1,285 matches
-
Ne oprim cu interes în fața barăcilor acestor negustori improvizați; pe lângă obiecte dintre cele mai vulgare, găsim amfore elegante, adevărate vase etrusce făcute după modelele transportate în siguranță din bătrâna Italie și fidel păstrate de către fabricanții venetici instalați în Carpați. Acești munteni gravi, cu trăsături largi, au o fizionomie ce impresionează. Vând cu preț fix, fără să lase din el nici o para; prețurile sunt atât de mici încât li se aduce rar jignirea unei tocmeli. Am văzut cum se încărca o căruță
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
limba întregului Imperiu roman în vremea expediției lui Traian? Analogia cu catalana și castiliana este la fel de frapantă. Un valah de seamă care frecventează băile din Baréges ne-a asigurat că îi înțelege pe țăranii din Pirinei la fel de bine ca pe muntenii din Carpați. Dl Vaillant se arată extrem de mirat că a auzit pronunțându-se în trecătorile Carpaților cuvântul posada în sensul său spaniol: un han. Caută data acestui împrumut și nu găsește nimic mai potrivit de citat decât sosirea în România
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
națiunii române. Două tipuri de mici proprietăți scăpară acestei absorbiri generale. Unele, ocupate de multă vreme de familiile de coloni așezate în cheile Carpaților, se aflau fără îndoială prea departe sau aveau prea mică importanță pentru a tenta lăcomia invadatorilor. Muntenii, la care moravurile antice se păstraseră, nu s-ar fi lăsat furați și s-ar fi apărat cu arma în mână. Celelalte, destinate ca proprietate cu titlu personal unor familii militare care le cultivau fără a apela la brațele comunității
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Mare după înfrângerea turcilor la Podul Înalt, lângă Vaslui, în anul 1475. Astfel cronicarul Grigore Ureche menționează că „într-acea laudă și bucurie au zidit biserica în târgul Vasluiului”. Statuia a fost ridicată pe un deal lângă satul Băcăuani, comuna Munteni de Jos, locul bătăliei de la Podul Înalt, amintind de marea victorie repurtată contra turcilor în ziua de 10 ianuarie 1475. Statuia ecvestră, care-l înfățișează pe domnitorul Ștefan cel Mare, are o înălțime de 7 m pe un soclu de
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
doar 26 de pacienți. Datorită stingerii molimei în Capitală, consulul Blutte și doctorul Exarhu s-au înapoiat aici de la Vălenii de Munte; totuși datorită persistenței maladiei în țară, oierii transilvăneni au fost opriți să treacă cu turmele lor în Principatul muntean 119. În anexa raportului generalului Kiseleff către cancelarul Nesselrode, din 20 august/1 septembrie, alcătuită de directorul cancelariei Karneev, se arăta că, la București, mai figurau în evidență 11 contaminați, 10 noi îmbolnăviți, 11 decedați, 7 vindecați și 3 încă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Țara Românească pe lunile de vară și toamnă ale anului 1836 reprezintă ultima zvâcnire a marii epidemii din 1831, care, după un lung și complicat traseu prin întreaga Europă apuseană și centrală, s-a reîntors în Transilvania și în principatul muntean 192, pentru ca, după 1837, să se stingă, în sfârșit, aducând mult râvnita liniște încercaților locuitori ai teritoriului românesc. III. Holera din 1848193 1. Răul lovește din nou Moldova Nu se stinseseră încă bine ecourile groaznicei epidemii de holeră care, între
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1853, care a constituit un șoc pentru trupele ruse, ce au suferit acolo un eșec370, provoacă primele pierderi printre combatanți, îngreunînd sarcina medicilor din spitalele de campanie, care au trebuit să facă față nu numai combaterii bolilor ce bântuiau Principatul muntean - holera constituind o permanentă preocupare -, dar și îngrijirii răniților de pe linia frontului. Astfel, tot din corespondențele publicate în "Wiener medizinische Wochenschrift" cunoaștem situația existentă la sfârșitul anului 1853, atât a recruților locali și a soldaților țariști, în spitalele rusești din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Rusciuk și Giurgiu, după ce rușii s-au retras, suferind o înfrîngere în cursul unei ciocniri, ce a avut loc lângă cel de-al doilea oraș, la 23-25 iunie/5-7 iulie, singura, de altfel, de acest fel în cursul evacuării Principatului muntean 409. La mijlocul lunii iulie, comandamentul rus, cu generalul Gorceakov, a părăsit Bucureștii, fiind în curând urmat de comisarul extraordinar și plenipotent al Principatelor, baronul Budberg, cu ariergărzile și restul administrației militare țariste. Martor ocular al acestor evenimente, apreciatul medic de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ca o formă de