744 matches
-
am aflat ce „bunătăți” primeau bieții oameni la aceste cantine: „...se servește ca masă cartofi fierți, murături și ciorbă de zarzavaturi. Numai 2 cantine dintre cele ale orașului servesc dimineața ceai, iar la prânz și seara mămăligă cu cartofi și murături”. Raportorul nu ne spune de unde proveneau acești cartofi, dar ne spune în schimb că: „...aprovizionarea cu cartofi este asigurată numai pe timp de 10 zile dintr’un vagon sosit recent. Urmează să sosească în câteva zile un alt vagon cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-se din nou, Iacob nota că: „...acțiuni CARS nu au fost duse luna aceasta, motivul fiind lipsa complectă de alimente”. Parcă mai sus spusese ceva de rațiile de orz, borșul de zarzavaturi și cartofii fierți asezonați cu „excelentele” și „gustoasele” murături asortate! i. „Munca de luna aceasta s’a observat a fi scăzută de tot” Fraza din inter-titlu reprezintă primul rând din secțiunea „concluzii”, cu care tov. Ion V. Iacob își termină în mod jalnic „raportul de activitate”. De altfel, el
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
membri din care 4 plătiți de U.T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici otrava oratorică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lei 2500; una pereche de ghete bărbătești - 1500; un costum haine lână bărbătesc - 5000; două costume haine femeiești - 3000; una pereche pantofi de damă - 1200; cinci lăvicere de lână - 1500; două mindire de pae - 1000; două butoaie de stejar pentru murături - 800; una masă de brad - 600; un chiup mare pentru umplut borș (subl.ns.) - 40”. Prin urmare, cu tot cu chiupul pentru borș, paguba cinstitului veteran era de 17400 de lei. Un fleac față de ce vor declara pe proprie răspundere alți cetățeni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea pe atunci la bază fiind tradiționala mămăligă ce, din lipsă de mălai, se transformase într-un terci lung. Aceste informații le-am cules atât din surse documentare cât și din sursele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
0”, deoarece nu se mai știa cât, probabil, n.a.); Art.10. Întreținerea membrilor Comisiei Aliate de Control - 804.000 de lei; 39,476 tone carne - 27.447.740 de lei; 117 tone fân - 2.384.500 de lei; 33 tone murături - fără valoare trecută; 25 tone zarzavat - 9.969.287 de lei; 141 kgr. bulion - 564.000 de lei; Art.11. 50 bovine măcelărie - 20.000.000; 27 cai - 6.796.500 de lei; Art.12. 41 animale-cai - 6.840.050
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cercurile culturale din alte sate, la lecțiile pentru gradele didactice, sau la diversele manifestări de la județ. Mai era în curte un beci adânc, cu pereți și trepte din dale de stejar, în care se păstrau butoaiele cu vin sau cu murături, precum și cartofii sau conservele de legume și fructe. Fiecare țăran avea un porc pe care-l sacrifica la Crăciun dar și câte o curte de păsări. Ei bine, toate acestea au dispărut în special după colectivizarea forțată și sărăcia a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Demeter scria, sau pusese dactilografa să scrie că: „...în această perioadă se continuă activitatea în domeniul recoltării și însilozării la produsul varză de toamnă din care o cantitate apreciabilă va fi transformată în varză murată pentru ca împreună cu celelalte sortimente de murături să acopere cererea populației pentru sezonul următor”. Mai spunea Demeter pe atunci că „...s-au luat măsuri ca în cele 116 sate mai îndepărtate cu drumuri greu accesibile pe timp nefavorabil să se asigure stocuri de marfă mai mari”, dar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
află În livadă. Îi culese câțiva pumni de cireșe, i le dădu și Îi spuse zâmbind: - Se vede că ăla mic este foarte pofticios! Îi plac cireșele! Și soția mea când a fost Însărcinată cu unul din fii poftea la murături iar acum fiului meu Îi plac la nebunie, murăturile. Să vă trăiască! Eu am patru copii și toți sunt sănătoși. Dintr-o dată, femeia acuză dureri mari și se simți umedă, semn că i s-a rupt apa. Paznicul văzu schimbarea
