822 matches
-
neputința și dezamăgirea. În mod semnificativ, Adler și de Brouckère, respectiv, secretarul și președintele ISM, demisionează din funcțiile lor, în mai 1939. După un scurt interim, exercitat de Albarda, îi vine rîndul lui C. Huysmans să acceadă la președinția organizației muribunde: numele său, care amintește de eșecurile din Primul Război mondial, asociază acestui faliment inițial o a doua catastrofă pe care toată lumea o simte ca iminentă. El simbolizează în mod tragic acest nou naufragiu al internaționalismului. Ultima reuniune a Biroului ISM
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul și punea în umbră ambiția și faima păgânismului muribund. Și dintre Sfinții Părinți greci ai Bisericii, Sfântul Ioan este cel mai cunoscut și cel mai popular, și dintre toți Părinții bisericești greci sau latini, cel mai elocvent. Numit și Pavel al secolului IV, este recunoscut unanim ca cel mai
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
dinții, este capabilă să își poarte în gură puiul din cuib până la apă, pentru ca prădătorii să nu-l răpună. Din acest punct de vedere, crocodilul este la fel de inteligent ca pasărea... Lumea elefantului "Să vezi cum stau elefanții lângă un tovarăș muribund, cum îl sprijină: este uimitor. Dacă se prăbușește, ceilalți îl susțin cu trompa, îl ajută să se ridice. Îi rămân alături până la moarte, uneori și multă vreme după aceea. Se întâmplă ca turmele de elefanți să dea, în drumul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul și punea în umbră ambiția și faima păgânismului muribund. Și dintre Sfinții Părinți greci ai Bisericii, Sfântul Ioan este cel mai cunoscut și cel mai popular, și dintre toți Părinții bisericești greci sau latini, cel mai elocvent. Numit și Pavel al secolului IV, este recunoscut unanim ca cel mai
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Boala de moarte, ,,disperarea de a nu voi să fii tu însuți sau de a voi să scapi de sine"179. Disperarea de a scăpa de sine este redată, poate cel mai bine, de Blecher, în Vizuina luminată, prin personajul muribund care nu vede nicio necesitate în a se împărtăși, în fapt, discursul acestuia traduce refuzul de a se afilia grupului din care face parte. Retragerea pesonajului din Vizuina luminată în ,,spații de odihnă" marginea orașului, marginea râului, grădina cu peluze
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de ambele părți conștientizarea modului în care vor fi folosite. Alți pacienți obișnuiesc să păstreze, să acumuleze încet medicamente în acest sens pentru a putea să le folosească la momentul potrivit... O astfel de medicație prescrisă sau eliberată unui pacient muribund poate fi o adevărată eliberare pentru acesta, o eliberare dintr-o viață lipsită de speranță, disperată, o eliberare din agonie. Nu înseamnă că viața își pierde din valoare în ochii acestor persoane, ci doar că moartea apare mai puțin înspăimântătoare
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
probleme majore în conștiința multor medici, considerându-l contrar tradiției și pregătirii medicale, precum și experienței lor ca profesioniști, bazată pe dorința de a salva vieți. O astfel de concepție îi împiedică să acționeze ca un simplu instrument la dispoziția pacientului muribund. Nimeni nu-i poate învinovăți pe medici pentru o astfel de concepție, însă îi poate învinovăți dacă nu dau curs rugăminții pacientului de a fi transferat în grija unui alt medic. Codul de Deontologie Medicală român se referă la ambele
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sens. Renunțarea la o opoziție lipsită de sens în fața morții iminente nu constituie o adoptare a concepțiilor referitoare la eutanasie, așa cum adepții noțiunii o înțeleg. Mai curând, cadrele medicale văd într-o astfel de atitudine o expresie a respectului datorat muribunzilor. De aceea, inițiativele legislative care afirmă intenția de a respecta viața și, în egală măsură, de a accepta moartea sunt salutate cu ușurare sufletească și interes atât de către cadrele medicale, cât și de pacienți. Le revine totuși medicilor un rol
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
natură medicală, există și numeroase categorii și etape de desfășurare a experimentării pe om - care pot face obiectul acestei dezbateri și care cuprind atât studii neinvazive, cât și transplanturi, cu rol experimental, de inimă sau plămâni, în cazul unor pacienți muribunzi. Medicina științifică, bazată pe cercetare și experiment, pe rezultate, a luat locul îngrijirilor medicale care, pentru multă vreme, au avut un conținut empiric. Este însă esențial ca cercetarea și experimentarea să respecte cu strictețe principiile de ordin etic unanim recunoscute