protecție împotriva socialului, pentru alții ea reprezintă garanția unei bune preziceri. "Eu nu pot ghici decât la mine acasă. Am încercat odată la cineva și am spus numai prostii, nu-mi ieșea nimic!" (M.T., 52 ani, Munteni, Galați). Pe de altă parte însă, locul privat, respectiv locuința, are o valorizare specială în mentalul românesc. Ea funcționează asemenea unui spațiu sacru. În lumea tradițională, gospodăria, casa, vatra sunt asemenea unui centru în jurul căruia gravitează oamenii. De aceea, toate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rim se trag”; o Dimitrie Cantermir în lucrarea “Hronicul vechimei a romano moldovlahilor”, spunea că “Aceștia dară (...) vestiți romani (...) sunt moșii, strămoșii noștri, a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor(...)”. 3.Romanitatea românilor. O problemă politică. -La sfârșitul sec. XVII și în sec. XVIII au apărut primele semne ale unei conștiințe naționale moderne în întreaga Europă, iar problema originii popoarelor s-a transformat din problemă istorică în problemă politică
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
impus ”de jure” prin Tratatul de la Paris. 1.Unirea Principarelor Române -regimul politic hibrid întemeiat pe suzeranitatea otomană și protectoratul rus, instaurat în pricipiu după 1829, accentua imixtiunea rusă, care stânjenea: o proiectele reformatoare ale domnilor regulamentari; o planurile revoluționarilor munteni și moldoveni. -Impunerea articolului “adițional” la Regulamentele Organice (1835, 1838) și atitudinea Rusiei din 1848 au dus la reconsiderarea poziției “partidei naționale”, care : vedea în țar un adversar al aspirațiilor românești; considera că se poate realiza un compromis cu sultanul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
gurile Dunării, se pare de origine romînă, romîno-slavă, romîno-alană, romîno cumană etc. a fost considerat de unii ca derivînd din numele Prutului, ceea ce nu poate fi acceptat din cauza neconcordanțelor formale. Variantele brod „pod“ + nic (deci „podar“), brdo „munte“ + -nic (deci „muntean“); un derivat al verbului broditi „a umbla necontenit“ sunt mult mai plauzibile ca baze ale numelui brodnic. Putna Am ales acest nume pentru rezonanța istorică și culturală a mînăstirii omonime și a zonei în care este așezată, dar mai ales
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Moldovei, ce Țării Muntenești, că ei nu vor să desparță (de Ungaria) să facă 2 țări, ce scriu că au fost tot la un loc și o țară, și mai aflăm că Moldova s-au descălecat mai pre urmă, iar muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la un izvor“ (p. 72). Reproșul pe care Ureche îl face muntenilor constă în aceea că și ei ar fi trebuit să-și schimbe numele țării, Ugrovlahia, întrucât și ei sunt descălecați, ba chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
atât independența Moldovei (și a Munteniei) cât și trecerea acum, la mijlocul secolului al XIV-lea, de la limba latină la limba română în toate zonele locuite de români. Costin vrea să stabilească cu exactitate chiar data exploziei demografice, data miracolului românesc: „Muntenii cu al lor Negrul sânt ceva mai vechi în descălecarea lor aici decât ceștialalți. Ei numără aproape patru sute de ani de la Negrul lor, pe când moldovenii socotesc peste trei sute optzeci” (p. 234). În consecință, pentru Costin nu există istoria românilor, există
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cel de al doilea descălecat. El vorbește numai despre istoria romanilor retrași din spațiul extracarpatic și trăitori în munți, ca romani, pe parcursul a 6, 7, 8 sau zece secole. Istoria românilor începe în secolul al XIV-lea, când ei devin munteni, moldoveni, ardeleni, neamestecați cu alte nații și nici trăitori printre acestea. La acest descălecat cuvântul roman/român devine automat un nume vechi, oarecum depășit, actuale fiind acum „moldovan, de pre apa Moldovei” și muntean, „ori de pe munte, muntean, ori de pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ei devin munteni, moldoveni, ardeleni, neamestecați cu alte nații și nici trăitori printre acestea. La acest descălecat cuvântul roman/român devine automat un nume vechi, oarecum depășit, actuale fiind acum „moldovan, de pre apa Moldovei” și muntean, „ori de pe munte, muntean, ori de pe Olt, olteani, că leșii așa le zic, molteani” (p. 269). Dar să vedem concret cum sunt manipulate datele pentru a închipui istoria fără istorie a românilor. 