17,288 matches
-
Val Gheorghiu Cea mai leneșă artă s-a făcut în comunism. Societate eminamente heirupistă, trîmbițînd munca, dar generînd fetișul ei, "eu mă fac că muncesc, tu te faci că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
În acest proiect subintitulat "cultura latină a Europei" au fost angrenați și trei actori români: Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc și Ilie Gheorghe. Știam de ceva vreme despre acest gînd al lui Purcărete legat de marchizul de Sade, știam că a muncit mult la documentare împreună cu scenaristul englez Dick McCaw, ca a strîns mult material, că l-a ordonat și reordonat, găsind mereu altă idee-pilon de care se lăsa sedus o vreme. Șansa mea a fost ca la aproape o lună de la
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
trăind dintr-un venit de 80 de dolari, cu nevastă șomeră, într-o garsonieră de bloc, câștigă la un post de televiziune un milion, tot de dolari. Întrebat cum are de gând să-i folosească, declară: "N-am să mai muncesc nici o zi în viața mea". Cât timp așa gândim, și cam așa gândim, noi suntem "socialiști". Iar socialismul ăsta are rădăcini vechi. În principate, dar și în Ardeal, lucrând majoritatea ca iobagi pe moșii cu agricultură risipelnică, românii s-au
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
melancolic de poet: " Oamenii de zăpadă se spală dimineața cu zăpadă/ și spun în cor pe două rânduri/ tatăl nostru carele ești în ceruri/ dă-ne nouă și astăzi/ zăpada noastră cea de toate zilele/ și el le-o dă // Muncim la un om de zăpadă/ o viață întreagă/.../ ne construim veșnicia/ și el râde de felul imperfect/ în care îl slujim/ de modul cum îi spălăm picioarele/ când e pe cruce/.../ Psihologia oamenilor de zăpadă e secretă/.../ nimeni n-are
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
și nu e de mirare că nu poate nici azi. Produs al comunismului, care l-a (de)format fără speranță, fostul președinte operează automat cu alternative triviale și simpliste: comuniști sau naziști; golani sau cetățeni respectabili; intelectuali sau muncitori; a munci sau a gîndi etc. Vara trecută, cînd România a fost invitată de onoare la Festivalul organizat de Smithonian Institute la Washington, s-au făcut eforturi instituționale și imaginative uriașe pentru a se etala în public tot ce putea să treacă
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
nu însă și finalul cu haiduci, nu prea mergea după capul lor... Mi-a cerut să-l schimb dar eu habar n-aveam de economia lor politică, asta prin '63... cică aș fi atemporală... în afara istoriei. Un an întreg am muncit la finalul ăla... eu scrisesem cartea după cum mi-o dictaseră strămoșii... V-am spus chiar la început: singura dată cînd am modificat ceva... O.G.: După '44 ați scris și literatură pentru copii... asta ca să evitați rigorile cenzurii? I.P.:Mi
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
sa, (Rubi, viitoarea sa eroină din Maitreyi) se află în vizită la Tagore: "și am vorbit mult cu acest bătrîn genial". Avea un program de lucru riguros și aspru, se scula la cinci dimineața și se culca la nouă seara. Muncea fără istov. Voia să publice, încă în India fiind, cîteva lucrări, sperînd că numai în acest fel va sili rectoratul din București "să fundeze o catedră specială de Istoria și Filosofia Religiilor și să pună bazele unei "Școli orientale", în
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
o bătrînă din Africa); * Nimeni nu poate să vorbească despre problemele noastre. Cine ne reprezintă pe noi? Nimeni (un tînăr din Orientul Mijlociu); * Nu știu în cine să am încredere, în poliție sau în criminali. Siguranța noastră publică sîntem noi înșine. Muncim și ne ascundem în casă (o femeie din America Latină); * Cînd copilul îmi cere ceva de mîncare, îi spun că fierbe orezul pînă cînd adoarme de foame, fiindcă nu avem orez (o mamă din Asia de Sud) etc. Atfel de răspunsuri ferme, cromatic
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
prietenii: cu Joachim Fest, cu Heinrich Böll, cu Günter Grass și alții. Cultiva un soi de principialitate rigidă, cu rădăcini adânci și complexe. Primit în Uniunea Scriitorilor polonezi, cu destulă greutate, începe să călătorească și în Germania de Vest, și muncește la traducerea unor scriitori precum Kafka și Musil. Scriitori germani din vest vizitează Polonia, în primul rând Heinrich Böll, apoi Dürrenmatt, mai târziu Max Frisch. Acum Reich-Ranicki începe să-și pună problema emigrării în Germania de Vest. Prin Israel? În