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
i le dădu și Îi spuse zâmbind: - Se vede că ăla mic este foarte pofticios! Îi plac cireșele! Și soția mea când a fost Însărcinată cu unul din fii poftea la murături iar acum fiului meu Îi plac la nebunie, murăturile. Să vă trăiască! Eu am patru copii și toți sunt sănătoși. Dintr-o dată, femeia acuză dureri mari și se simți umedă, semn că i s-a rupt apa. Paznicul văzu schimbarea femeii la față și o ajută să se așeze
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
melodia. M-am așezat cuminte la masă și am Început să completez chestionarul. Întrebări care mi-au provocat zâmbete. Am Început să bifez: dacă am serviciu, dacă știu să gătesc, să calc, să fac curățenie, să fac piața, să pun murături, să schimb un bec și siguranțele de la tabloul electric, dacă știu să cos, să țes, să schimb copiii mici de pampărși, să le spun povești și multe altele, treburi considerate, unele, „bărbătești” dar care ar trebui să fie făcute și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pe toți pe brațe, la neveste, și ziceai doamnelor, acesta este soțul dumneavostră, Îmi face o deosebită plăcere să vi l Înmânez În condiții un pic afumate. Al dracu’ erai și tu... Tresărind, Gicu saltă un castravete din farfuria cu murături, apucă și o bucată de pastramă de lângă mămăligă și plescăie a Încântare. Tovarăși, că domni nici nu pot să vă mai spun, nu ne-a fost ușor... Iată că semnarea acordului cu FMI-ul ne dădu prilej de bucurie și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
atmosferică de afară - vorba unuia -, e un miros de scorțișoară și de piper care face ochii să lăcrimeze, dar atmosfera lasă roșeață veselă pe obrajii chefliilor implementați temeinic În discuții... Gicu este Într-o formă de zile mari, zice că murăturile dorm duse În saramură, iar la iarnă taie și-un porc pentru care a Întreprins deja demersurile necesare... L-am antamat, ca să zic așa. Că În absența porcului eu nu percep sărbătorile de iarnă, pe cuvânt de onoare, n-am
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cum trebuie, trec rachetele ca prin brânză... Dă-i la dracu` cu rachetele lor, mai bine-n mahala, până la urmă. Zi-i cu vorbele tale, că le ziceai frumos... Că și sufletul meu e o mahala! 10.10. 2011 Vremea murăturilor Cu morile ne luptăm, Sandule, cu morile de vânturi... Suntem ca ăla cu sancio panza, că-mi scapă numele, sper să nu mă dea servantes În judecată. Chihote, și don pe deasupra, Gore, ăla era, se lupta permanent cu aia dulce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că mă podidește plânsul șio cer pe-aia cu un părinte poate crește șapte, opt copii sau zece, dar zece copii cu minte nu pot crește un părinte... Tii, și mâncam nuci și porumb fiert ca spartu`, iar mama punea murături. Numa` gogonele uite-așa, cât pumnu`, numa` conopidă trufașă și castraveți orgolioși, gogoșari roșii de emoție și varză de cerea ulei pe ea. Nu era cu bunica atunci, da` tot ulei cerea... Pe lângă niște cârnați... Bă, nu mai sunt părinții
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
varză de cerea ulei pe ea. Nu era cu bunica atunci, da` tot ulei cerea... Pe lângă niște cârnați... Bă, nu mai sunt părinții, se duce dracu` tradiția și dichisul. Gore Încearcă să revigoreze atmosfera: Las` c-am pus și-acum murături, Sandule, parcă altfel iei toamna În piept când știi că stau murăturile la bidon. Bate vântu`, umbli la castraveți. Dă cu lapoviță, desfaci la gogoșari. Când e cu troiene tragi mai către varză, să duduie caloriferele și să halești la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