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
arbitri sau instanțe, după caz; de aceea voi încerca și o serie de comentarii și precizări: ♦ Menționam anterior că renunțarea la o opoziție lipsită de sens în fața morții iminente este înțeleasă de cadrele medicale drept o expresie a respectului datorat muribunzilor. Față de prevederile stricte ale Codului de Deontologie Medicală care, în art. 24 „interzice cu desăvârșire eutanasia“, am parcurs cu surprindere prevederile Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 care, în art. 31, precizează că „pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
nu și le-ar permite cu emancipata, egocentrica Elsa. Și nici aceste anateme de gelozie și lacomă neiubire: "Spune-mi că nu e adevărat, spune-mi că numai cu mine te tăvălești și devii gri și bătrână ca un șarpe muribund, numai cu mine ai curajul să mori". Din pretext al unei inexplicabile ispite, Italia, considerată de cinici "de departe vulgară, de aproape urâtă", va să devină reper absolut al dorinței și adorației îndrăgostitului. Îndrăgostirea lui Timoteo, cel care în fond
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la tronul bizantin, Jean Ange îi spune că el este singurul moștenitor și adevăratul învingător. Sfidat cum n-a fost niciodată, Mehmet, deși îi recunoaște adversarului vocația ereditară de Paleolog, poruncește călăilor să-i deschidă venele de la genunchi. Jean Ange, muribund, se roagă lui Dumnezeu să-i îngăduie întoarcerea în chip de corp astral pe ruinele zidurilor, pentru a culege floarea întunecată ce va răsări din trupul iubitei sale Anna Notaras. Romanul amanților din Bizanț este perfect acreditat de fundalul istoric
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dezintegrării familiale. Moartea lui Alfred e studiată cu metode naturaliste, ca un proces mai degrabă similar experimentelor științifice, în care indivizii participă detașat și exterior (Gary vădește chiar, la un moment dat, impulsul "pragmatic" de a-și împușca tatăl, oricum muribund, și de a-și scuti astfel mama de ororile spectacolului biologic al senilității). Corecții devine, de aceea, inspecția minuțioasă a unei sucombări, unde identitățile, psihologiile și emoțiile sînt mutabile, lipsite de stabilitate, precum măștile în butaforia sugerată de commedia dell
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pinguinului imperial, argumenteză Lioșa, este simbolul doliului "maiestuos"). Cum asemenea propuneri nu se discută, Viktor și Mișa devin personaje cen trale la înmormîntările pompoase ale eroilor din necro loguri. Pinguinul se îmbolnăvește însă de gripă la o "ceremo nie", devenind muribund în opinia tuturor veterinarilor consulatați. Există o singură șansă pentru salvarea sa un transplant de inimă (extrem de costisitor și dificil de realizat, din cauza inexistenței unui donator). Deși Viktor crede că totul s-a terminat, Lioșa își asumă responsabilitatea rezolvării crizei
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
primitive, și dezagregarea contemporană, adusă de invazia turistică și dezvoltarea nesătulei societăți de consum. Lumea se năruie, dar nu înainte de a izbucni într-o ultimă, spectaculoasă înflorire, căci, împotriva tuturor așteptărilor, la început, cei doi prieteni reușesc să reînvie barul muribund, să reanime spiritul comunitar, să reaprindă pofta de viață voioasă și nonșalantă a celor atrași în iureșul festiv dominat de aburii alcoolului, de acordurile unei chitare singuratice, de partide virile de cărți și jocuri erotice mediocre. Dar, deodată, ceva se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de mâna ta... Lume, clonă lume Seara de vară învăluie suflet și trup. Avem întâlnire, întârzii dar din magie o secundă nu rup. M-a prins o ploaie înmiresmată: ochii - limpezi, privirea - spălată. Lumea s-a înavuțit, clonată în bălți muribunde și ceva îmi șoptește că ești aproape. Dar unde? Nici o zgură în suflet halba e încă-nspumată. Beau, degustând așteptarea: așteptarea mă-mbată. Sunt una cu lumea scrobită și urbea ce mă va-nfia. Undeva aproape, - dar unde? - Pâlpâie, asurzindu
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