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Complicii sunt de negăsit, deoarece au funcții importante și imunități puternice. La masa tratativelor au fost prezenți toți factorii interesați pentru a pune mâna pe cât mai multe bunuri, la un preț cât mai mic. Au lipsit tocmai cei care au muncit din greu, pentru construirea și menținerea acelei industrii, care sa dorit a fi performantă. O parte dintre uzine au început să fie închise, vândute la fier vechi. Au apărut repede sub soare hoteluri sclipitoare, palate impozante și sedii elegante pentru
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
magazinului Transilvania au fost aleși pe sprânceană, că toți sunt de origine maghiară, la fel ca șeful lor. Surpriza a fost mare. În acel univers gastronomic, au fost angajați tineri care provin din mai multe țări ale planetei. Trăiesc și muncesc într-o concordie desăvârșită. Maria, Izabella și Raluca au părăsit România în urmă cu câțiva ani. Tamara, Daniela și Victoria sunt din Republica Moldova. Vanessa este născută în Germania, din tată neamț și mamă de origine maghiară. Chris a văzut lumina
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
naturală, nevoia și interesul privat, conservarea proprietății lor și a persoanei lor egoiste." Prin urmare, reîntorcîndu-ne la oarecum uitatul Erasm, să ne amintim că - după opinia să - omul spiritual nu se cuvine a fi părtinitor, ogorul sau, pe care-l muncește, fiind acela al dreptății, plantă care se situează oriunde și oricînd pe deasupra dezbinării. Dreptatea și pacea au făcut din el un aristocrat al culturii, neîncercat nicicînd de dușmănie și sete de răzbunare, refuzîndu-si, reprimîndu-si orice pas înapoi către primitivitate și
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
de tinerețe cu lipsa banilor de la regimentul unguresc unde slujise, a trebuit să se spovedească public și, apoi, scîrbit, să renunțe la direcția "Educației Poporului", redevenind ceea ce fusese, un prozator mereu în chinurile facerii creatoare. În toată vara lui 1932 muncise nopțile la Răscoală, în casa viei sale de la Valea Mare. La 2 iulie notă: "Dacă în noaptea de joi spre vineri am scris puțin, azi-noapte a mers mai bine, fără însă a ajunge la cantitatea ce-mi propun, de cinci
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
nevoie de bani și complicitate. Minoritatea albaneză din Șerbia este în general mai bogată decît albanezii din Albania și întotdeauna s-a bucurat de libertate de mișcare, ca toți iugoslavii. Aplicîndu-se o tradițională "zeciuire" a veniturilor albanezilor care trăiesc și muncesc în Occident, cît și a celor care trăiesc în Kosovo, modelul este general islamic și este întrebuințat cu succes de kurzi și palestinieni, s-a ajuns la acumularea de fonduri importante care au susținut toată structura paralelă albaneză din Șerbia
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
desfrînata, de vîrstă mijlocie, si Yagoda, fiica acesteia. Ambele femei sînt soțiile lui Cybula. Fiecare dintre aceste personaje simbolizează felul în care ar putea evolua lumea descrisă în român. Cybula e bătrîn, slăbit, neputincios și resemnat, chinuit de rele presimțiri, muncit de remușcări; el trece de la preocuparea de a supraviețui, oricum, numai să trăiască, la ispita morții, gîndul sinuciderii. Cybula reprezintă tot ce e mai bun și mai uman în lumea construită de Sînger în acest român. Deși el e căpetenia
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
la noi. Ea a durat 55 de ani, din 1939, cînd Perpessicius a inaugurat-o, pînă în 1994 cînd a fost încheiată, firește, de alti cărturari. Perpessicius s-a oprit, în 1963, la volumul al VI-lea, conținînd literatura populară, muncind, pînă la pierderea fizică a vederii, timp de 30 de ani. Totul părea a fi lăsat de izbeliște cînd, în 1977, Muzeul Literaturii Române a obținut, din partea Academiei, îngăduința de a relua travaliul, publicînd, în 17 ani, alte zece volume
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