1. Deși „eroii romani dinainte vreme fură prefăcuți în satiri de vremea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Transilvaniei au aceeași limbă ca și moldovenii”, cu deosebirea că „pronunția lor este mai aspră”, și că „au mai introdus câteva cuvinte necunoscute moldovenilor” (DM, p. 363 urm.). Supremația Moldovei în privința culturii limbii rezultă, după Cantemir, și din aceea că muntenii și transilvănenii „urmează atât limba cât și ortografia moldovenească, recunoscând deci prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lui surus “mladă, rămurică, mugur”) etc. Nomenclatura Vlah în înțeles de romanus sau latinus ar fi fost luat de slavi de la germani (Icr, p. 70). Ugro-Vlahia, sau Panonia, ca denumire pentru Țara Românească, este considerat de Hasdeu “o creație a muntenilor”, “un nume care o expunea mereu a fi considerată ca un singur corp în Ungaria” (p. 73 urm.). Vrancea este considerat de H. nume autohton întrucât o pădure din Mehedinți, unde ar fi fost patria antică și medievală a romanilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
spațiu restrâns din Moesia Superior. Luată în ansamblu, această perioadă se caracterizează, după Philippide, prin dominația greacă, în cea mai mare parte, a peninsulei balcanice. Pe parcursul acestei perioade, multiple grupări etnice sunt concentrate de el în cinci pânze de popoare: muntenii, ilirii, epiroții, panonii și tracii, pânze care se întindeau din apusul spre răsăritul peninsulei în dimensiuni tot mai mari. Este de remarcat faptul că aceste pânze de populații, cel puțin ultimele patru, nu sunt considerate autohtone, iar despre traci, veniți
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Oricât s-a străduit Pușcariu să lărgească patria primitivă, au rămas zone largi unde prezența romanității orientale nu s-ar putea explica altfel decât prin migrații: aromânii s-au rupt de megleniți migrând spre sud, istroromânii au emigrat spre vest, muntenii și moldovenii au coborât din Ardeal la cel de al doilea descălecat, căci altfel nu s-ar explica prezența maghiarismelor și în limba lor, etc. Elementele nelatine ale limbii române, prezentate în capitolul „Vecinii” (p. 255-316), au avut două căi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
orientală [...]; ceea ce o caracterizează și îi dă culoarea este adaosul de sfeclă, însoțită de alte legume în cantități diverse“. Nici un cuvânt despre principala trăsătură a borșului, anume acreala, care nu este menționată nici în definiția cuvântului chorba. Românii, mai ales muntenii și moldovenii, se numără printre cei mai mari amatori de zemuri acre. Păstorel Teodoreanu afirmă chiar că sunt „supofobi“ și narează un episod din Primul Război Mondial: militarii Regimentului 24 de artilerie de câmp primiseră într-o zi rasol de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
trebui chiar stimulată, dar pomenirea dublei proveniențe, una a produsului și cealaltă a tehnologiei, e hilară). Nostime mai sunt „musacaua à la Moldova“ (nimeni nu afirmă că nu se face musaca bună și în Moldova, dar e la mintea oricărui muntean că matca ei e la sud de Milcov) sau „sarmalele de Buzău“, probabil o încercare de a rămâne imparțiali, ca românii, și de a le împăca pe acelea moldovenești (indiscutabil cele mai bune) cu acelea muntenești. În conturarea tristei situații
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
poposiră la o casă mare, al cărei stăpân se proptea într-o lopată lată, cu care făcuse loc altei pături de nea. Sara bună, gospodar! dădu binețe Fetea, smucind bucuros hățurile. Bună să vă fie, rusnacilor, răspunse țanțoș Ștefan, un muntean vânjos, venit de prin părțile Bucovinei. Dar devreme ați pornit a colinda? D-apoi, s-avem vreme să trecem pe la tine, răspunse una dintre femeile înfofolite din sanie. Ori n-ai vreme de oaspeți, Ștefane? se minună Natalița. Bucuros sunt
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
da mai mult ca mine. Supărat, badea Vasile își luă carul, îndreptându-se spre dughenile din dosul Bisericii Sf. Dumitru, unde neguță prețul grâului cu mai mulți negustori. Ca un făcut, nimeni nu dădea mai mult de cinci lei. Dinspre Munteni, îl zări pe Mihai, care se îndrepta, roșu la față, spre tăpșanul dinaintea podului de pe Bahlui. Bună negustorie, nepoate! Cum mă întorc la babă fără de nici unele? Arăcan de mine, moșule! d-apoi la asta mi-i gândul? Am mers prin
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
prin care el, Macro, era numit în locul său. Îl privi cu un respect militar rigid pe Sejanus, care, amețit de acea veste, îi aduna pe ofițerii lui nedumeriți și preda însemnele. Îi văzu pe ofițeri privindu-l atent pe el, munteanul din Alba Fucens, pe care nimeni nu-l cunoștea, și se gândi că aveau să aibă ocazia de a se obișnui cu el. Se uită la Sejanus, care, cu un gest, renunțase singur la puterea militară și se îndrepta acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]