tot ulei cerea... Pe lângă niște cârnați... Bă, nu mai sunt părinții, se duce dracu` tradiția și dichisul. Gore Încearcă să revigoreze atmosfera: Las` c-am pus și-acum murături, Sandule, parcă altfel iei toamna În piept când știi că stau murăturile la bidon. Bate vântu`, umbli la castraveți. Dă cu lapoviță, desfaci la gogoșari. Când e cu troiene tragi mai către varză, să duduie caloriferele și să halești la sarmale. Sandu cere Încă un ibric cu țuică, iar Gicu face semn
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ibric cu țuică, iar Gicu face semn patronului să dea și muzica mai tare. Se mângâie pe piept, se bate pe burtă și strigă: Nu mor caii când vor câinii, Sandule! Da, e drept, numa` că anu` ăsta am pus murături pe din trei. E criză. Și nu e bine. Eu cu castraveții. Gore cu gogoșarii. Tu cu gogonelele. Varza la comun. Subsolu` blocului să trăiască. Da` am o propunere. Gore și Gicu lungesc fețele. Care, Sandule? Facem plantoane la murături
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
murături pe din trei. E criză. Și nu e bine. Eu cu castraveții. Gore cu gogoșarii. Tu cu gogonelele. Varza la comun. Subsolu` blocului să trăiască. Da` am o propunere. Gore și Gicu lungesc fețele. Care, Sandule? Facem plantoane la murături, serviciu de gardă, altfel nu se mai poate. Numa` dușmani prin bloc, n-ați văzut cum se uitau? E lumea amărâtă, mă, nu mai știe de capul ei! Păi dacă fiecare e pentru el și nu mai e loc pentru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că rrom nu pot să i zic, Îi strică gustul... Sandu plescăie, prinde ideea din zbor și o degustă Împreună cu țuica aburindă. Gicule, artiștii sunt mister și enigmă, ca-n triunghiul bermudelor, pritocesc gândurile cum o să pritocim noi varza. Da` murături or fi pus? E, murături... Ești insensibil. Artistul are melancolie murată, mă, ascultați-mă pe mine, presară dor de ducă peste ea și gata masa... Ăștia trăiesc În suflet, nici radetul nu poa` să le mărească gigacaloria! 19. 10. 2011
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
i zic, Îi strică gustul... Sandu plescăie, prinde ideea din zbor și o degustă Împreună cu țuica aburindă. Gicule, artiștii sunt mister și enigmă, ca-n triunghiul bermudelor, pritocesc gândurile cum o să pritocim noi varza. Da` murături or fi pus? E, murături... Ești insensibil. Artistul are melancolie murată, mă, ascultați-mă pe mine, presară dor de ducă peste ea și gata masa... Ăștia trăiesc În suflet, nici radetul nu poa` să le mărească gigacaloria! 19. 10. 2011
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zid adânc, ferestre zăbrelite, păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticlă afumată. Uneori trimite limbi negre, stârnind ninsoarea tăciunie a funigeilor. Ceva covrigi (uscați), ceva pastramă usturoiată , niște măsline vechi și niște murături. Că mâncarea-i fudulia celor cu apa, numai vinul sărăcuțul hrănind însetarea bieților pământeni. Încăperea nu e arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”. Auzi dumneata
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
crăpat din ochi un văl de miresme și-atunci m-ai simțit; epuizată de-atâtea căutări, însă nesupusă ai chiuit s-aud numai eu vâltoarea și-am intrat goi în bulboaca copilăriei necuprinse... Verdele Împărat era vânăt. În magazinul de murături ai găsit pătlăgele pârguite, felii și frunze de țelină, garnisite cu morcovi, conopidă crestată... și pe mine făcut maioneză, râdea bucuros Verde Împărat! În magazinul de prospături te-am găsit ducând gânduri brumate, purtate în noi de milenii, idei neuitate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
un punct de vedere științific asupra miturilor. Să știm să căutăm piatra bună în moloz. Simbolul e un șperaclu prost în cazul de față, căci cu el intri prin efracție numai în tindă, în podul de rufe, în pivnița cu murături, dar în casă nu. Acolo trebuie să găsești cheia adevărată. Te mulțumești, văd, numai cu aparențele, parcă n-ai mai avea încredere în formidabila putere de pătrundere a minții omenești! Bănuiesc că știi care-i unul din dușmanii cei mai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]