de familii sau civilizația neamului omenesc prin femei, tradusă de I. D. Negulici și, adeseori, invocă o ordine absolută, perfectă, divină, care se înfăptuiește potrivit unui plan divin. N. Bălcescu nu consideră omul „un instrument orb al fatalității”, dar acțiunea omenească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
livresc, de simboluri cunoscute, reinterpretate și devenite repere ale unui univers insolit. Câteva teme și obsesii se lasă lesne descoperite, asigurând coerența întregului: feminitatea, în varii ipostaze - fecioara inocentă, dar întunecat voluptuoasă, mama cu pruncul, femeia blestemată (nefecundă), o mitică Mumă sau Crăiasă -, fiecare întruchipând o fantasmă a dorinței de împlinire. Sentimentul dominant amalgamează religiozitate, spaimă metafizică și elan spre neființă. Spațiul alcovului este înecat, eminescian, de paingi, dar ei țes veșminte funebre, senzualitatea se stinge într-un fior macabru, alcovul
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții, pasărea „albă codalbă”, oamenii mari, boul breaz) care se luptă cu boala sau cu forțele malefice care au provocat-o - strigoi, moroi, deochiul, ielele, Muma Pădurii, Samca, omul roșu, vrăjitorii (I.A. Candrea, 1999, pp. 342-373). Dintre vindecările care solicită intervenția unor specialiști ritualici, cele mai cunoscute sunt „vindecarea prin sugerea răului” și „vindecarea prin starea de transă”. În primul caz, boala este identificată cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai ales un copil, iar În unele sate chiar și două de aceste chipuri mititele, și anume: unul bărbătesc, iar celălalt femeiesc. După ce au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe părți Caloian sau Scaloian, iar pe alocurea Muma Ploii, Îl pun Într-un sicriu mic, făcut anume spre acest scop, sau pe o scândură, Îl Îmbracă În straie țărănești cu opinci și cu căciulă, Îl Înconjoară cu coji de ouă roșii păstrate de la Paști, precum și cu fel de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]