propriul lui sânge; ceva grozav și sfâșietor parcă se petrece la hotarul amurgului. Tot zidul trebuie să fie împroșcat cu sânge, și chiar pe fața ei trebuie să lucească reflexul roșu". Atingerea sigiliului aprins dobândește valențe premonitorii. Fiindcă un soare muribund lasă, inevitabil, loc suflului frigid al hibernalului: astrul murdărește cu materia sa vitală "dezolate peisagii de zăpadă eternă, pe care nici un vânt de primăvară n-o va mai sufla înapoi spre norduri; iar duhul înghețului biruitor coborând mut și întunecat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prezinte, inițial, un dialog între cei doi bărbați și Simina, prin care ultima le anunță primilor, pe tonul cel mai natural, vizita apropiată a Christinei, momentan ocupată cu Egor. Acesta, în schimb, după plecarea vampirului, decide să-și salveze logodnica muribundă, pe Sanda. Sătenii, alertați de incendiu, se adună în grabă la conac (motivul este împrumutat, fără îndoială, din Frankenstein). Egor revine în casă, realizând că doamna Moscu, lovită de demență, se retrăsese în camera Christinei. Acolo, în fața portretului, pictorul știe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
înaltelor năzuințe atât la nobili, cât și la păturile mai de jos românești. În Peninsula Balcanică, se spune că există doar un singur port care a devenit megalopolis, Constantinopolul. Orașele tinerelor state, în plină dezvoltare după revoluțiile de independență față de muribundul imperiu turcesc, la sfârșitul secolului al XIX-lea, au devenit, până astăzi, centre de iradieri culturale ori evenimente politice-surpriză (ca cel din iunie 1914 de la Sarajevo). Estul a rămas mai "autohton", mai puțin cosmopolit. Deci mai izolat, nutrit de propriile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
melancolia constituie un simptom al declinului vast, generalizat, o proiecție imaginară a lui fin du monde sau finis latinorum, sau doar fin de l'ancien régime. Acest personaj generic al melancolicului cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia, în contextul sensibilității decadente, devine paradoxal un sindrom carceral, un complex estetizant ca în poemul Christinei Rossetti, Cine mă va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales să-l ilustreze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămas astăzi decât gândirea vreunui poet, gravată în câteva versuri pe o cărămidă, sau vreo bucată de marmură sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503. Alexandru Bogdan-Pitești plasează într-o perioadă de decadență, de declin al Occidentului "latinitatea muribundă". Misia ultimului vlăstar al latinității, aflat sub semnul înfloririi pe fundalul ruinist al decăderii culturii europene de gintă latină, ar fi să stingă grandios specia, după o spectaculoasă ecloziune. Sunt ideile epocii, cele pe care le preia Alexandru Bogdan-Pitești pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici otrava oratorică aruncată prin iarmaroace, oboare sau pe la colțuri de stradă. Cât despre „faimoasa” și aproape muribunda federație a tineretului democrat, Iacob nu are decât critici aspre: „... consiliul județian F.N.T.D.R. din localitate duce o activitate foarte redusă aceasta datorită lipsei de răspundere a unor membri din consiliul județian”. Acesta era cântecul de lebădă al acestei federații folositoare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu măștie... Dorință) rnduiri de jerfelnic dor se topesc înlăcrimat, iar cuvântul deveni-va „gol nesfârșit peste care șarpele se-ncolăcește liber cu sufletele celor ce s-au dus...” (Am un șarpe în os) și totuși, oricât de multe spasme muribunde-ar încorseta ființa-ți plăpândă, nu dispera! Fruntea să-ți fie către Sfântul Soare! Nu vei ști ce rază salvatoare îți poate înnobila ființa. Oricând se poate ivi licărirea de chihlimbar. Menită a ți înflori ființa, sperând. Să-ncătușăm suferința
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
aruncînd asupra universului înghețat raze care nu încălzesc. (p. 174) Comentariu: Existența acestor metafore se explică printr-o relație metonimică cu co-textul. În primul extras, comparația trebuie legată de moartea lui Forestier, atins de tuberculoză. Aluzia este subliniată prin termenul "muribund". În fragmentul al doilea, comparație trebuie asociată căsătoriei lui Duroy cu Doamna Forestier. Soarele nu mai este la apus, ci primăvăratic, iar zborul de pasăre simbolizează ascensiunea socială a lui Duroy. În cel de-al treilea extras, credința personajului că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Va fi fost atât de impetuoasă această experiență încât deznodământul ei ratat să rămână păstrat în surdină în adâncul memoriei, și chiar transfigurat? Va fi lucrat atât de persistent iradiația subitei vitalități miraculoasă pentru cineva ce se crezuse tuberculos și muribund întețite de un neobișnuit incendiu afectiv? Avem confirmarea (sic!) prin subtextul simbolic al unui episod secundar din Aripa morții". 5 "Cum poate călători un sedentar? Citind, de bună seamă" constată și Florin Faifer, în Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]