grijă/ doar șoferii claxonează ori de câte ori/ spumă de la șamponul meu parfumat/ le sare pe plarbriz și îi lasă/ fără vizibilitate/ e vară și totuși lumină a-nceput să coboare/ n-ar mai dura mult/ dar părul e tot mai lung/ mama muncește/ de parc-ar spală/ un preș nesfârșit/ de la poarta casei până la ultima cămara din pod/ de la nunta lor până la nunta mea". Alte poeme scrise în aceeași manieră sunt: Noaptea marinărilor, În fața catedralei, Străzi din ce in ce mai înalte. Diana Manole, Tabieturi de seară
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
care le asigura sau nu reușită, supraviețuirea. În Va ninge oare de Crăciun? , în atmosferă neorealista incredibil captata de debutanta Sandrine Veysset care și-a fixat locul de observație la o modestă fermă legumicola, eroina - mama a șapte copii ce muncesc cot la cot cu ea - este și soție iubitoare, desi știe că bărbatul mai are o familie, undeva pe drumul zarzavaturilor spre oraș. Obedientei îi va pune capăt tentativă de incest a soțului care-și permite orice. Revoltă va fi
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
prezența oricum într-un alb/negru nuanțat doar în peisaje. Peisajul sufletului feminin se oglindește pe ecran în toată splendoarea să în Ciorile al polonezei Dorota Kedzierzwska, despre nevoia de afecțiune a unei fetițe ce se simte frustrată căci mama muncește din greu și o neglijează. Că o compensație, micuța răpește o fetiță și mai mică, adorabila, începînd împreună o aventură plină de gingășie și suspans. Pentru că sentimentalismul e înlăturat cu mîna fermă, masculină parcă (poate prin contribuția excepțională a operatorului
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
astea caiete postume...". Titlul cărții trimite la Trei într-o barcă de Jerome K. Jerome. Livius Ciocârlie parodiază dialogurile interminabile din cartea britanicului efectul fiind, în fond, acelasi: într-o vreme de răgaz, de vacanță, fiecare personaj are impresia că muncește prea mult pentru ceilalți doi. Probabil iritarea este maximă când modestă barcă se transformă în galera. Chiar dacă adnotat, chiar dacă umbrit de un intreg "scandal" auctorial, avem totuși în față un jurnal. Trei sferturi din el privește perioada petrecută în Franța
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
să plonjeze definitiv în beznă. Pentru cei de jos, muncitorii din groapa, timpul este același că până acum, este timpul "dinainte de ^89", ca să spunem așa; zile de muncă (cu sau fără ghilimele, că doar era epoca lui " Noi cu drag muncim!"), cu obligatoriile pauze pentru țigări sau povești din tinerețe, zile în care nu se întâmplă mai nimic. Rutină. Un timp care se scurge egal, fără incidente: "im osten nichts neues", pe frontul de est nimic nou. Tocmai această mentalitate a
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a tărîmuilui infernal cu cel pămîntesc, ultimul umplîndu-l pe cel dintîi cu imagini familiare: "infern cu floarea soarelui și craniu/ cunoscător/ ce se poate roți că un glob pămîntesc
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
apară în interivu. Pentru altele, mai era timp. Nu-mi dădea atunci impresia cuiva bîntuit de premoniția apropiatului sau sfîrșit. Avea multe în cap și pe cap, dar nu părea nici obosit și nici măcar plictisit de toate cîte îl așteptau. Muncea metodic și avea o bună relație cu timpul. Nu știu ce relație avea cu medicii și asta n-am aflat-o nici din Apostrof. Istoria infarctului sau nu reiese din această carte. O fi fost un atac fulgerător, dar medicii cu care
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
dar nu ne vor face să uităm (subl. aut.) că prințul Eugen de Savoia ne-a scăpat de jugul turcesc, împăratul Iosif ÎI ne-a făcut pe noi înșine și împăratul Francisc Iosif I ne-a dat stăpînirea asupra pământului muncit de noi." Cine vrea să afirme că Slavici e un observator rece al evenimentelor se înșeală. Iubirile lui sunt patetice, afirmațiile sale sunt uneori supraîncălzite. Paginile sale despre Andrei Șaguna trădează o neobișnuită participare emoțională: "Nevrednic mă simt față de dânsul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
măreț, / Că mă-mbraci, că m-ai născut, / Iar eu mă uit peste Prut... Dar ce fel de ajutor / Când mai sunt măturător / Al străzii pe care stai / Plină zilnic de-ntâi Mai... / și ce fel de falnic timp / Când muncesc ca robu-n câmp, / Când ficatul mi-i distrus / De otrăvuri ce-ai adus; / Când ne mor copiii-n leagăn, / Iar tu cânți pe sub mesteacăn / și te bați cu pumnu-n piept / C-ai luptat și ai un drept... / Nu zic nu
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]